Divorţ, exercitarea autorităţii părinteşti, pensie

Sentinţă civilă 2383 din 23.10.2018


SENTINTA CIVILĂ NR. 2383

Şedinţa publică din data de 23.10.2018

Deliberând asupra cauzei deduse judecăţii, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tulcea la data de 05.03.2018 sub nr. ..., reclamanta MI a formulat acţiune în contradictoriu cu pârâtul MS, solicitând desfacerea căsătoriei încheiate la data de 27.10.2007, reclamanta să păstreze numele dobândit prin căsătorie, exercitarea autorităţii părinteşti asupra minorului MC să se facă exclusiv de către reclamantă, stabilirea locuinţei minorului la domiciliul mamei, precum şi obligarea pârâtului la plata unei pensii de întreţinere în favoarea minorului.

În drept, reclamanta şi-a întemeiat cererea pe dispoziţiile art. 373 lit. b), art. 383 alin. 4, art. 398, art. 400 şi art. 402 din codul civil.

La data de 03.04.2018, pârâtul a formulat întâmpinare prin care a arătat că este de acord cu acţiunea reclamantei, în sensul desfacerii căsătoriei, aceasta să păstreze numele dobândit prin căsătorie, exercitarea autorităţii părinteşti asupra minorului MC să se facă exclusiv de către reclamantă, stabilirea locuinţei la domiciliul mamei, precum şi obligarea sa la plata unei pensii de întreţinere în favoarea minorului în sumă de 400 dolari.

Cererea de chemare în judecată a fost legal timbrată.

În probaţiune instanţa a încuviinţat potrivit art. 258 din Codul de procedură civilă, proba cu înscrisurile depuse la dosar şi proba cu ancheta psihosocială.

Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa reţine următoarele:

În fapt, din certificatul de căsătorie depus la dosar instanţa reţine că părţile s-au căsătorit la data de 27.10.2007, aceasta fiind înregistrat în Registrul stării civile al Primăriei mun. Tulcea, judeţul Tulcea (fila 9 dosar).

Părţile au avut ultimul domiciliu comun în municipiul Tulcea, iar din căsătorie a rezultat minorul MC, cum rezultă din copia certificatului de naştere aflat la dosarul cauzei (fila 6).

La termenul de judecată din data de 10.10.2018, analizând şi conţinutul întâmpinării formulate de pârât şi înregistrate la Judecătoria Tulcea in data de 03.04.2018 (fila 12), instanţa a constatat că între părţile aflate in litigiu nu mai există nicio cale de împăcare, că solicită desfacerea căsătoriei în baza acordului soţilor şi că au căzut de acord şi asupra capetelor de cerere accesorii.

În drept, faţă de înţelegerea părţilor intervenită pe parcursul procesului, instanţa reţine că potrivit art. 373 lit. a Cod civil, căsătoria se poate desface, prin acordul soţilor, la cererea ambilor soţi sau a unuia dintre soţi acceptată de celălalt soţ.

Art. 374 Cod civil prevede că desfacerea căsătoriei prin acordul soţilor poate fi pronunţat indiferent de durata căsătoriei şi indiferent dacă există sau nu copii minori rezultaţi din căsătorie, văzând şi dispoziţiile art. 932 coroborat cu art. 931 alin 2-4 Cod procedură civilă, potrivit căruia atunci când cererea de divorţ este întemeiată pe culpa soţului pârât, iar acesta recunoaşte faptele care au dus la destrămarea vieţii conjugale, instanţa, dacă reclamantul este de acord, va pronunța divorţul fără a cerceta temeinicia motivelor de divorţ şi fără a face menţiune despre culpa pentru desfacerea căsătoriei.

Prin urmare, în ceea ce priveşte desfacerea căsătoriei instanţa a verificat existenţa consimţământului liber şi neviciat al părţilor.

În ceea ce priveşte cererile accesorii divorţului, ţinând seama că art. 930 alin.1 cod procedură civilă prevede obligaţia instanţei de a lua act de învoiala părţilor cu privire la cererile accesorii în condiţiile legii, instanţa reţine că şi cu privire la aceste aspecte părţile au căzut de acord şi că acordul acestora referitor la numele soţilor după desfacerea căsătoriei, autoritatea părintească, locuinţa minorilor, contribuţia părinţilor la cheltuielile de creştere şi educare a copiilor este în concordanţă cu prevederile legale şi cu interesul superior al copilului, ridicat la rang de principiu prin art. 263 cod civil.

Astfel, instanţa va încuviinţa cererea reclamantei de a-şi păstra numele dobândit după încheierea căsătoriei, acela de „M”, fiind în concordanţă cu prevederile legale, care instituie regula că după desfacerea căsătoriei foştii soţi revin la numele avute anterior, dacă nu se înţeleg altfel, conform art. 383 alin. 3 cod civil.

Privitor la exercitarea autorităţii părinteşti asupra minorei după desfacerea căsătoriei, instanţa reţine că potrivit art. 506 din codul civil şi art. 36 alin. 6 din Legea nr. 272/2004, părinţii se pot înţelege cu privire la exercitarea autorităţii părinteşti, astfel că acordul părţilor asupra acestui capăt accesoriu de cerere este în concordanţă cu prevederile legale.

În ceea ce priveşte locuinţa minorului după desfacerea căsătoriei, instanţa reţine că înţelegerea părţilor în sensul ca acesta să fie stabilit la mamă (reclamanta din prezenta cauză) este în concordanţă cu interesul copilului, astfel că instanţa va lua act de acordul părţilor şi asupra acestui  capăt de cerere.

În ceea ce priveşte contribuţia părinților la cheltuielile de creştere,educare, învăţătură şi pregătire profesională a copiilor, instanţa va lua act de faptul că părţile au căzut de acord ca pârâtul să plătească o pensie de întreţinere în favoarea minorului de 400 USD lunar.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 373 litera a, art. 374 alin. 1 şi alin. 3 Cod civil, art. 932 coroborat cu art. 931 alin. 2 - 4 Cod procedură civilă, instanţa va admite cererea de divorţ şi, în consecinţă va dispune desfacerea căsătoriei încheiată de părţi la data de 27.10.2007 şi înregistrată sub nr. 709/27.10.2007 în Registrul stării civile al Primăriei mun. Tulcea, judeţul Tulcea, prin baza acordului soţilor şi fără a cerceta temeinicia motivelor de divorţ şi fără a face menţiune despre culpa pentru desfacerea căsătoriei, şi va lua act de învoiala părţilor cu privire la cererile accesorii divorţului, astfel:

În temeiul art. 383 alin.3 cod civil, pârâta îşi va păstra numele din timpul căsătoriei, respectiv „M”.

În temeiul art. 397 Cod civil, exercitarea autorităţii părinteşti cu privire la MC, va fi exercitată în mod exclusiv de către mamă, după desfacerea căsătoriei.

În temeiul art. 400 Cod civil, locuinţa minorului va fi stabilită la mamă (reclamanta din prezenta cauză).

În temeiul art. 402, art. 529 - 532 Cod civil, reclamantul va plăti o pensie de întreţinere lunară în favoarea minorului în cuantum de 400 USD lunar de la data introducerii cererii de divorţ, 05.03.2018, şi până la împlinirea de către acesta a vârstei de 18 ani.