Deliberând asupra recursului declarat, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. X din 20.09.2017, pronunţată de Judecătoria Balş în dosarul nr.X/246/2016 s-au admis cererile de revizuire privind pe revizuentele Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Asupra Terenurilor A şi Comisia Locală pentru stabilirea Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor T, intervenienţii în interesul revizuentelor RN, BI, PA şi Regia Naţională a Pădurilor Romsilva- Direcţia Silvică A şi intimaţii CMA, CV, AJFP O în numele Ministerului Finanţelor Publice reprezentant legal al Statului Roman.
S-a respins cererea de revizuire formulată de Regia Naţională a Pădurilor Romsilva-Direcţia Silvică A ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.
S-au admis pe fond cererile de intervenţie în interesul altei persoane formulate de intervenienţii RN, BI, PA şi Regia Naţională a Pădurilor Romsilva-Direcţia Silvică A.
S-a schimbat în totalitate sentinţa civilă nr. X/2006 a Judecătoriei Ineu pronunţată în dosarul nr.X/2006 în sensul că respinge plângerea formulată de intimaţii reclamanţi împotriva hotărârilor Comisiei Locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor T şi Comisiei Judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor A ca neîntemeiată.
S-a luat act că nu se solicită cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunţa această sentinţă instanţa de fond a reţinut că prin sentinţa civilă nr. X/2006 pronunţată de Judecătoria Ineu în dosar nr. X/2006 a fost admisă plângerea formulată de petenţii CMA şi CV împotriva pârâtelor Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Asupra Terenurilor A şi Comisia Locală pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor T şi s-a dispus anularea hotărârii nr. X/2005 emisă de Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Asupra Terenurilor A şi hotărârii nr. X/21.10.2005 emisă de pârâta Comisia Locală pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor T, reconstituindu-se dreptul de proprietate în favoarea petenţilor pentru suprafaţa de 8742,9757 ha teren împreună cu clădirile şi alte construcţii aflate pe raza localității N, comuna T, judeţul A.
Cererea de intervenţie în interesul pârâtelor formulată de Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva prin Direcţia Silvică A a fost respinsă.
Judecătoria Ineu prin sentinţa civilă nr.X/2006 a apreciat întemeiată cererea petenţilor, concluzionând că au făcut dovada dreptului de proprietate al autoarei G H, iar din certificatul de legatar nr. X/2005 a rezultat că sunt moştenitori testamentari ai autoarei M E moştenitoarea legală a autoarei G H conform certificatului de moştenitor nr. 5/2003.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Asupra Terenurilor A şi Direcţia Silvică A, recurs care a fost admis prin decizia nr. X/R/2006 de Tribunalul A.
Împotriva acestei decizii s-a formulat contestaţie în anulare de către intimaţii CMA şi CV, iar prin decizia nr. X/R/2006 s-a dispus anularea deciziei nr. X/R/2006, s-a respins recursul Comisiei Judeţene pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor A, constatându-se nulitatea absolută a cererii de intervenţie formulată de Direcţia Silvică A – Regia Naţională a Pădurilor Romsilva A.
În urma sesizărilor cu privire la modul în care intimaţii CMA şi CV au dobândit dreptul de proprietate ca moştenitori ai autoarei M E s-a pronunţat ordonanţa din dosarul nr. X/P/2014 la data de 17.02.2016 de către DNA – Serviciul Teritorial Timişoara prin care s-a reţinut că înscrisurile care au stat la baza emiterii certificatului de moştenitor nr. 5/2003 au fost întocmite şi eliberate de notarul public prin comiterea infracţiunii de fals intelectual în formă continuată în sensul inserării în conţinutul acestora de date şi fapte necorespunzătoare adevărului, înscrisuri în baza cărora intimaţii au dobândit fără drept bunuri.
În baza aceleaşi ordonanţe s-a dispus sesizarea judecătorului de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Timişoara pentru desființarea certificatului de calitate de moştenitor nr. 5/2003 eliberat de BNP VA şi actelor care au stat la baza emiterii lui.
Plângerile formulate împotriva ordonanţei de clasare din data de 17.02.2016 dispusă în dosarul nr. X/P/2014 au fost respinse prin sentinţa penală nr. 203/P1/2016 de Curtea de Apel Timişoara.
Prin încheierea penală nr. X/P1/CP/CC/2016 a Curţii de Apel Timişoara pronunţată în dosarul nr. X/59/2016 s-a dispus în baza art. 549 ind. 1 alin.5 lit. b cod de procedură penală, admiterea sesizării formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Timişoara şi s-au desfiinţat : certificatul de calitate de moştenitor nr. 5/31.01.2003 eliberat de BNP VA şi a actelor care au stat la baza emiterii lui.
Contestaţiile declarate de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – DNA- Serviciul Teritorial Timişoara, BI A, R N şi Asociaţia Composesoratului N au fost respinse ca inadmisibile prin încheierea X/2017 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosar nr. X/59/2016.
Prin aceeaşi încheiere au fost respinse contestaţiile formulate de VA, CMA, C M Aa , CV , ISM şi SC Ocolul Silvic Privat N SRL.
Având în vedere încheierea prin care s-a dispus desfiinţarea certificatului de calitate de moştenitor şi a actelor avute în vedere la eliberarea acestuia s-au formulat cereri de revizuire de Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Asupra Terenurilor A şi Comisia Locală pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor T întemeiate pe dispoziţiile art. 322 pct. 4 ipoteza a II-a din vechiul cod de procedură civilă.
Instanţa de fond a apreciat că în cauză sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 322 pct.4 din vechiul cod de procedură civilă, potrivit cu care revizuirea se poate solicita dacă hotărârea s-a dat în temeiul unui înscris declarat fals.
În cauza de faţă sentinţa civilă nr. X/2006 pronunţată de Judecătoria Ineu s-a întemeiat pe certificatul de calitate de moştenitor nr. 5/2003 emis de BNP VA care a fost desfiinţat prin încheierea nr. X/P1/CP/CC/2016 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara în dosar nr. X/59/2016.
În ceea ce priveşte cererea de revizuire formulată de Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva - Direcţia Silvică A aceasta a fost respinsă ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă, având în vedere că prin decizia civilă nr. X/2006 pronunţată de Tribunalul A s-a dispus nulitatea cererii de intervenţie formulată de Regia Naţională a Pădurilor Romsilva – Direcţia Silvică A întrucât nu a indicat partea în interesul căreia a înţeles să formuleze cerere de intervenţie şi în această situaţie nu poate formula cerere de revizuire.
Cererile de intervenție accesorii formulate în interesul revizuentelor, de intervenienţii RN, BI, P A şi Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva – Direcţia Silvică A au fost admise, având în vedere că la data de 08.05.2017 s-au admis în, apreciind că aceştia justifică interesul în a susţine Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Asupra Terenurilor A şi Comisia Locală pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor T şi un interes propriu prin afectarea dreptului de proprietate în situaţia deposedării ca urmare a reconstituirii dreptului de proprietate în favoarea pârâţilor.
Raportat la actele depuse şi probele administrate instanța a admis cererea de revizuire apreciind ca fiind îndeplinite dispoz. art. 322 pct.4 vechiul cod de procedură civilă, a schimbat în totalitate sentinţa civilă nr. X/2006 pronunţată de Judecătoria Ineu în dosar nr. X/2006 în sensul respingerii plângerii formulate de intimaţii reclamanţi împotriva hotărârii Comisiei Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Asupra Terenurilor A şi Comisiei Locală pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor T ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentinţe şi a încheierilor de admitere în principiu a cererilor de intervenţie accesorie din data de 8.05.2017 cu privire la intervenienţii RN BI şi P A şi din data de 6.09.2017 privind intervenienta Regia Naţională a Pădurilor Romsilva –prin Direcţia Silvică A,au declarat recurs , recurenţii intimaţi CMA si C V solicitând,constatarea nulităţii sentinţei civile şi a tuturor lucrărilor efectuate în dosarul nr.X/246/2016 al Judecătoriei Balş la care au fost conexate dosarele X/246/2016 şi X/246/2016 şi, casarea sentinţei, cu trimiterea cauzei la Judecătoria Balş, pentru rejudecare,
In situaţia în care nu se dispune casare sentinţei şi trimiterea spre rejudecare, s-a solicitat modificarea în sensul respingerii cererilor de revizuire formulate de Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor A în dosar X/246/2016 şi de Comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor T în dosar X/246/2016 conexate la dosarul X/246/2017 ,ca inadmisibile şi respingerea în principiu şi în fond a cererilor de intervenţie formulate de intervenienţii RN,BI,P A şi Regia Naţională a Pădurilor Romsilva prin Direcţia
S-a solicitat casarea sentinţei şi trimiterea cauzei spre rejudecare ,întrucât soluţionarea judecarea cauzei de către prima instanţă s-a făcut fără să fi dispus ataşarea, la dosarul de revizuire a dosarului de fond, în original şi în integralitatea lui, respectiv atât volumul ce poartă numărul de bază X/2006 al cauzei de fond, care cuprinde lucrările efectuate în faţa primei instanţe, cât şi volumul cu nr. X/R/2006 al Tribunalului A – secția civilă, care cuprinde lucrările executate în judecarea recursurilor declarate împotriva sentinţei nr. X/2006 pronunţate în acel dosar, precum şi volumul cu nr. X/2006 al Tribunalului A-secția civilă, care conţine lucrările executate în cadrul judecării contestaţiei în anulare declarate împotriva deciziei pronunţate în recurs - dându-se primei instanţe îndrumarea de a trece la judecarea cererii de revizuire, sub orice aspect, numai după ce se vor fi ataşat la dosarul de revizuire toate volumele originale ale dosarului de fond, de recurs şi de contestaţie în anulare.
În mod neîntemeiat s-au admis cererile de intervenție accesorii formulate de persoanele fizice şi de Regia Naţională a Pădurilor Romsilva –prin Direcţia silvică A în interesul revizuientelor ,deşi intervenienții persoane fizice nu au justificat un interes legitim specific cererilor de intervenție accesorie ,iar conţinutul cererii de intervenție accesorie formulată de Regia Naţională a Pădurilor Romsilva-prin Direcţia Silvică A nu avea utilitate în judecarea cererilor revizuientelor în interesul cărora a formulat cererea de intervenţie.
Instanţa de fond,în mod nelegal a lărgit cadrul procesual prin introducerea în cauză a Administraţiei Județene a Finanţelor Publice O , atribuindu-i calitatea de „intimată”deşi în cadrul cererii de revizuire participă numai părţile care au participat şi la judecata de fond ,iar această nu a fost parte de judecata de fond.
În mod nelegal instanţa din oficiu a luat în considerare prima ipoteză a motivului de revizuire prevăzut de art.322 pct.4 teza a doua din codul de procedură anterior,deşi cererile de revizuire se întemeiau pe dispoz.art.322 pct.4 teza a doua .
Instanţa de fond nu s-a pronunţat asupra motivului înscris în cererea de revizuire reprezentat de constatarea prin ordonanţa nr.X/P/2014din 17.02.2016 emisă de Serviciu Teritorial DNA Timişoara şi prin sentinţa penală nr.X/PI/2016 a Curţii de Apel Timişoara –secţia penală,a pretinsei falsificări a certificatului de calitate de moştenitor nr.5/2003 comisă de notarul public
Certificatul de moştenitor nu a constituit factorul determinant în pronunţarea sentinței în dosar X /2016 al Judecătoriei Ineu,iar încheiereanr.X/2016 a Curţii de Apel Timişoara şi încheierea nr.X/2017 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie –secţia penală ,nu constituie motive de revizuire.
În dezvOarea motivelor de recurs s-a precizat că în anul 2011,numita M E în calitatea de moştenitoare a autoarei G H ,în baza legii 10/2001 a solicitat retrocedarea imobilelor proprietatea acesteia,
Faţă de cererea de retrocedare, Direcţia silvică A a emis adresa nr.X/2003, prin care a comunicat refuzul retrocedării cu motivarea că nu s-a făcut dovada dreptului de proprietate,
Acţiunea formulată împotriva refuzului a fost admisă de Tribunalul A ,prin sentinţa civilă X/2003 pronunţată în dosarul X/2003.
Apelul declarat împotriva sentinţei a fost admis de Curtea de Apel Timişoara prin decizia nr.X/2004,sub aspectul stabilirii modalității de reparaţie,obligând Direcţia silvică A să emită o nouă decizie prin măsuri reparatorii prin echivalent.
Împotriva acestei decizii au formulat recurs ambele părţi .
Recurenţii în calitate de moștenitori ai autoarei M E ,continuând demersurile au solicitat retrocedarea în întregime ,în natură a tuturor terenurilor ,cu sau fără construcţii situate în extravilanul comunei N,care au aparținut autoarei G H ,notificările autoarei M E vizau o cotă procentuală din imobile.
Solicitarea a fost întemeiată pe legea 10/2201,iar raportat la dispoziţiile Legii 24X/2005.prin care s-au stabilit atribuţii în sarcina comisiilor locale de a soluţiona notificările, Comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate T a respins cererea prin hotărârea nr.X/21/10/2005.
Contestaţia formulată împotriva hotărârii a fost respinsă de Comisia Județeană A prin hotărârea nr.X/14.12.2005.
Împotriva acestei hotărâri ,recurenţi în calitate de moștenitori ai autoarei M E ,au formulat plângere ,fiind înregistrată pe rolul Judecătoriei Ineu sub nr.X/2006.
Prin sentinţa civilă nr.X/2006,pronunţată de Judecătoria Ineu,s-a admis plângerea recurenţilor în calitate de succesori continuatori ai cererii de retrocedare formulată de M E ,s-a anulat hotărârea Comisiei Județene A şi Comisiei locale T şi s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 8742 ha ,împreună cu construcţiile aferente.
Soluţionându-se cererea de retrocedare a terenurilor ,s-a renunţat la cererea din dosarul nr.X/1/2004 înregistra la I.C.C.J.
Prin certificatul de moştenitor nr.5/2003 se atestă că succesibila M E are calitatea de moştenitoare legală a defunctei G H cu o cotă de 1/1 şi apreciază că obținerea acestui certificat nu era necesară pentru ca instanţa să dispună retrocedarea imobilelor ,succesibila își justificase calitatea de moştenitoare prin actele de stare civilă.
În urma plângerii penale cu referire la certificatul de moștenitor ,s-a emis ordonanţa de clasare nr.X/P/2014 din 17.02.2013 a Serviciului Teritorial DNA Timișoara ,iar plângerea împotriva acesteia a fost respinsă prin decizia nr.X/PI/2016 de Curtea de Apel Timișoara.
În baza acestora, s-au formulat cererii de revizuire de Comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată T înregistrată pe rolul judecătoriei Ineu sub nr.X/246/2016 ,Comisa județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată A ,înregistrată sub nr.X/246/2016 şi Regia Naţională a Pădurilor Romsilva prin Direcţia silvică A înregistrat sub nr.X/246/2016.
Judecătoria Balş a dispus conexarea dosarelor X/246/2016,X/246/2016 la dosarul X/246/2016.
Cu privire la ,motivul de nulitate a sentinței ,se susţine că în mod nelegal instanţa de fond a respins cererea recurenţilor de atașare a dosarului de fond în original şi complet.
Revizuirea este cale extraordinară şi trebuie formulată în dosarul în care s-a pronunţat fondul cauzei.
Nu este admisibilă judecarea unei cereri de revizuire pe baza copie dosarului de fond original, Judecătoria Balş a considerat în mod greşit ca suficient doar parte a dosarului care conţinea lucrările de fond din prima instanţă..
Necesitatea ataşării dosarului de fond la dosarul la care s-a înregistrat cererea de revizuire,îndeplineşte rolul unei reguli de desfăşurare a procesului de revizuire ,iar importanţa acestei reguli ,se susţine în recursul declarat, îi justifică ocrotirea prin aplicarea sancţiunii nulităţii absolute virtuale a actelor încheiate prin încălcarea ei,prin prezumarea vătămării drepturilor, recurenţilor conform art.105 alin. 2 teza finală.
Referitor la motivul de recurs privind admiterea în mod neîntemeiat a cererilor de intervenție,se susţine că intimaţii persoane fizice nu au justificat un interes legitim specific cererilor de intervenţie accesorie, pretinsul interes al titularilor cererilor de intervenţie nu putea fi justificat cu apărarea unui drept de proprietate al lor asupra terenurilor vizate prin acţiunile formulate.
Cererea de intervenţie formulată de Direcţia Silvică A nu aduce nici un aport la admiterea cererilor revizuientelor, repetând motivele invocate în cereri de către acestea.
Menţinerea în cauză de către instanţă a Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva prin Direcţia Silvică A în calitate procesuală de revizuientă în dosarul nr. X/246/2016, după admiterea excepţiei lipsei calităţii sale procesuale active a constituit o neregularitate în desfăşurarea activităţii de judecată, întrucât legea nu permite unei persoane fizice sau juridice participarea la un proces în calitate de parte în situaţia în care la termenul din 08.05.2017 s-a constatat că nu are calitate procesuală activă.
Prin menţinerea în calitate de parte a revizuientei Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva prin Direcţia Silvică A a creat o stare de confuzie cu privire la calitatea părţilor faţă de care se impunea apărarea, astfel că se invocă încălcarea dreptului la apărare.
Cu privire la motivul de recurs în sensul lărgirii ilegale a cadrului procesual prin introducerea în cauză a Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice O şi atribuirea calităţii de intimată se susţine că în mod greşit i s-a atribuit această calitate şi a fost introdusă în cauză, deşi nu a participat şi nu a avut calitate la procesul de fond.
Deşi instanța a motivat admiterea participării a Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice O în raport de dispoz. art. 865 din noul cod civil, s-a creat un prejudiciu recurenţilor, apreciind că „ introducerea „ trebuia să se facă în conformitate cu prevederile procedurale referitoare la participarea terţelor persoane în proces, prevederi care nu fac referire la participarea în aceste condiţii la proces a unui „intimat „.
Instanța de fond nu s-a pronunţat asupra temeiul de drept invocat în cererea de revizuire luând în considerare din oficiu prima ipoteză a motivului de revizuire prevăzut de art. 322 pct.4.cod de procedură civilă.
La termenul de judecată din 08.05.2017 instanța din oficiu a dispus suspendarea cauzei în baza art. 244 alin.1 pct. 1 din vechiul cod de procedură civilă până la soluţionarea de către Înalta Curte de Casație şi Justiţie – Secţia penală a contestaţiilor declarate împotriva încheierii nr.X/P1/CP/CC/2016, încălcându-se astfel prevederile art. 129 alin.4 şi art. 244 alin.1 pct. 1 din vechiul cod de procedură civilă.
Între declarare falsului cu privire la certificatul de calitate de moştenitor nr. 5/2003, care s-ar fi stabilit prin ordonanţa de clasare nr.X/P/2014 din 17.02.2016 şi sentinţa penală X/PI/2016 invocat ca motiv unic de revizuire şi desfiinţarea aceluiași certificat prin încheierea nr. X/PI/CP/CC/2016 pronunţată în dosarul nr. X/59/2016 a Curţii de Apel Timişoara care nu a fost invocată de revizuent ca motiv de revizuire, nu există legătură care să justifice reţinerea lor ca un motiv de revizuire unic, întrucât fiecare dintre ele constituie motiv distinct de revizuire marcate prin existenţa unor hotărâri judecătoreşti diferite.
Invocare ca temei de drept a cererii de revizuire a dispoz. art. 322 pct.4 teza a II-a din vechiul cod de procedură civilă impune ca titularul cererii să precizeze înscrisul declarat fals şi hotărârea prin care s-a dispus acest lucru ori revizuientele au indicat numai art. 322 pct. 4 teza a II-a, temei de drept asupra căruia trebuia să se pronunţe instanța de fond.
Pentru a fi declarat admisibil motivul de revizuire luat în considerare de instanța de fond din oficiu trebuiau îndeplinite două condiţii: sentinţa de fond să se fi întemeiat pe un înscris care să fi fost determinant în luarea hotărârii, iar ulterior să se fi constatat printr-o hotărâre judecătorească că acel înscris era fals.
Prin încheierea nr. X/2016 a Curţii de Apel Timişoara – Secţia penală s-a dispus desfiinţarea certificatului de calitate de moştenitor şi a încheierilor notariale şi a depoziţiei dată în faţa notarului public de Hotăran Tiberiu şi nu putea constitui motiv de revizuire pentru că nu a fost declarat fals şi nu a constituit un factor determinant la pronunţarea sentinţei X/2006.
Prin motivarea sentinţei recurate s-au încălcat dispoziţiile art. 261 pct.5 din vechiul cod de procedură civilă, întrucât nu rezultă argumentele de fapt şi de drept care au fost avute în vedere de instanța de fond.
La termenul din 30.01.3018 s-a depus de către recurenţi certificatul notarial emis de Autorităţile Israeliene prin care se atestă calitatea succesibilei M E de moştenitoarea legală a autoarei G H .
Pentru termenul din 27.02.2018 recurenţii au invocat excepţia autorităţii de lucru judecat a deciziei nr. X/R/21.09.2006 a Tribunalului A – Secţia civilă pronunţată în dosarul nr. X/2006 cu privire la stabilirea calităţii de moştenitoare a succesibilei M E după defuncta G H.
În susţinerea cestei excepţii s-a menţionat că, prin decizia nr. X/R/2006 instanța a statuat fără să facă referire la certificatul de calitate de moştenitor nr.5/2003, că M E o moşteneşte pe autoarea G H, reţinându-se calitate recurenților de continuatori ai acţiuni formulate de aceasta.
Intimata revizuenta Comisia Judeţeana pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor A a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea ca nefondat a recursului declarat de recurenţii intimaţi CMA si CV,cu consecinţa menţinerii ca legala si temeinica a sentinţei civile X/20.09.2017 pronunţata de Judecătoria Balş susţinând că în ceea ce priveşte motivul de recurs privind constatarea nulităţii a sentinţei recurate , recurenţii nu au probat vătămarea procesuală suferită pentru a fi incidente sancţiunea nulităţii absolute a hotărârii judecătoreşti recurate în raport de dispoz. art. 105 alin.2 teza I cod de procedură civilă anterior.
Recurenţii nu au indicat în concret norma legală a cărei eludare prin neataşarea dosarului de fond duce la sancţiunea nulităţii sentinţei.
Cu privire la admisibilitatea în principiu a cererilor de intervenţie accesorie apreciază că în mod judicios au fost admise de instanța de fond, interesul persoanelor fizice a fi introduşi în cauză rezidă în faptul că prin restituirea în natură către recurenţi a suprafeţei de 8742 ha teren pădure sunt prejudiciaţi intervenienţii care de deţin gospodării în satul N, iar în cazul intervenientei Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva prin Direcţia Silvică A, interesul acesteia rezultă din calitatea sa de gestionar al fondului funciar fiind administratorul, conform HG 229/2009.
Instanța de fond nu a soluţionat litigiul prin analiza din oficiu a primei ipoteze a motivului de revizuire, revizuenta Comisia Judeţeană de Fond Funciar A întemeindu-și cererea de revizuire pe dispoz. art. 322 pct. 4 ipoteza a II-a cod de procedură civilă, în sensul revizuirii sentinţei în baza unui înscris declarat fals în cursul sau în urma judecăţii, iar literatura de specialitate a statuat că sintagma „ înscris declarat fals în cursul judecăţii” are în vedere situaţia în care falsul este stabilit de o altă instanță decât cea de revizuire, cum este cazul în litigiul actual.
Instanța de fond a soluţionat cererea în limitele obiectului dedus judecăţii, dând eficienţă înscrisurilor pe care s-a întemeiat cererea de revizuire, respectiv ordonanţa din 17.02.2016 a DNA – Serviciu Teritorial Timişoara, menţinută prin sentinţa penală X/PI/2016 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara.
Se arată că sunt neîntemeiate susţinerile recurenţilor potrivit cărora sentinţa civilă X/2006 pronunţată de Judecătoria Ineu nu s-a întemeiat numai pe certificatul de calitate de moştenitor nr. 5/2003, întrucât, recurenţii s-au prevalat de calitatea de legatar universal ai autoarei M E care este unicul succesor legal cu cotă de 1/1 al autoarei G H , potrivit certificatului de calitate de moştenitor nr. 5/2003.
De asemenea au susţinut că sentinţa instanței de fond a fost motivată respectându-se dispoz. art. 261 cod de procedură civilă , făcând trimitere la probele administrate în cauză.
Au fost depuse note de ședința prin care se învederează că scriptul intitulat "Certificat notarial" autentificat de notarul israelian şi apostilat de Tribunalul de Pace Tiberias la data de 19.11.2017, nu are forţă probantă în litigiul pendinte, nefiind un înscris nou în accepţiunea dispoziţiilor art. 305 Cod procedură civilă din 1865.
Apreciază că înscrisul nou reprezentat de Certificatul notarial din 18.11.2017 emis în Israel reprezintă o reproducere a conţinutului certificatului de calitate de moştenitor nr. 5/2003 emis de BNP VA.
Intimata revizuenta Comisia Locala pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privata Asupra Terenurilor T, prin întâmpinarea formulată solicită respingerea recursului ca nefondat, menţinerea sentinţei civile X/20.09.2017 pronunţata de Judecătoria Balş in dosar nr. X/246/2016 ca temeinică si legală.
În privinţa constatării nulităţii sentinţei civile nr. X/2017 şi a lucrărilor efectuate în dosar se susţine că intimaţii recurenţi nu au probat incidente care să atragă vătămarea drepturilor lor prin neataşarea dosarului de fond şi care să ducă la sancţiunea nulităţii sentinţei.
Cererile de intervenţie accesorii depuse de intervenienții persoane fizice şi Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva prin Direcţia Silvică A au fost în mod corect admise, având în vedere interesul acestora , respectiv a persoanelor fizice, pentru că retrocedarea în natură a suprafeţei de 8742 ha teren cu vegetaţie forestieră împreună cu clădirile şi alte construcţii le afectează gospodăriile deţinute.
Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva prin Direcţia Silvică A a avut interes de a fi introdusă în cauză, având în vedere calitate de gestionar a fondului forestier.
Comisia Locală pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată T şi-a întemeiat cererea de revizuire pe dispoz. art. 322 pct.4 ipoteza a II-a din vechiul cod de procedură civilă , cu precizarea expresă că certificatul de calitate de moştenitor nr. 5/2003 emis de BNP VA a fost declarat fals de instanţele de judecată şi a stat la baza pronunţării sentinţei civile nr. X/2006 de către Judecătoria Ineu.
Prin notele de şedinţă depuse s-a învederat că certificatul notarial 18/11/2017 autentificat la notar din Israel este o reproducere a conţinutului Certificatului de calitate de moştenitor nr. 5/2003 emis de notarul public VA.
Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva prin Direcţia Silvică A a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului declarat, recurenţii nu au produs probe cu care să facă dovada vătămării procesuale suferite ca urmare a neataşării de către instanța de fond a întregului dosar.
S-a susţinut că are interes în cauză având în vedere calitate de administrator al Fondului Forestier Naţional.
Instanța de fond a soluţionat cauza raportându-se la temeiul de drept invocat în cererile de revizuire.
Intimaţii intervenienți RN, BI, P A, au formulat întâmpinare prin care solicită respingerea recursului ca nefondat, menţinerea sentinţei civile X/20.09.2017, pronunţata de Judecătoria Balş.
Cererile de revizuire promovate de Comisia Judeţeană de aplicare a dreptului de proprietate asupra terenurilor şi Comisia Locală T au fost întemeiate în mod corect conform normelor procedurale prev. de art. 322 pct. 4 cod de procedură civilă, toate înscrisurile întocmite, prin fals intelectual de către notarul VA au fost declarate ca fiind false de Curtea de Apel Timişoara – Secţia penală prin sentinţa penală nr. X/2016 pronunţată în dosar nr.X/59/2016, se susţine în întâmpinare.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu putere de lucru judecat a statuat că actele au fost declarate false prin sentinţa penală X/13.07.2016, nemaiputând fi rediscutate aceste aspecte.
În acest sens instanța de fond a avut în vedere că certificatul de constatare calitate de moştenitor nr.5/2003 a fost desfiinţat, si în baza art.129 pct.5 cod de procedură civilă a pronunţat o hotărâre temeinică şi legală.
Referitor la introducerea în cauză a Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice se apreciază că nu constituie o lărgire ilegală a cadrului procesual întrucât în orice litigiu ce vizează bunuri imobile ce aparţin proprietăţii publice a statului există obligaţia ope legis de a fi introdus această entitate în cauză.
Prin întâmpinarea depusă de Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice pentru Direcţia Regională a Finanţelor Publice C în numele Ministerului Finanţelor Publice reprezentant legal al Statului Român s-a solicitat respingerea recursului cu motivarea că instanţa de fond a făcut aplicarea corectă a dispoziţiilor art. 11 alin.10 din Legea nr. 46/2008 şi art. 865 cod civil.
Recursul este fondat.
În baza art.137 cod de procedură vechi, instanţa urmează să se pronunţe mai întâi asupra excepției autorităţii de lucru judecat invocată de recurenţi.
Recurenţii au invocat excepţia autorităţii lucrului judecat a deciziei nr.X/R/2006 a Tribunalului A - Secţia civilă, pronunţată în dosar nr.X/2006 cu privire la stabilirea calităţii de moştenitoare a succesibilei M E după defuncta G H.
Se susţine că prin decizia nr.X/R/2006 s-a statuat, fără să se facă referire la certificatul de calitate de moştenitor nr.5/2003 că succesibila M E o moşteneşte pe defuncta G H şi pe acest temei s-a reţinut şi calitatea recurenţilor de continuatori ai acţiunii acesteia.
In conformitate cu dispoziţiile art.1201 cod civil „este lucru judecat atunci când a doua cerere în judecată, are acelaşi obiect, este întemeiată pe aceeași cauză, şi este între aceleaşi părţi, făcută de ele şi în contra lor în aceeași calitate.
Analizând excepția invocată se constată că nu sunt îndeplinite condiţiile art.1201 Cod Civil, în sensul că instanţa nu a fost învestită cu a doua cererea cu acelaşi obiect, cauză, obiectul cererii fiind revizuirea,cale extraordinară de atac, motiv pentru care se va respinge excepţia autorităţii de lucru judecat invocată de recurenţi.
Referitor la recursul declarat de recurenţii intimaţi, se reţine că prin cererea înregistrată sub nr. X/246/2016 pe rolul Judecătoriei Ineu Regia Naţională a Pădurilor Romsilva – Direcţia Silvică A a formulat cerere de revizuire a sentinţei civile X/30.03.2006 pronunţată de Judecătoria Ineu în dosar nr. X/2006 în contRictoriu cu intimaţii CMA şi CV solicitând ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se dispună admiterea cererii de revizuire şi drept consecinţă respingerea plângerii formulată de către intimaţi împotriva hotărârii Comisiei Judeţene A pentru stabilirea drepturilor de proprietate asupra terenurilor nr. X/14.12.2005.
Temeiul de drept al cererii de revizuire l-a constituit art. 322 pct.4 teza a II-a din codul de procedură civilă vechi.
S-a motivat cererea de revizuire pe dispoz. art. 322 pct.4 teza a II-a din codul de procedură civilă vechi cu motivarea că prin ordonanţa din 17.02.2016 emisă de DNA – Serviciu Teritorial Timişoara s-a stabilit că Certificatul de calitate de moştenitor nr. 5/2003 este fals, iar plângerea formulată împotriva acestei ordonanţe a fost respinsă prin sentinţa penală nr. X/PI/2016 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara – Secţia penală în dosar nr. X/59/2016.
În cadrul acestui dosar s-a formulat cerere de intervenţie de către intervenientul P A, iar la termenul din 16 noiembrie 2016 s-a prorogat pronunţarea asupra admisibilităţii cererii de intervenţie.
Prin cererea înregistrată sub nr. X/246/2016 pe rolul Judecătoriei Ineu Comisia Judeţeană A pentru stabilirea drepturilor de proprietate asupra terenurilor a formulat cerere de revizuire a sentinţei civile X/2006 pronunţată de Judecătoria Ineu în dosar nr. X/2006 în contRictoriu cu intimaţii CMA şi CV solicitând admiterea cererii de revizuire, schimbarea în totalitate a sentinţei în sensul respingerii ca nefondată a plângerii formulate de intimaţi împotriva hotărârii nr. X/2005 a Comisiei Judeţene de Fond Funciar A.
În motivarea cererii de revizuire au arătat că prin sentinţa civilă nr. X/2006 pronunţată de Judecătoria Ineu a fost admisă plângerea reclamanţilor CMA şi CV, s-a dispus anularea hotărârii nr. X/2005 emisă de Comisia Judeţeană de Fond Funciar A şi s-a reconstituit în favoarea reclamanţilor în natură dreptul de proprietate pentru suprafața de 715,82 ha teren pădure împreună cu clădirile sau alte construcţii aflate pe acesta, 8017,45 ha teren pădure împreună cu clădirile sau alte construcţii şi Cabana T şi pentru terenurile agricole împreună cu clădirile sau alte construcţii aflate pe acesta, suprafeţele de teren menţionate fiind înscrise în cărţile funciare.
Temeiul de drept al cererii de revizuire l-au constituit dispoz. art. 322 pct. 4 ipoteza a II-a din codul de procedură civilă vechi conform cărora „ revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri dată de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul se poate cerere în situaţia în care hotărârea s-a dat în temeiul unui înscris declarat fals în cursul sau în urma judecăţii”.
Au apreciat că sun aplicabile dispoziţiile art. 322 pct. 4 ipoteza a II-a cod de procedură civilă vechi, întrucât prin ordonanţa din 17.02.2016 emisă de DNA - Serviciul Teritorial Timişoara în dosarul X/P/2014 s-a constatat că certificatul de calitate de moştenitor nr. 5/2003 care a stat la baza restituirii către intimaţi a suprafeţei de 8742,97 a fost emis cu săvârşirea infracţiunii de fals intelectual de către notarul public VA.
Prin această ordonanţă s-a concis că toate înscrisurile au fost întocmite şi eliberate de notarul public prin comiterea infracţiunii de fals intelectual, întrucât au fost inserate date şi fapte necorespunzătoare adevărului.
Plângerea formulată împotriva acestei ordonanţe a fost respinsă ca nefondată prin sentinţa penală nr. X/2016 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara – Secţia penală în dosar nr. X/2016.
S-a susţinut de asemenea că este îndeplinită condiţia de admisibilitate a revizuirii întemeiată pe dipoz. art. 322 pct. 4 ipoteza a II-a, întrucât prin ordonanţa din 17.02.2016 emisă de DNA – Serviciul Teritorial Timişoara menţinută prin sentinţa penală X/2016 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara s-a constatat fals certificatul de calitate de moştenitor nr. 5/2003, iar certificatul de calitate nr. 5/2003 a avut caracter determinant, hotărâtor în pronunţarea sentinţei X/2006 a Judecătoriei Ineu în sensul că intimaţii s-au prevalat de calitate de legatar universal ai autoarei M E, unica succesor legal cu cotă de 1/1 din masa succesorală rămasă de pe urma autoarei G H.
Prin cererea de revizuire formulată de Comisia Locală pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor T înregistrată pe rolul Judecătoriei Ineu sub nr. X/246/2016 s-a solicitat în contRictoriu cu intimaţii CMA şi CV revizuirea sentinţei civile nr. X/2006, pronunţată de Judecătoria Ineu în dosar nr. X/2006, solicitându-se admiterea cererii de revizuire, schimbarea în totalitate a sentinţei civile în sensul respingerii plângerii ca nefondată formulată de intimaţii CMA şi CV împotriva hotărârii nr. X/21.10.2005 a Comisiei Locale pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor T şi a hotărârii nr. X/14.12.2005 a Comisiei Judeţene pentru Stabilirea Drepturilor de Proprietate Privată Asupra Terenurilor A.
Comisia Locală T şi-a întemeiat cererea de revizuire pe dispoziţiile art. 322 pct. 4 cod de procedură civilă, conform cărora revizuirea unei hotărâri rămase definitive se poate cerere dacă hotărârea s-a dat în temeiul unui înscris declarat fals în cursul sau în urma judecăţii.
La baza emiterii sentinţei civile X/2006 a stat certificatul de calitate de moştenitor nr. 5/2003 emis de BNP VA, certificat de calitate de moştenitor care a fost constatat fals, conform dispozitivului sentinţei penale nr. X/PI/2016 , pronunţată de Curtea de Apel Timişoara şi în acest sens revizuienta a apreciat că sunt întrunite condiţiile pentru admisibilitatea cererii de revizuire.
Prin încheierea din 15.09.2016 Judecătoria Ineu a admis excepţia litispendenţei dosarului X/246/2016 cu dosarul X/246/2016, dispunându-se ataşarea acestuia la dosarul iniţial X/246/2016.
Dosarul nr. X/246/2016 a fost strămutat la Judecătoria Balş prin sentinţa civilă nr. X/01.02.2017, ca urmare a admiterii cererii de strămutare de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia I civilă.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Balş X/246/2016 la data de 16.02.2017.
Judecătoria Baş la termenul din 24 aprilie 2017 a dispus conexarea celor trei dosare respectiv X/246/2016,X/246/2016 şi X/246/2017, apreciind că există o strânsă legătură de obiect şi cauză, impunându-se soluţionarea împreună.
La termenul din 20.03.2017 Regia Naţională a Pădurilor Romsilva-Direcția Silvică A a solicitat introducerea în cauză a Statului Român prin Ministerul Finanţelor Publice .
Cererea a fost motivată în baza art.11 alin. 10 din Legea nr.46/2008 –Codul Silvic şi art.865 din Codul Civil.
Raportat la cererea Regiei Naţionale a Pădurilor de introducere a Statului Român prin Ministerul Finanţelor Publice, instanța de fond în şedinţa publică din 20.03.2017 a dispus conceptarea şi citarea în calitate de intimat a Statului Român prin Ministerul Finanţelor Publice.
De asemenea s-a formulat cerere de intervenţie accesorie în interesul Comisiei Județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor A şi a Comisiei Locale pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor T de intervenienţii RN şi BI, în baza art. 51 cod de procedură civilă.
Se motivează cererea de intervenţie în sensul că justifică interes întrucât retrocedarea imobilelor îi afectează direct, fiind deposedaţi de bunurile lor, iar intimaţii au uzat de sentinţa X/2006 care nu le este opozabilă, uzând de calitatea de pretinşi moştenitori ai autoarei G H prin M E.
Natura juridică a intervenţie accesorii este aceea de apărare a părţilor în favoarea cărora s-a intervenit, intervenienții justificând şi un interes legitim de a fi retractată hotărârea prin care s-a retrocedat întreg sat N unde se regăsesc şi gospodăriile intervenienților, iar dreptul lor de proprietate este ocrotit de lege, art. 44 din Constituţie şi art. 1 din Protocolul nr. 1 al Convenţiei Europene.
În dosarul X/246/2016 s-a formulat cerere de intervenţie şi de către P A.
La termenul din 08 mai 2015 instanţa a pus în discuţie admisibilitatea cererilor de intervenţie în interesul altei persoane şi în baza art. 49 alin.3, apreciind că aceştia justifică interesul în a susţine Comisiile pentru aplicarea legilor fondului funciar şi un interes propriu fiindu-le afectat dreptul de proprietate în situaţia în care ar fi deposedaţi de teren în urma reconstituirii dreptului de proprietate al intimaţilor, s-a încuviinţat în principiu cererile de intervenţie formulate de intervenienţii BI, RN şi P A.
La acelaşi termen de judecată s-a pus în discuţie excepţia lipsei calităţii procesuale active a revizuientei Regia Naţională a Pădurilor Romsilva - Direcţia Silvică A şi a fost admisă excepţia lipsei calităţii procesuale active, cu motivarea că prin decizia X/2006 pronunțată de Tribunalul A - Secţia civilă, dosar nr. X/2006 împotriva sentinţei civile X/2006 s-a dispus nulitatea cererii de intervenţie întrucât nu a indicat partea în interul căreia înţelege să intervină, neavând calitate nu poate formula cerere de revizuire.
S-a formulat cerere de intervenţie accesorie şi de către Regia Naţională a Pădurilor Romsilva - Direcţia Silvică A în folosul celor două comisii, în baza art. 51 cod de procedură civilă, susținând că justifică un interes real şi legitim având ca scop principal gestionarea durabilă şi unitară a fondului forestier proprietate publică a statului, fiind administratorul acestuia atribut, conferit de HG 229/2009.
Motivul de recurs privind pronunţarea instanţei de fond din oficiu asupra motivului de revizuire în prima ipoteză, deşi revizuenţii şi-au motivat cererea de revizuire pe dispoz. art. 322 pct. 4 teza a II-a din codul de procedură civilă anterior, este fondat.
Revizuirea este o cale extraordinară de atac, de retractare care se poate exercita numai împotriva hotărârilor definitive, în cazurile şi condiţiile expres stabilite de lege.
Revizuirea este o cale de atac de retractare, întrucât se adresează aceleaşi instanţe care a soluţionat cauza în fond, solicitându-se revenirea asupra hotărârii atacate în baza unor împrejurări care de regulă s-au ivit ulterior pronunţării hotărârii.
Potrivit art. 322 pct.4 din vechiul cod de procedură civilă revizuirea unei hotărârii rămase definitive în instanța de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul se poate cere dacă „ un judecător, martor sau expert care a luat parte la judecată a fost condamnat definitiv pentru o infracţiune privitoare la pricină sau dacă hotărârea s-a dat în temeiul unui înscris declarat fals în cursul său în urma judecăţii ori dacă un magistrat a fost sancţionat disciplinar pentru exercitarea funcţiei cu rea credinţă sau gravă neglijenţă în acea cauză”.
Analizând cererea de revizuire formulată de Regia Naţională a Pădurilor Romsilva- Direcţia Silvică A se constată că temeiul cererii îl reprezintă dispoziţiile art. 322 pct. 4 teza a II-a din codul de procedură civilă vechi, făcând trimitere la ordonanţa din 17.02.2016 emisă de DNA – Serviciul Teritorial Timişoara, rămasă definitivă prin sentinţa penală X/PI/13.07.2016 , pronunţată de Curtea de Apel Timişoara – Secţia penală în dosarul nr. X/59/2016.
Cererea de revizuire formulată de Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor A are ca temei dispoz. art. 322 pct. 4 ipoteza a II-a cod de procedură civilă cu referire la ordonanţa din 17.02.2016 emisă de DNA – Serviciul Teritorial Timişoara în dosar nr. X/P/2014, rămasă definitivă prin sentinţa penală nr. X/2016 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara.
De asemenea analizând cererea de revizuire formulată de Comisia Locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor se constată că temeiul cererii de revizuire îl reprezintă dispoz. art. 322 pct. 4 cod de procedură civilă , făcându-se referire la ordonanţa procurorului din 17.02.2016, rămasă definitivă prin sentinţa penală nr. X/2016 a Curţii de Apel Timişoara.
În conformitate cu dispoz. art. 322 pct. 4 teza a II-a cod de procedură civilă revizuirea unei sentinţe rămase definitive în instanța de apel sau prin neapelare sau instanţa de recurs vizează situaţia în care hotărârea ce se atacă pe cale revizuirii s-a bazat pe un înscris declarat fals în cursul judecăţii sau în urma judecăţii.
Prin sentința recurată instanța de fond s-a pronunţat pe cererea de revizuire motivând-o în temeiul art. 322 pct. 4 din vechiul cod de procedură civilă, apreciindu-se că certificatul de calitate de moştenitor nr. 5/2003 emis de BNP VA pe care s-a întemeiat pronunţarea sentinţei X/2006 pronunţată de Judecătoria Ineu a fost desfiinţat fiind considerat fals prin încheierea nr. X/PI/CP/CC/21.12.2016 a Curţii de Apel Timişoara pronunţată în dosar nr. X/59/2016, rămasă definitivă prin încheierea nr. X/9.06.2017 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
În baza art. 129 alin.6 din vechiul cod de procedură civilă în toate cazurile judecători hotărăsc numai asupra obiectului cererii dedus judecăţii.
Deşi revizuientele şi-au precizat cererile de revizuire în baza art. 322 alin.4 teza a II-a din vechiul cod de procedură civilă cu referire la ordonanţa din 17.02.2016 emisă de DNA Serviciul Teritorial Timişoara rămasă definitivă prin sentinţa penală X/2016 a Curţii de Apel Timişoara – Secţia penală, instanța de fond s-a pronunţat pe cererea de revizuire analizând dispoziţiile art. 322 pct. 4 cod de procedură civilă vechi cu trimitere la încheierea nr. X/PI/CP/CC/2016 a Curţii de Apel Timişoara pronunţată în dosar X/59/2016, rămasă definitivă prin încheierea nr. X/2017 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Se apreciază că instanța de fond în mod nelegal nu a procedat la soluţionarea cererii cu care a fost învestită, cu referire la temeiul de drept şi motivul revizuirii, astfel că motivul de recurs este întemeiat, urmând ca la rejudecare să se pună în vedere revizuientelor să-şi precizeze temeiul de drept, motivul în baza căruia se solicită revizuirea sentinţei X/2006 pronunţată de Judecătoria Ineu, dând posibilitatea părţilor să-şi formuleze probe în susţinere şi apărare.
Cu privire la motivul de recurs privind admiterea neîntemeiată a cererilor de intervenţie accesorie formulată de titularii persoane fizice şi de Regia Naţională a Pădurilor Romsilva se reţine că este fondat, întrucât „potrivit art. 51 cod de procedură civilă vechi, cererea de intervenţie în interesul uneia din părţi se poate face chiar înaintea instanței de recurs „, codul limitând posibilitatea formulării cererii de intervenţie până la această cale de atac.
Prin intervenţia accesorie terţul participă voluntar la judecată pentru a apăra drepturile uneia din părţile iniţiale ale procesului, justificând şi un interes propriu.
Aşa cum s-a menţionat revizuirea este o cale extraordinară de atac, de retractare, iar revizuent poate fi orice parte care a figurat în procesul finalizat cu pronunţarea hotărâri ce se atacă indiferent de poziţia procesuală avută.
Având în vedere cererile de intervenţie accesorie formulate de intervenienţi în calea extraordinară de atac, care se judecă potrivit regulilor de la judecata în primă instanță apel sau recurs, este necesar ca instanţa de fond să pună în discuţie admisibilitatea încuviinţării în principiu a cererilor de intervenţie, având în vedere calitatea de terţi şi care nu au figurat în procesul în care s-a pronunţat hotărârea atacată, luând în calcul că prin motivele invocate au drept scop desfiinţarea hotărârii pronunţate în contRictoriu cu anumite persoane.
În aceeaşi situaţie se găseşte şi cererea formulată de Direcţia Regională a Pădurilor Romsilva - Direcţia Silvică A prin care a solicitat introducerea în cauză a Administraţiei Județene a Finanţelor Publice O, urmând să fie pusă în discuţie admisibilitatea cererii de introducere în cauză a altor persoane fiind o cale extraordinară de atac.
Deşi instanţa de fond a respins cererea de revizuire ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă, a admis cererea acesteia în calitate de revizuientă privind introducerea în cauză a Statului Român prin Ministerul Finanţelor Publice, cauza soluţionându-se în contRictoriu cu acesta, în acest mod fiind anulată practic soluţia de admitere a excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive.
Instanţa de fond a constatat lipsa calităţii procesuale active a Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva –Direcţia Silvică A având în vedere decizia nr.X/2006 pronunţată de Tribunalul A în dosar nr.X/2006 prin care s-a constatat şi nulitatea absolută a cererii de intervenţie formulată de revizuienta din cauza de faţă.
Cererea de revizuire judecându-se potrivit dispoziţiilor prevăzute pentru cererea de chemare în judecată instanţa de recurs apreciază că pentru soluţionarea cererii de revizuire era necesar ataşarea dosarului de fond în care s-a pronunţat sentinţa X/2006, respectiv dosarul X/2006 şi respectiv dosarele înregistrate ca urmare a exercitării căilor de atac, dând posibilitatea părţilor să-şi formuleze probe în apărare şi susţinere, instanţa urmând să analizeze probele administrate în acest sens.
Având în vedere dispoziţiile art.304 coroborat cu art.312 pct. 5 din vechiul cod de procedură civilă urmează să se admită recursul, să se caseze în parte sentinţa si încheierile de admitere în principiu din 8.05.2017 cu privire la încuviinţarea în principiu a cererilor de intervenţie în interesul altei persoane formulate de intervenienţii BI ,RN şi P A şi 6.09.2017 cu privire la încuviinţarea cererii de intervenție formulată de Regia Naţională a Pădurilor Romsilva –Direcţia Silvică A şi să se trimită cauza spre rejudecare la aceeași instanţă.
Se va menţine sentinţa sub aspectul respingerii cererii de revizuire formulată de Regia Naţională a Pădurilor Romsilva-Direcția Silvică A având în vedere decizia nr.X/2006 pronunţată de Tribunalul A în dosar nr. X/2006.
Împotriva acestei soluţii nu s-a formulat recurs.
Cu ocazia rejudecării cauzei instanţa de fond va pune în vedere revizuientelor Comisia Județeană A pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor şi Comisia Locală T pentru stabilirea drepturilor de proprietate privată asupra terenurilor să-si precizeze cererea de chemare în judecată, în sensul menționării temeiului de drept al motivului de revizuire, urmând ca după administrarea probelor în susţinere şi apărare, să se pronunţe asupra cererilor cu care va fi investită.
Cu privire la cererile de intervenţie în folosul altei persoane, având în vedere dispoziţiile art.51 din vechiul cod de procedură civilă, obiectul cererii dedus judecăţii, respectiv revizuire, instanţa va pune în discuţia părţilor admisibilitatea încuviințării cererilor.
De asemenea menținându-se soluția instanţei de fond prin care s-a respins cererea de revizuire formulată de Regia Naţională a Pădurilor Romsilva- Direcția Silvică A ca fiind formulată de o persoana fără calitate procesuală activă, se va analiza şi se va pune în discuţia părţilor cererea acesteia formulată în calitate de revizuientă prin care a solicitat introducerea în cauză a Statului Roman prin Ministerul Finanțelor Publice.
Cererea de revizuire judecându-se potrivit dispoziţiilor prevăzute pentru cererea de chemare în judecată, instanţa de recurs apreciază că pentru soluţionarea acesteia este necesar ataşarea dosarului de fond în care s-a pronunţat sentinţa X/2006, respectiv dosarul nr. X/2006 şi respectiv dosarele înregistrate ca urmare a exercitării căilor de atac, urmând să fie solicitate de instanţa de fond cu ocazia rejudecării.
Sentinţa pronunţată de instanţa de fond după rejudecarea cauzei ,va cuprinde potrivit art. 261 pct.5 cod de procedură civilă vechi, motivele de fapt şi de drept care au format convingerea instanței cum şi cele pentru care s-au înlăturat cererile părţilor.
Data publicarii pe portal:05.04.2018
Judecătoria Avrig
Nulitate act
Tribunalul Dâmbovița
Omisiunea instanţei de recurs de a se pronunţa asupra unui motiv de casare. Admisibilitatea contestaţiei în anulare numai dacă acea critică ar fi fost de natură să conducă la soluţia contrară celei pronunţată de instanţa de recurs.
Judecătoria Motru
Fond funciar
Judecătoria Buftea
sentinţă civilă
Judecătoria Vălenii de Munte
FOND FUNCIAR