Lege 10/2001. Apreciere probatoriu în raport de art 23 indice 1 din Normele de aplicare ale respectivei legi

Cod ECLI ECLI:RO:TBDLJ:2017:...............

Dosar nr. 16/63/2017

R O M Â N I A

TRIBUNALUL DOLJ

SECŢIA I CIVILĂ

Sentinţa Nr. 518/2017

Şedinţa publică de la 06 Iulie 2017

Completul compus din:

PREŞEDINTE ..........

Grefier .........

Pe rol soluţionarea cererii de chemare în judecată formulată de reclamanţii ..................... în contradictoriu cu pârâţii ..............., având ca obiect legea 10/2001.

Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din ..........., concluziile fiind consemnate în încheierea din şedinţa publică de la acel termen de judecată, când, având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunţarea la ................. când s-a hotărât următoarele:

INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei civile deduse judecăţii, reţine următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj la data de .........., sub nr. ........., reclamanţii ............. au solicitat în contradictoriu cu ..........., contestaţie împotriva dispoziţiei ............. solicitând anularea acesteia, constatarea îndreptăţirii la a primi măsurile compensatorii prevăzute de legislaţia în vigoare pentru imobilul compus din teren în suprafaţă de 360 mp şi construcţie în suprafaţă de 140,20 mp situat în ............... şi plata acestor măsuri compensatorii potrivit procedurii legale actualizate, imobilul fiind expropriat prin decretul 78/1979.

În motivarea cererii, reclamanţii au arătat că prin dispoziţia menţionată se respinge cererea formulată deoarece înscrisul sub semnătură privată întocmit în anul 1959 nu îndeplineşte condiţiile imperative prev de art. 23 pct 1 HG 250/2007.  Motivarea dispoziţiei nu îşi găseşte acoperire în disp. Legii 247/2005 şi Normele metodologice de aplicare a acesteia.

Imobilul teren şi construcţie a fost expropriat prin Decretul 78/1979, iar în adresa înregistrată sub nr. ........... se descrie imobilul teren în suprafaţă de 360 mp şi construcţie în suprafaţă de 140.2 mp.

În Normele Metodologice aprobate prin HG 250/2007 se arată că prin acte doveditoare ale dreptului de proprietate se înţelege orice acte juridice care permit încadrarea preluării ca fiind abuziv, actul de proprietate sau procesul verbal întocmit cu această ocazie, ori a acordului de expropriere.

Din analiza sistematică a art. 23 HG 250/2007 se poate concluziona că în cazul reclamanţilor adresa nr. .......... prin care se arată că imobilul le-a fost expropriat în  baza Decretului 78/1979 şi prin care se descrie componenţa imobilului precum şi faptrul că autorul Oprea Ion a fost invitat pentru achitarea sumei de 19842,6 lei, reiese că autorul a fost proprietarul imobilului respectiv.

Reclamanţii au arătat că demersurile pentru redobândirea drepturilor legale recunoscute prin legile reparatorii succesive apărute după 1990 au început chiar în anul 1991 şi nu şi_au găsit finalitatea nici până în prezent.

Cererea nu a cuprins temeiul de drept.

Ataşat cererii introductive, în dovedirea acesteia, reclamanţii au depus la dosarul cauzei copii certificate pennttru conformitate cu originalul ale următoarelor înscrisuri: adresele nr. ........ emise de Primăria .......... (f 7-8, 11, 14), dispoziţia contestată ( 9-10),  Hotărârea nr. ........... emisă de Comisia Municipală de aplicare a Legilor Fondului Funciar .......... (f 12), adresele nr. ............ emise de Comitetul executiv al Consiliului Popular al Municipiului ........ (f 15, 18).

Intimaţii nu au formulat întâmpinare.

Tribunalul a administrat proba cu înscrisuri, la dosar fiind ataşate în copie certificată pentru conformitate cu orginalul înscrisrile ce au stat la baza emiterii dispoziţiei contestate (f 47-120), certificatul de calitate de moştenitor nr. ....... emis de BNP ............ (f 122), adresa nr. ....... emisă de  Primăria ........ .........

Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, reţine următoarele:

Prin cererea înregistrată sub nr. ........., ..........-autorul reclamanţilor- a solicitat acordarea de despăgubiri pentru teren şi casă demolată în anul 1979 din ...........

Ataşat cererii, în dovedirea îndreptăţirii sale, persoana solicitantă a depus copii ale următoarelor înscrisuri:  chitanţa încheiată la data de ......... prin care a dobândit terenul a cărui restituire prin echivalent se solicită, procesul verbal încheiat la data de ........... prin care a fost identificat şi preluat în baza Decretului nr. 78/1979 imobilul situat în ......... anexa la decretul de expropriere, în cuprinsul căreia ........ figurează la poz .........., statul de plată a despăgubirilor pentru imobilul expropriat.

Cererea a fost analizată de Comisia municipală de aplicare a Legilor Fondului Funciar ........ care a emis Hotărârea ......... prin care a propus înaintarea către Comisia Judeţeană de aplicare a legilor Fondului Funciar a documentaţiei privind acordarea de despăgubiri către Oprea Ion pentru imobilul imposibil de restituit în natură situat în ........ în suprafaţă de 360 mp solicitat prin cererea ...........

Prin Hotărârea Comisiei Judeţene nr. ..........., propunerea Comisiei locale ......... a fost validată, persoana beneficiară figurând în Anexa ..............

Prin Dispoziţia nr. ........ a Primarului ........... s-a dispus respingerea cererii înregistrată sub nr. ........... privind restituirea în natură sau acordarea de măsuri compensatorii prin puncte formulată de reclamanţi (în calitate de moştenitori ai solicitantului ..........) întrucât nu fac dovada proprietăţii şi implicit a calităţii de persoane îndreptăţite asupra imobilului-teren –din .......... în conformitate cu prevederile art. 3, art. 4 corob cu art. 23, 24 legea 10/2001 rap la art. 23, 24 din HG 250/2007.

S-a respins cererea formulată de reclamanţi (în calitate de moştenitori ai solicitantului .........) privind acordarea de măsuri compensatorii prin puncte pentru imobilul construcţie-situat în ............. întrucât acesta nu face obiectul legii 247/2005.

Contrar susţinerilor emitentului dispoziţiei contestate Tribunalul apreciază că în cauză s-a făcut dovada dreptului de proprietate al persoanei solicitante asupra imobilului situat în ............ compus din teren în suprafaţă de 360 mp şi construcţie cu destinaţia de locuinţă în suprafaţă construită desfăşurată de 140,20 mp. .

Astfel, titulari ai dreptului de reconstituire sunt, în accepţiunea legii 10/2001 (art. 3), atât persoanele fizice cât şi persoanele juridice, proprietari ai imobilelor ce constituite domeniul de aplicare al legii la data preluării abuzive.

Regulile probaţiunii în materia restituirii proprietăţii preluate abuziv de către stat cunosc derogări de la dreptul comun, prin dispoziţiile art. 24 din legea 10/2001 instituindu-se aşa numita prezumţie de proprietate care vizează şi întinderea dreptului în favoarea celor care apar menţionaţi în „actul normativ sau de autoritate prin care s-a dispus măsura preluării”.

Or, în „Tabelul nominal cu cetăţenii ce urmează să li se plătească despăgubiri pentru terenurile şi construcţiile expropriate în baza Decretului 78 din 01.03.1979 şi a procesului verbaş de evaluare nr. ......... în ..........., ansamblul de locuinţe ............ etapa a IIa”, figurează la poziţia ........... cu teren în suprafaţă de 360 mp şi construcţie cu suprafaţă de 140,20 mp (f 66). Acest înscris se  coroborează cu procesul verbal încheiat la data de ........ prin care imobilul anterior descris a trecut în administrarea ........

Aceste înscrisuri, sunt considerate, în temeiul art. 231 Normele Metodologice de aplicare a legii 10/2001  acte doveditoare ale dreptului de proprietate.

Astfel,  Tribunalul concluzionează că s-a făcut dovada îndreptăţirii la măsuri reparatorii pentru suprafaţa pretinsă , care potrivit referatului întocmit la data de ........ (f 59) nu este liber, fiind ocupată de  blocuri de locuinţe, zonă de protecţie blocuri, alei betonate, utilităţi aferente.

 Dar, dreptul autorului reclamanţilor ......... la despăgubiri a fost deja recunoscut în cadrul procedurii Legii 247/2005, pe care acesta a iniţiat-o prin cererea nr. .......... şi care a fost finalizată prin Hotărârea ............ a Comisiei Judeţene de Aplicare a legilor fondului funciar, act administrativ ce nu a fost atacat şi desfiinţat în această procedură.

Cum, în aceste circumstanţe, Hotărârea Comisiei Judeţene îşi produce pe deplin efectele, dreptul autorului ........., respectiv al reclamanţilor, în calitatea acestora de moştenitori, nu mai putea face obiectul unei noi analize, pe fond, în procesul de finalizare a măsurilor privind restituirea imobilelor preluate abuziv prevăzute de actele normative adoptate succesiv în materie, ultimul fiind Legea 165/2013.

Odată consfinţit dreptul la despăgubiri, nu se mai putea repune în discuţie dovedirea dreptului de proprietate asupra imobilului şi, implicit, a calităţii de persoană îndreptăţită.

În această privinţă, Hotărârea ........... face pe deplin dovadă, iar dacă ulterior adoptării ei, cel îndreptăţit a urmat sau nu procedura legală de valorificare a hotărârii, constituie un aspect distinct, fără efecte asupra drepturilor deja recunoscute.

 Pentru aceste considerente, art. 1 al Dispoziţiei ........ emisă de Primarul ............ se impune a fi anulat.

Tribunalul apreciază că se impune respingerea cererii reclamanţilor de a se dispune plata de măsuri compensatorii pentru terenul în cauză, ca urmare a anulării dispoziţiei, câtă vreme au deja un titlu emis în temeiul Legii 247/2005, respectiv  Hotărârea nr.......... a Comisiei Judeţene de Aplicare a legilor fondului funciar, act administrativ definitiv ce urmează a fi valorificat prin parcurgerea etapelor procedurale prevăzute de legea 165/2013 prin raportare la legile fondului funciar.

Analizând art. 2 al dispoziţiei contestate, Tribunalul apreciază că emitentul a realizat o corectă aplicare a dispoziţiilor legale relevante în ceea ce priveşte îndreptăţirea persoanei solicitante la acordarea de despăgubiri pentru imobilul construcţie cu destinaţia de locuină, cu suprafaţă desfăşurată de 140,20 mp situată pe terenul de 360 mp din .............

Astfel legea 10/2001, în art. 6 alin. 1 defineşte categoria imobilelor ce formează, în concepţia legii, obiectul restituirii către persoanele fizice şi juridice îndreptăţite. Astfel, prin imobile, în sensul acestei legi, se înţeleg „terenurile cu sau fără construcţii, cu oricare dintre destinaţiile avute la data preluării în mod abuziv, precum şi bunurile mobile devenite imobile prin încorporare în aceste construcţii, afectate de lucrări de investiţii, de interes public aprobate, dacă nu a început construcţia acestora”.

Remarcăm faptul că prin această lege, concepţia legiuitorului a fost aceea de a se restitui toate categoriile de imobile preluate, respectiv terenurile, cât şi construcţiile.

Ca atare, autorul reclamantelor avea calitatea de persoană beneficiară a dreptului la restituirea îmobilului construcţie cu destinaţia de locuinţă, cu suprafaţă desfăşurată de 140,20 mp situată în ..........în temeiul legii 10/2001, sub condiţia formulării unei notificări.

Prevederile Legii nr.10/2001 au un caracter de complinire în raport cu alte acte normative de reparaţiune adoptate anterior anului 2001, inclusiv în raport cu Legea nr.18/1991 şi Legea nr.1/2000 şi în cazul în care acestea din urmă conţin alte măsuri, prevederile legii se aplică cu prioritate în raport cu respectivele măsuri, conform art.1 lit.(f) din HG nr. 250/2007. Altfel spus, în măsura în care prejudiciile cauzate foştilor proprietari prin măsurile abuzive de preluare a proprietăţilor în perioada 1945 – 1989 nu au fost reparate în baza acestor legi, persoana îndreptăţită va putea să solicite repararea în natură sau prin echivalent a prejudiciului suferit, conform legii nr.10/2001, dar numai urmând procedura şi respectând termenele reglementate de această lege.

În speţă, potrivit adresei ......... emisă de Primăria ......., ........ nu a formulat o notificare în baza legii 10/2001 pentru acest imobil.

Autorul reclamanţilor a notificat pentru prima oară unitatea administrativ teritorială – ........ – solicitând restituirea în natură a imobilului situat în ............, compus din construcţie în suprafaţă de 140,20 mp şi teren în suprafaţă de 360 mp, la data de .........., invocând drept temei al restituirii legea 247/2005.

Or, prin acest act normativ nu a intervenit o nouă prelungire a termenului de formulare a notificării, în art.22 din Legea 10/2001 republicată, De altfel, acolo unde legiuitorul a dorit să prelungească termenul de depunere a cererilor de restituire, a prevăzut în mod expres acest lucru, în acest sens fiind prevederile art.33 alin.(1) din Legea 247/2005 de modificare şi completare a Legii nr.1/2000 prin care s-a stabilit un termen pentru depunerea cererilor de reconstituire a dreptului de proprietate, termen ce a fost prelungit expres prin OUG nr.127/2005 până la 30.11.2005.

Ca atare, în temeiul legii 247/2005 puteau fi solicitate printr-o cerere nouă, doar imobilele ce fac obiectul reconstituirii dreptului de proprietate în reglementarea legii 1/2000, iar nu a legii 10/2001.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că simpla pretenţie vizând restituirea unui imobil preluat de stat nu prezumă şi nici nu echivalează cu existenţa unui bun "actual" ori a unei "speranţe legitime", Convenţia vizând protejarea drepturilor "concrete şi efective" (cauza Păduraru contra României, hot din 2005; cauzele Constandache, Lungoci sau Palmaru contra României). Noţiunea de "bun" în sensul art.1 din Protocolul nr.1 la CEDO se circumscrie sferei drepturilor recunoscute reclamantelor, anterior intrării în vigoare a Legii 10/200, printr-o hotărâre judecătorească de anulare a titlului statului ori de confirmare a modalităţii de preluare abuzivă a imobilului, recunoaşterea dreptului la plata unor despăgubiri neexecutate, etc. În acest sens, CEDO a reţinut în cauza pilot Maria Atanasiu ş.a. contra României, Hotărârea din 12 octombrie 2010 că "existenţa unui bun actual în patrimoniul unei persoane fiinţează manifest fără nicio îndoială, dacă printr-o hotărâre definitivă şi executorie, jurisdicţiile au recunoscut acesteia calitatea de proprietar şi dacă, în dispozitivul hotărârii au decis în mod expres restituirea bunului" (paragraful 140). În consecinţă CEDO apreciază că "transformarea într-o valoare patrimonială" în sensul art.1 din Protocolul nr.1 la Convenţie a interesului patrimonial ce rezultă din simpla constatare a ilegalităţii naţionalizării "se subordonează îndeplinirii de către partea interesată, a cerinţelor legale din cadrul procedurilor prevăzute de legile de reparaţie şi epuizării căilor de recurs prevăzute de aceste legi" (paragraful 142)

. În acelaşi sens şi instanţa noastră constituţională a reţinut în mod constant, de exemplu prin Decizia nr.136/21 oct.1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr.448 din 24.11.1998 şi Decizia nr.184/27.04.2004 următoarele: "Chiar dacă naţionalizarea sau alte moduri prin care, sub imperiul unor legi anterioare, a luat naştere dreptul de proprietate al statului nu sunt corespunzătoare prevederilor Constituţiei, dreptul subiectiv de proprietate al statului, constituit potrivit reglementărilor legale anterioare actualei legi fundamentale, nu este stins ca efect al intrării în vigoare a acesteia, independent de modificările aduse regimului juridic al proprietăţii". Aşa fiind, [….] dreptul fostului proprietar de a i se restitui imobilul se naşte în viitor, prin aplicarea prevederilor legale care reconstituie acest drept. Prevederile privind garantarea şi ocrotirea proprietăţii, potrivit art. 41 din Constituţie, se aplică numai după reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate."

 Prin urmare, în condiţiile în care anterior adoptării Legii nr.10/2001 sau a Legii nr. 247/2005 autorul reclamanţilor nu era “titularul unui bun" în sensul art.1 Protocolul nr.1 la CEDO cu privire la imobilul situat în ........., compus din construcţie în suprafaţă de 140,20 mp  şi nici nu a înţeles să urmeze în termen legal procedura reglementată de Legea nr.10/2001 pentru restituirea imobilelor preluate abuziv de către stat în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989 , reclamanţii nu pot solicita protecţia dreptului de proprietate asupra acestui imobil în raport cu dispoziţiile legii fundamentale şi nici ale ale art.1 din Protocolul nr.1 la CEDO în prezenta procedură declanşată conform Legii 247/2005.

Concluzionând, menţiunile cuprinse în art. 2 al dispoziţiei contestate se impun a fi menţinute, iar cererea având  ca obiect recunoaşterea îndreptăţirii reclamanţilor la măsuri compensatorii şi plata acestora pentru imobilul construcţie cu destinaţia de locuinţă cu suprafaţă desfăşurată de 140,20 mp situat în .......... se impune a fi respinsă.

Pentru aceste considerente, Tribunalul va admite, în parte, contestaţia formulată, va anula, în parte, Dispoziţia nr. ........ emisă de Primarul ......... în ceea ce priveşte  art. 1, păstrând restul menţiunilor  dispoziţiei contestate, urmând a respinge celelalte cereri ca neîntemeiate.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite, în parte, contestaţia formulată de reclamanţii ............ în contradictoriu cu pârâţii .................

Anulează, în parte, Dispoziţia nr. ....... emisă de Primarul .......... în ceea ce priveşte  art. 1 şi păstrează restul menţiunilor  dispoziţiei contestate.

Respinge celelalte cereri ca neîntemeiate.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cale de atac care se depune la Tribunalul Dolj.

Pronunţată în şedinţa publică de la ...................

Domenii speta

Spete similare