Complicitate la furt calificat. Criteriile avute în vedere pentru individualizarea sancţiunii.

Sentinţă penală 1067 din 26.06.2018


Complicitate la furt calificat. Criteriile avute în vedere pentru individualizarea sancţiunii. Îndeplinirea condiţiilor pentru dispunerea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

Sent. civ. nr. 1067/26.06.2018

Fapta inculpatei MM, constând în aceea că, la data de ,,,,,.2017, în jurul orelor 12:00, în timp ce se afla în autobuzul numărul 105, a ajutat-o pe inculpata RR să sustragă din buzunarul hainei, telefonul mobil marca Huawei al persoanei vătămate LEG, prin aceea că s-a poziţionat în apropierea celeilalte inculpate pentru a împiedica observarea activităţii infracţionale de către celelalte persoane aflate la faţa locului, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la furt calificat, faptă prevăzută de art. 48 al. 1 Cod penal raportat la art. 228 alin. (1) - 229 alin. (1) lit. a Cod penal.

Elementul material al infracțiunii de furt calificat îl reprezintă luarea bunului mobil din posesia persoanei vătămate. Sustragerea s-a realizat fără consimțământul acesteia, cu scopul însușirii pe nedrept, fapta consumându-se la momentul deposedării persoanei vătămate și a-l imposedării inculpaților.

Urmarea imediată constă în schimbarea situaţiei de fapt a bunului sustras, prin scoaterea acestuia din stăpânirea persoanei vătămate şi crearea unui gol patrimonial, prin lipsirea acesteia de capacitatea de a mai dispune de bunul respectiv.

Este evidenţiat, de asemenea, şi raportul de cauzalitate între fapta de sustragere săvârşită şi urmarea socialmente periculoasă produsă, acesta rezultând nemijlocit din aceea că prin micşorarea patrimoniului persoanei vătămate, ca urmare a sustragerii bunului acesteia, se majorează, în mod ilicit, patrimoniul inculpatelor.

Referitor la latura subiectivă a infracţiunii, instanţa reţine că inculpatele au săvârşit fapta cu intenţie directă, calificată prin scop, acestea prevăzând rezultatul și urmărind producerea lui prin săvârşirea faptei.

Individualizarea judiciară a pedepsei:

Faţă de considerentele de fapt şi de drept mai sus arătate, instanţa constată că fapta pentru care au fost trimise în judecată inculpatele există, a fost săvârşită de acestea şi constituie infracţiune în sensul art. 15 Cod penal, astfel încât în baza art. 396 alin. 2 Cod de procedură penală, urmează să dispună condamnarea inculpatelor, la o pedeapsă în limitele prevăzute de lege.

La individualizarea pedepsei ce va fi aplicată, instanţa, având în vedere şi dispoziţiile art. 74 Cod penal, va ţine seama de împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și de mijloacele folosite, de starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedentele penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială a inculpatului.

Instanța nu va reține dispozițiile art. 75 alin. 2 Cod penal, raportat la art. 76 Codul penal, pentru coborârea pedepsei aplicate sub minimul special, neexistând probe în acest sens.

Sub aspectul circumstanțelor obiective de comitere a infracțiunii reținute în sarcina inculpatelor RR și MM, instanța constată că fapta comisă a avut ca urmare producerea unei stări ridicate de pericol la adresa relațiilor sociale care protejează patrimoniul persoanei. Instanța va reține o gravitate deosebită a faptei din perspectiva modului și circumstanțelor de săvârșire a acesteia, concretizat în premeditarea acțiunii ilicite, identificarea unei victime minore, urmărirea acesteia până pe scările autobuzului și sustragerea bunului din buzunarul hainei persoanei vătămate prin deschiderea prealabilă a fermoarului, prin profitarea de aglomerația specifică și preocuparea călătorilor de a se urca în mijlocul de transport în comun. Va avea în vedere o gravitate deosebită și din perspectiva modului de planificare a activității infracționale și a rolurilor pe care coinculpatele și le-au stabilit în vederea comiterii faptei și asigurării reușitei infracționale, sens în care este de reținut înțelesul din priviri al acestora și poziționarea coinculpatei MM drept paravan, ceea ce constituie o contribuție esențială a complicelui material în comiterea furturilor din buzunare. Totodată, instanța va reține că inculpatele au părăsit imediat zona de comitere a faptei prin urcarea într-un autobuz care circula pe alt traseu și cu care au mers doar o stație, scopul fiind de a împiedica prinderea și tragerea la răspundere penală, depistarea acestora la scut timp după comiterea faptei fiind rezultatul acțiunii elaborate a organelor de poliție.

Sub aspectul circumstanțelor personale ale inculpatei MM, instanța reține că aceasta era în vârstă de 29 de ani la data săvârșirii infracțiunii, nu are o ocupație din care să-și asigure mijloace licite de existență, are studii 4 clase, nu este căsătorită și nu are copii. Din fișa de cazier judiciar, (filele nr. 8, dosar fond), reiese că inculpata nu are antecedente penale în România, însă a suferit condamnări în străinătate pentru infracțiuni de furt calificat, aspect care relevă un comportament îndreptat împotriva valorilor sociale protejate de lege, ceea ce impune o atitudine fermă din partea organelor judiciare, astfel încât aceasta să-și revizuiască atitudinea în raport cu normele sociale.

Instanța va avea în vedere că inculpata MM a recunoscut fapta săvârșită pe parcursul întregului proces penal.

În aceste condiții, punând în balanță toate elementele mai sus arătate, instanţa consideră că o pedeapsă cu închisoarea constituie un mijloc apt de reeducare a inculpatei, astfel încât să se formeze o atitudine corectă faţă de ordinea de drept şi regulile de convieţuire socială, și în consecinţă va aplica inculpatei o pedeapsă cu închisoarea cuprinsă între limitele legale, reduse cu 1/3 conform art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, în considerarea faptului că inculpata a recunoscut fapta și s-a prevalat de judecarea cauzei în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale. Având în vedere circumstanțele obiective ale faptei săvârșite și circumstanțele personale ale inculpatei, instanța consideră că o pedeapsă orientată spre mediul prevăzut de lege, este de natură a asigura proporționalitatea între gravitatea faptei săvârșite și scopul pedepsei.

Pentru aceste considerente, instanța o va condamna pe inculpata MM la o pedeapsă de 2 (doi) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la furt calificat, faptă prevăzută de art. 48 al. 1 Cod penal raportat la art. 228 alin. (1) - 229 alin. (1) lit. a Cod penal, cu aplicarea art. 396 alin. (10) Cod procedură penală (faptă din faptă din data de  19.12.2017).

În temeiul art. 67 alin. 1 din Codul penal, va aplica inculpatei MM pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice) și b (dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat) din Codul penal pe o perioadă de 2 (doi) ani după executarea pedepsei închisorii, întrucât, raportat la natura și gravitatea faptei săvârșite și circumstanțele sale personale, s-a dovedit a fi nedemnă în a-și mai exercita aceste drepturi, instanța având în vedere și jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în materie (cauzele Calmanovici c. României şi Hirst c. Marii Britanii).

Potrivit art. 65 alin 1 din Codul penal, va aplica inculpatei MM pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a și b din Codul penal, a căror exercitare a fost interzisă ca şi pedeapsă complementară.

În temeiul art. 72 al. 1 Cod penal, va scădea din durata pedepsei perioada reținerii din data de 19.12.2017.

În ceea ce privește individualizarea judiciară a modalității de executare a pedepsei principale, având în vedere situaţia de fapt reţinută, persoana inculpatei, precum și atitudinea acestuia pe parcursul derulării procesului penal, inclusiv acordul manifestat pentru prestarea unor ore de muncă neremunerată în folosul comunității, instanţa reține că scopul şi funcţiile pedepsei aplicate acesteia în prezenta cauză, pot fi atinse şi fără privarea sa efectivă de libertate.

Astfel, instanţa reţine dispoziţiile art. 91 Cod penal, conform cărora se poate dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe o anumită durată cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii: pedeapsa aplicată este închisoarea de cel mult 3 ani, infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de un an, cu excepţia cazurilor prevăzute în art. 42 sau pentru care a intervenit reabilitarea ori s-a împlinit termenul de reabilitare, infractorul şi-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, în raport de persoana infractorului, de conduita avută anterior săvârşirii infracţiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii, precum şi de posibilităţile sale de îndreptare, instanţa apreciază că aplicarea pedepsei este suficientă şi, chiar fără executarea acesteia, condamnatul nu va mai comite alte infracţiuni, însă este necesară supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.Instanţa consideră că în prezenta cauză sunt îndeplinite cerinţele prevăzute de legiuitor, pedeapsa aplicată nedepășind 3 ani închisoare, iar inculpata nu are antecedente penale pe teritoriul României, nu s-a sustras de la urmărire penală ori judecată, astfel încât instanţa are convingerea că scopul pedepsei poate fi atins şi fără executarea efectivă de către acesta a pedepsei aplicate.

Faţă de aceste considerente, în baza art. 91 Cod penal, va dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere şi va stabili un termen de supraveghere de 2 ani și 6 luni, conform dispoziţiilor art. 92 Cod penal.

În baza art. 93 alin. (1) Cod penal, va obliga inculpata ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Galați, la datele fixate de acesta;b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.În baza art. 93 alin. (2) Cod penal, va impune inculpatei ca pe durata termenului de supraveghere să execute următoarea obligaţie:

- să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de Serviciul de Probaţiune Galaţi sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.

În baza art. 93 alin. (3) Cod penal, pe parcursul termenului de supraveghere, inculpata va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul Primăriei Municipiului Galaţi sau al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă „Sfântul Apostol Andrei”, pe o perioadă de 70 de zile lucrătoare, sub coordonarea Serviciului de Probațiune Galați.În baza art. 404 Cod procedură penală, în referire la art. 91 alin. (4) Cod penal, atrage atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art. 96 Cod penal, privind situațiile care atrag revocarea suspendării pedepsei sub supraveghere, respectiv săvârșirea unei noi infracțiuni în termenul de supraveghere și neîndeplinirea cu rea-credință a măsurilor, obligațiilor de supraveghere și a celor civile, stabilite prin prezenta hotărâre.

În temeiul art. 399 al. 1 Cod procedură penală, va menține măsura preventivă a controlului judiciar luată față de inculpata MM, având în vedere că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii subzistă și la acest moment.