Titlu proprietate

Data publicare portal: 17.10.2018

Prin sentinţa civilă nr. 2258/08.03.2017 Judecătoria Xxxx a admis Admite excepţiile lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor OCPI, A.M. şi A.M. invocate de către pârâta OPI, şi de către instanţă din oficiu.

Respinge cererea formulată de către reclamant în contradictoriu cu pârâţii OCPI, ca fiind introdusă împotriva unor  persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.

Respinge cererea de chemare în judecată aşa cum a fost precizată, formulată de către reclamantul P.I., în contradictoriu cu pârâţii A.M., COMISIA LOCALA DE APLICARE A LEGII NR.18/1991 A MUNICIPIULUI XXXX PRIN PRIMAR şi COMISIA JUDETEANA PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR XXXX PRIN PREFECTUL JUDETULUI, ca neîntemeiată.

Respinge cererea formulată de către pârâţii privind cheltuielile de judecată, ca neîntemeiată.

Pentru a se pronunţa astfel Judecătoria a reţinut următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Xxxx la data de 19.05.2016 sub nr.xxxx reclamantul P.I. a chemat în judecată pe pârâţii A.M., A.M., Comisia Locală de aplicarea a Legii nr.18/1991 a municipiului Xxxx, prin primar, Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Xxxx, prin prefectul judeţului Xxxx şi OCPI Xxxx, solicitând constatarea nulităţii absolute a titlului de proprietate nr.xxxx emis pe numele lui A.E. şi rectificarea înscrierii în cartea funciară nr.xxxx conform încheierii nr.xxxx, cu cheltuieli de judecată.

Dosarul nr. xxxx, a fost format ca urmare a disjungerii din dosarul nr.xxxx, măsură dispusă prin încheierea din data de xxxx(f.19).

In motivarea cererii  reclamantul a arătat că solicită nulitatea titlului, având în vedere că autorului A.E., i-a fost reconstituită o suprafaţă de circa 18 mp, ce se regăseşte în titlul său de proprietate.

În anul 1994, susţine reclamantul i-a fost reconstituită o suprafaţă de 644 mp, conform titlului de proprietate nr.xxxx.

În acelaşi an, i-a fost reconstituit dreptul de proprietate, şi vecinului său, respectiv autorului A.E., pentru o suprafaţă de 877 mp teren intravilan, conform titlului de proprietate nr. xxxx.

În anul 2002, vecinului său i-a fost emis un alt titlul de proprietate, nr. xxxx, pentru suprafaţa de 705 mp.

Reclamantul mai susţine, că nici suprafaţa de 705 mp nu este reală, potrivit încheierii de carte funciară nr. xxxx, întrucât pârâţii au acceptat modificarea suprafeţei din 705 mp în  686 mp.

În luna decembrie 2015, ca urmare a refuzului pârâţilor de a reface gardul despărţitor, a întocmit schiţele cadastrale ale imobilului său, şi a constatat că îi lipseşte suprafaţa de 18 mp.

Astfel, conform actului de vânzare din data de xxxx înscris în Registrul de transcripţiuni nr.xxxx, numitul C.M. a vândut soţilor Xxxx un teren de casă în suprafaţă de 686 mp.

În 1952 numitul C.M. a decedat, iar în anul 1991 autoarea C.E a testat în favoarea sa întreaga avere, inclusiv suprafaţa de 686 mp, iar prin titlul de proprietate nr.xxxx, cât şi prin sentinţa civilă nr.852/08.02.1996 s-a constatat că este proprietarul suprafeţei de 644 mp, având în vedere exproprierea unei suprafeţe de 42 mp, la stradă pentru lărgirea acesteia.

Reclamantul mai învederează că lui i s-a reconstituit 644 mp, deşi autoarea sa C.E a cumpărat cu soţul său, suprafaţa de 686 mp.

Mai solicită reclamantul ca urmare a admiterii, nulităţii titlului de proprietate constatarea că prin actul de vânzare-cumpărare nr.xxxx s-a înstrăinat o suprafaţă mai mică şi rectificarea înscrierii în cartea funciară nr.xxxx conform încheierii nr.xxxx.

În susţinerea cererii reclamantul a depus următoarele înscrisuri, în copie conform cu originalul: xxxx (f.7-8), act de vânzare din data de xxxx înscris în Registrul de transcripţiuni nr.xxxx (f.9), sentinţa civilă nr.xxxx(f.10-12), memoriu tehnic (f.13), calculul suprafeţelor (f.14), plan de amplasament şi delimitare a imobilului (f.15), plan de încadrare în zonă (f.16), înscrisuri (f.17-18).

In drept au fost invocate dispoziţiile prevăzute de art. III alin.1 lit.c din Legea nr.167/1996, art.907 C.civ., art.208 C.pr.civ.

Pârâtul OCPI Xxxx, a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia lipsei calităţii sale procesuale pasive.

În drept au fost invocate dispoziţiile art.205 C.pr.civ.

Pârâţii A.M., A.M. şi A.M., au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată, cu cheltuieli de judecată.

Comisia Judeţeană Xxxx a formulat un punct de vedere, prin care a arăta că excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a OCPI Xxxx, este întemeiată, iar pe fond lasă la aprecierea instanţei soluţia ce se va pronunţa.

La termenul din data de 07.09.2016, instanţa a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive şi a respins cererea formulată de către reclamant împotriva pârâtului OCPI Xxxx, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

La acelaşi termen, reclamantul a depus un set de înscrisuri: f.56-70.

Pârâţii A.M., A.M. şi A.M., au formulat note scrise, prin care au solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată, cu cheltuieli de judecată.

În susţinerea notelor scrise, pârâţii un depus, în copie conform cu originalul: extras de carte funciară pentru informare (f.74-75), încheierea nr. xxxx (f.76), plan de amplasament şi delimitare a imobilului (f.77), fişa imobilului (f.78), încadrare în zonă (f.79), titlul de proprietate nr. xxxx  (f.80-81),  sentinţa civilă nr.xxxx pronunţată în dosarul nr.xxxx de către Judecătoria Xxxx (f.82-84), proces-verbal de constatare din data de xxxx(f.85), titlul de proprietate nr. xxxx (f.86-87).

Instanţa a dispus comunicarea de către Primăria Municipiului Xxxx, a înscrisurilor care au stat la baza eliberării titlului de proprietate nr. xxxx, comunicându-se răspunsul nr.xxxx (f.91 la care s-au ataşat tabelul nominal (anexa 2b) (f.92).

Pârâţii la data de 01.11.2016, au înaintat sentinţa civilă nr.xxxxpronunţată de către Judecătoria Xxxx, în dosarul nr.xxxx(f.99-102).

Reclamantul a formulat o precizare la data de 10.11.2016, prin care a învederat că de pe urma autorului A.E., au rămas pârâţii, iar din contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.xxxx, întreaga suprafaţă de teren a fost dobândită de către A.M..

În susţinerea cererii precizatoare, reclamantul a depus în copie conform cu originalul duplicat contract de vânzare-cumpărare (f.104-106).

Primăria municipiului Xxxx, a înaintat adresa nr.48584 din data de 21.11.2016 8f.107-108) şi înscrisuri (f.109-122) şi OCPI Xxxx, a comunicat adresa nr.xxxx şi înscrisuri (f.123-131 şi 136-144).

La termenul din data de 23.11.2016, instanţa a invocat din oficiu, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor A.M. şi A.M., excepţie ce a fost admisă, iar cererea de chemare în judecată în contradictoriu cu aceşti doi pârâţii a fost respinsă ca fiind  introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.

La data de 09.02.2017, reclamantul a formulat precizări prin care au arătat că solicită nulitatea absolută a titlului de proprietate nr. xxxx, în integralitatea lui,  iar în subsidiar nulitate absolută parţială, respectiv să se reconstituie numai suprafaţa de 597 mp.

Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa reţine următoarele:

Instanţa observă că la termenele din data 07.09.2016 şi 23.11.2016, pentru considerentele expuse în acele încheieri, s-au admis excepţiile lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor OCPI Xxxx, A.M. şi A.M., invocate de către pârâta OPI, şi de către instanţă din oficiu, fapt pentru care s-a şi respins cererea de chemare formulată de către reclamant în contradictoriu cu pârâţii OCPI, A.M. şi A.M.,  ca fiind introdusă împotriva unor  persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.

Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul solicită pe de o parte nulitatea absolută totală a titlului de proprietate nr. xxxx şi a nulitatea absolută a titlului xxxx2, iar pe de altă parte nulitate absolută parţială. Totodată, în cazul admiterii cererii, reclamantul mai solicită şi constatarea că prin actul de vânzare-cumpărare nr.xxxx s-a înstrăinat o suprafaţă mai mică şi rectificarea înscrierii în cartea funciară nr.xxxx conform încheierii nr.xxxx.

În fapt, prin  titlul de proprietate nr. xxxx a fost constituit dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 877 mp de teren intravilan, pe numele  cetăţeanului A.E..

Ulterior, ca urmare  solicitării numitului A.E., o comisie din cadrul Biroului fond funciar, cadastru, Bănci de date din cadrul Primăriei Xxxx, s-a deplasat la locuinţa acestuia, şi au constatat, în urma măsurătorilor, că suprafaţa reală din titlul de proprietate nr. xxxx  este de 705 mp şi nu de 877 mp (proces-verbal de constatare din data de 13.02.2002-f.85).

Ca urmare, a acestor constatări A.E. a investit Judecătoria Xxxx, cu o cerere prin care să se dispună anularea parţială a titlului de proprietate nr. xxxx, cerere ce a fost admisă, prin sentinţa civilă nr.xxxx pronunţată în dosarul nr.xxxx de către Judecătoria Xxxx (f.82-84).

În urma, dispunerii anulării parţiale a titlului de proprietate nr. xxxx, s-a emis un alt titlul de proprietate, respectiv titlul nr. xxxx, pentru suprafaţa de 705 mp.

Instanţa reţine că atât pe Vechiul Cod civil, cât şi potrivit Noului Cod civil, unul dintre efectele nulităţii unui act, este că cel care a beneficiat de anumite drepturi, în baza acelui act nu îşi va mai putea exercita acele drepturi.

Prin urmare, la acest moment, titlul de proprietate nr. xxxx a fost desfiinţat, el nu  îşi mai produce efectele în circuitul civil.

De asemenea, se observă că reclamantul nu a făcut dovada contrară celor statuate prin sentinţa civilă nr.xxxx pronunţată în dosarul nr.xxxx de către Judecătoria Xxxx (f.82-84).

Astfel, contrar susţinerilor reclamantului potrivit art.435 C.pr.civ., „Hotărârea este opozabilă oricărei persoane atâta timp cât aceasta din urmă nu face, în condiţiile legii, dovada contrară”.

Pentru terţi, hotărârea este un fapt juridic şi ca asemenea fapt, lor li se impune până la dovada contrară. Prin urmare, hotărârea judecătorească nu poate crea drepturi şi obligaţii pentru terţii propriu-zişi, ei nefiind părţi în litigiul tranşat prin hotărâre, nici reprezentaţi în acel litigiu. Terţii nu vor putea însă ignora existenţa unei situaţii juridice căreia judecata i-a dat naştere deoarece hotărârea, prin însăşi existenţa ci, modifică ordinea juridică, iar modificarea trebuie recunoscută şi respectată de toţi. Hotărârea este deci opozabilă tuturor, chiar dacă ea nu produce efecte decât între părţi.

Conform sentinţei civile nr.xxxx pronunţată în dosarul nr.xxxx de către Judecătoria Xxxx reclamantului (A.E.) i-a revenit în temeiul art.23 din Legea nr.18/1991, o suprafaţă de teren de 877 pe care s-a edificat o casă de locuit. Însă din măsurători, a rezultat o suprafaţă mai mică, de 705 mp, fapt pentru care s-a dispus anularea parţială a titlului de proprietate nr. xxxx.

Astfel, art.23 alin.1 din Legea 18/1991 prevede că sunt şi rămân în proprietatea privată a cooperatorilor sau, după caz, a moştenitorilor acestora, indiferent de ocupaţia sau domiciliul lor, terenurile aferente casei de locuit şi anexelor gospodăreşti, precum şi curtea şi grădina din jurul acestora, determinate potrivit art.8 din Decretul-lege nr.42/1990 privind unele măsuri pentru stimularea ţărănimii.

Potrivit alin.2 al aceluiaşi articol, suprafeţele de terenuri aferente casei de locuit şi anexelor gospodăreşti, precum şi curtea şi grădina din jurul acestora sunt acelea evidenţiate ca atare în actele de proprietate, în cartea funciară, în registrul agricol sau în alte documente funciare, la data intrării în cooperativa agricolă de producţie.

După cum s-a arătat în doctrină, dispoziţiile art.23 din Legea nr.18/1991 instituie un caz de reconstituire a dreptului de proprietate, iar prin excepţie instituie două cazuri de constituire a dreptului de proprietate privată.

Astfel, de reconstituirea dreptului de proprietate beneficiază membrii cooperatori sau succesorii acestora care sunt proprietari ai caselor şi anexelor gospodăreşti, care sunt amplasate pe terenuri ce au fost proprietatea lor, înainte de cooperativizare, terenuri care, după cooperativizare, au fost atribuite, de regulă, ca loturi de folosinţă, către foştii proprietari.

Reconstituirea dreptului de proprietate este reglementată de legislaţia fondului funciar ca fiind o reîmproprietărire a anumitor categorii de persoane ale căror terenuri au intrat în patrimoniul cooperativelor agricole de producţie, indiferent de titlu, prin cooperativizare sau prin alte căi. Se tinde prin această modalitate juridică la o adevărată restabilire a situaţiei anterioare luării acelor măsuri antinaţionale începând cu reforma agrară din 1945 şi următoarele legi care au desfiinţat proprietatea privată asupra terenurilor agricole, înfiinţând în schimb proprietatea cooperatistă. Astfel, este îndreptăţit la reconstituirea dreptului de proprietate membrul cooperator care a adus pământ în C.A.P. sau căruia i s-a preluat în orice mod teren de către aceasta, moştenitorii acestor persoane, precum şi în anumite condiţii, membrii cooperatori care nu au adus pământ în cooperativă şi alte persoane anume stabilite.

Din Tabelul Nominal (anexa 2b), rezultă că autorul A.E., este înscris în acest tabel, alături de alţii membrii cooperatori care au adus pământ sub 0,5 ha de persoane îndreptăţite (soţ-soţie) şi cu cooperatori care nu au adus pământ în cooperativă şi care solită în scris stabilirea de terenuri în proprietate conform legii (f.109).

Astfel, deşi nu există în fapt o cerere de reconstituire din partea numitului A.E., instanţa apreciază că prin înscrierea acestuia în Tabelul nominal ( sub titulatura “[…] şi care solită în scris stabilirea de terenuri în proprietate conform legii”), se poate deduce existenţa unei solicitării în scris privind terenul din litigiu de către numitul A.E..

De asemenea, instanţa mai reţine că reclamantul şi-a întemeiat în drept, cererea pe dispoziţiile art. III lit. c) din Legea nr.169/1997, care prevede că sunt lovite de nulitate actele de reconstituire a dreptului de proprietate în intravilanul localităţilor, pe terenurile revendicate de foştii proprietari, cu excepţia celor atribuite conform art.23 din lege (în prezent, art. 24 din Legea nr. 18/1991, republicată).

Din cele de mai sus, rezultă că pentru a fi incident, art. III lit. c) din Legea nr.169/1997, trebuie ca la data reconstituirii dreptului de proprietate numitului A.E. terenul să fi fost revendicat de foştii proprietarii.

Or, reclamantul nu a făcut dovada acestei împrejurării, a revendicării terenului la data reconstituirii (anul 1994).

Totodată, reclamantul  nu a făcut dovada nici a împrejurării  că terenul reconstituit  autorului A.E., îi aparţine.

Instanţa reţine însă, din  actul de vânzare din data de xxxx înscris în Registrul de transcripţiuni nr.xxxx că numitul C.M. a vândut soţilor Xxxx un teren de casă în suprafaţă de 686 mp.

În urma Decretului (f.36-38), s-a expropriat o suprafaţă de teren, proprietatea persoanelor prevăzute în anexa nr.6 , printre care se regăseşte şi numiţii A.E. cu suprafaţa de 597 mp şi C.E cu suprafaţa de 686 mp.

Ulterior, reclamantului, în calitate de moştenitor testamentar al numitei C.E, i s-a reconstituit suprafaţa de 644 mp, conform titlului de proprietate nr. xxxx.

Potrivit memoriului tehnic (f.13), calculului suprafeţelor (f.14), planului de amplasament şi delimitare a imobilului (f.15), planului de încadrare în zonă (f.16), în fapt reclamantul are exact suprafaţa din acte, adică 644 mp.

Însă reclamantul apreciază că îi lipseşte diferenţa de la 686 mp la 644 mp, care s-ar regăsi la pârâtă.

Potrivit, titlului de proprietate, reclamantului i s-a reconstituit numai suprafaţa de 644 mp, iar dacă are vreo nemulţumire cu privire la suprafaţa reconstituită trebuie să se adreseze Comisiei Locale de fond funciar competentă.

Astfel, instanţa reţine că potrivit dispoziţiilor art. 51-53 din Legea nr. 18/1991 cu modificărilor aduse prin Legea nr. 247/2005, măsura stabilită de Comisia Locala  pentru aplicarea Legii nr.18/1991, soluţionarea cererilor de reconstituire/constituire a dreptului de proprietate, poate fi contestată la Comisia Judeţeană pentru aplicarea Legii nr.18/1991, comisie  care poate să valideze sau să invalideze măsura stabilită de Comisia Locală.

În consecinţă persoana care uzat de procedura reconstituirii/constituirii dreptului de proprietate poate folosi ulterior calea acţiunii în constatarea nulităţii absolute a titlului de proprietate, câtă vreme a contestat actele premergătoare emiterii titlului de proprietate.

Totodată, la art.III lit. c) din Legea nr.169/1997, se prevede o excepţie de la constatarea nulităţii actele de reconstituire, şi anume terenurile atribuite conform art.23 din lege.

Or, conform sentinţei civile nr.xxxx pronunţată în dosarul nr.xxxx de către Judecătoria Xxxx, reclamantului (A.E.) i-a revenit în temeiul art.23 din Legea nr.18/1991,  suprafaţa de teren de 877 pe care s-a edificat o casă de locuit, fiind incidentă astfel, excepţia prev. de art. III lit. c din Legea nr.169/1997.

De asemenea, se reţine că şi pârâtul are o suprafaţă de teren lipsă, respectiv 19 metri, conform planului de amplasament şi delimitare a imobilului (f.77).

Totodată, reclamantul nu poate susţine faptul că dacă vecinul său, are o suprafaţă de teren în fapt mai mică decât în acte, aceea suprafaţă, iar aparţine. 

Astfel, că reclamantul mai întâi trebuie să facă dovada că este îndreptăţit la suprafaţa revendicată şi apoi să facă demersurile necesare.

Un alt aspect, pe care-l remarcă instanţa este faptul că suprafeţele de teren ce se regăsesc pe titlul de proprietate nr. xxxx, se află în circuitul civil, fiind dezbătută succesiunea autorului A.E., prin sentinţa civilă nr.xxxx pronunţată de către Judecătoria Xxxx, în dosarul nr.xxxx(f.99-102), revenindu-i pârâtei A.M., suprafaţa de 705 mp.

A.M., a vândut la data de 20.01.2015, suprafaţa de teren de 705 mp, fiului său A.M., conform duplicat contract de vânzare-cumpărare (f.104-106).

Având în vedere şi practica CEDO care este reticentă la desfiinţarea unor titluri de proprietate după  scurgerea unor perioade mari de timp de la data emiterii lor şi care şi-au produs efectele juridice în circuitul civil, instanţa va respinge cererea de chemare în judecată formulată de către reclamant privind nulitatea absolută totală sau parţială a titlurilor de proprietate nr. xxxx şi xxxx2.

Faţă de soluţia privind cererea de dispunerea a nulităţii, instanţa va respinge, şi solicitarea reclamantului  de constatare că prin actul de vânzare-cumpărare nr.xxxx s-a înstrăinat o suprafaţă mai mică şi rectificarea înscrierii în cartea funciară nr.xxxx conform încheierii nr.xxxx, faţă de caracterul accesoriu al acestor cererii.

Având în vedere argumentele de drept şi de fapt expuse, instanţa va respinge cererea de chemare în judecată formulată în contradictoriu cu pârâta A.M., ca neîntemeiată.

Instanţa, în temeiul art.452 C.pr.civ., urmează să respingă cererea pârâţilor privind obligarea la plata cheltuielilor de judecată a reclamantului, ca neîntemeiată, pe considerentul că nu s-a făcut dovada existenţei şi întinderii acestora.

Domenii speta

Spete similare