Divort

Sentinţă civilă 1919 din 08.11.2018


Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Caracal sub nr. ...../207/2018, reclamanta G.E.A. a chemat în judecată pe pârâtul G.J.D.,  solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună, în baza art.373 lit. b cod civil desfacerea căsătoriei potrivit dispoziţiilor art.373 lit. b) din Codul civil, din culpa exclusivă a pârâtului, urmând a vă pronunţa în acest sens cu privire la desfacerea căsătoriei înregistrată la Primăria Caracal, jud. Olt sub nr...../20.10.2007, să se  stabilească locuinţa minorului G.A.S. născut la 27.08.2008 ia domiciliul reclamantei; să se dispună ca exercitarea autorităţii părinteşti în comun, de către ambii părinţii; să se dispună obligarea pârâtului la plata pensiei de întreţinere în favoarea minorului; reclamanta să revină la numele purtat anterior căsătoriei, respectiv acela de „T.", cu obligarea pârâtul la plata cheltuielilor de judecată ocazionate cu acest proces.

În fapt, reclamanta a menţionat că este căsătorita cu G.J.D. din data de 20.10.2007 şi locuiesc in acelaşi imobil împreună cu fiul acestora, minorul G.A.S., născut la data de 27.08.2008,  la adresa din Caracal, Str.A...., Nr.4,et. 2, Ap. 12, jud. Olt, din luna martie a anului 2008.

Se arată că, înainte de căsătorie, au locuit împreuna pârâtul şi cu părinţii acestuia fiind mereu sub controlul mamei sale, asistând la multe certuri atât între părinţii lui cat si între el si mama lui care îi reproşa mereu ca el nu munceşte, nu aduce bani, ca bea si nu este responsabil.

Pentru a pune punct discuţiilor existente în familia pârâtului au hotărât să se mute singuri, iar în luna martie a anului 2008 s-au mutat in apartamentul mai sus menţionat pe care îl cumpăraseră in luna decembrie a anului 2007 cu banii proveniţi dintr-un credit ipotecar făcut de reclamantă , înainte de căsătorie.

 Se mai arată că,fiecare dintre soţi realiza venituri în acea perioada, pârâtul stând mai mult plecat decât acasă pe motiv ca lucrează si ziua si noaptea pentru a aduce mai mulţi bani, iar la solicitarea reclamantei de a o ajuta în casă, apelând la pârât sa o ajute la treburile din casa si sa nu mai plece nopţile  ceea ce  l-a deranjat si a reacţionat violent lovind-o pe aceasta.

 Şi după naşterea copilului, in anul 2008 s-a lovit de aceeaşi indiferenta a pârâtului atât în  ceea ce priveşte ajutorul necesar pentru creşterea copilului cat si in ceea ce priveşte treburile ce erau de făcut in casa.

 Se precizează că, pârâtul dorea să i se asigure un mediu de viaţă confortabil,dar nu dorea sa participe cu nimic la tot ce era necesar in gospodărie, spunând ca el aduce bani si este suficient, bani pe care nu-i ţinea la comun cu reclamanta si despre care aceasta nu avea idee câţi anume sunt.

La vârsta de 10 luni a minorului pârâtul a hotărât ca reclamanta sa se întoarcă la serviciu si sa aibă grijă de copil mama acestuia, întrucât nu era de acord cu părinţii reclamantei.

După un timp a avut  discuţii cu el in legătura cu familia si cu responsabilităţile pe care le au fiecare dintre acestia, dar răspunsul lui a fost tot o reacţie violentă cu multe jigniri şi agresiuni fizice.

 Reclamanta precizează că, relaţia dintre aceştia s-a deteriorat fiind din ce in ce mai multe certuri si nemulţumiri, pârâtul vorbind foarte urât atât copilului cat si cu reclamanta.

In perioada de şomaj pârâtul s-a comporta foarte urat atat cu reclamanta cat si cu minorul obligându-o sa stea închisă in dormitor cu copilul când ajungea acesta acasă pentru ca era obosit si nu mai suporta sa-l audă pe minor in casa.

În această perioadă, de patru luni, nu a asigurat in casa mâncare decât ceea ce îi era acestuia necesar si nu ceea ce era necesar pentru minor.

Acest comportament al pârâtului a condus la o stare de tensiune, sub amenuinţarea reacţiilor violente..

 De asemenea, se arată că, în decembrie 2012 reclamanta s-a  angajat la BCR unde lucra foarte mult si ajungea târziu acasă fiind foarte greu pentru a mai face  fata la toate treburile pe care le aveam acasă si pe care pârâtul le dorea perfecte.

Aşa au început mai multe certuri, iar la una dintre ele a participat si mama pârâtului.

Odată cu trecerea timpului, pârâtul a început sa fie nemulţumit de locul de munca al reclamantei si o jignea mereu,  chiar şi în prezenţa altor persoane.

Se menţionează că pârâtul, în toată această perioadă a avut un comportament nepotrivit faţă de viaţa de familie şi traiul în comun, existând numeroase manifestări violente ale acestuia , atât verbal cât şi fizic, existând o permanentă stare de nemulţumire a acestuia..

Odată cu creşterea minorului, pârâtul a avut şi faţă de acesta un comportament nepotrivit, denigrator şi violent..

Se arată că deteriorarea relaţiilor de căsătorie şi  inexistenţa acestora încă din anul 2014, pârâtul fiind vinovat de destrămarea lor, fac imposibilă reluarea căsătoriei.

În ceea ce priveşte stabilirea domiciliului minorului la locuinţa reclamantei, se arată că este în interesul acestuia să fie crescut într-un mediu în care să fie asigurată dezvoltarea sa normală, din punct de vedere psihic, social şi fizic.

Se precizează că în prezent, cu toate că minorul este luat de la şcoală de bunica paternă, acesta nu îşi face lecţiile decât cu reclamanta seara, tatăl său sau mama acestuia neavând astfel de preocupări, preferind să dea o libertate totală copilului, fără a manifesta un real interes pentru educarea acestuia. Copilul este puternic ataşat faţă de mama sa manifestă o reală teamă faţă de tatăl său, fiind martorul tuturor scenelor de violenţă domestică manifestate de pârât, iar minorul nu poate fi lăsat sub influenţa nocivă a pârâtului, fapt ce ar genera grave deficienţe în dezvoltarea sa.

În dovedirea acţiuni se solicită proba cu interogatoriul pârâtului, proba  testimonială cu martorii T.V. şi T.P..

În drept, cererea nu este motivată.

La dosar s-au depus înscrisuri:  certificatul de căsătorie al părtilor, certificatul de naştere la minorului, act de identitate reclamantă, taxă judiciară de timbru şi împuternicire avocaţială.

 La data de 13.04.2018, pârâtul, in conformitate cu disp. art. 205 Cod Procedura Civila, a depus la dosar întâmpinare şi cerere reconvenţională,  solicitând ca desfacerea căsătoriei să aibă loc din cauza culpei exclusive a reclamantei-parate, să fie stabilită locuinţa minorului  în domiciliul  pârâtului- reclamant, să se dispună obligarea reclamantei- pârâte  la plata unei pensii băneşti lunare în favoarea minorului A.S., să se  admită doar în parte cererea principală, în ceea ce priveşte exercitarea autorităţii părinteşti în comun şi revenirea reclamantei la numele avut anterior căsătoriei, să se dispună compensarea cheltuielile de judecată.

In fapt, se arată că, părţile s-au  căsătorit în data de  20.10.2007 şi începând din 08.03.2008 au locuit împreună la locuinţa  acestuia, până la data de 31.03.2018, moment în care reclamanta –pârâtă a considerat necesar să părăsească locuinţa de familie, precizând că situaţia domiciliară expusă în cererea reclamantei nu mai este valabilă în acest moment, întrucât la finele lunii martie 2018, aceasta a părăsit din proprie iniţiativă locuinţa de familie şi s-a mutat într-un apartament închiriat.

Se menţionează că, încă din debutul acţiunii, reclamanta pare extrem de preocupată să amintească aspecte ce exced divorţului, urmând eventual să fie analizate în cadrul partajului de bunuri comune..

Revenind la situaţia reală de fapt, se arată că într-adevăr relaţia dintre aceştia s-a alterat începând cu luna august 2014, dar nu pe fondul unui comportament anormal din partea pârâtului, ci exclusiv din cauza implicării reclamantei-pârâte într-o relaţie extraconjugală.

Pentru a răspunde totuşi acuzelor expuse în cererea reclamantei , ce vizează viaţa noastră de familie în perioada 2008 - 2013, se arată că afirmaţiile acesteia sunt foarte îndepărtate de realitate. Astfel, implicarea pârâtului-reclamant în creşterea şi îngrijirea copilului , în asigurarea veniturilor necesare bugetului familiei a fost una mult mai serioasă decât doreşte reclamanta să recunoască, iar toată expunerea legată de viaţa nefericită pe care a dus-o aceasta reprezintă un preambul care să justifice o pretinsă despărţire în fapt intervenită în anul 2014 , urmată de implicarea sa într-o relaţie cu un alt bărbat

Se arată că decizia reclamantei de a reveni în activitate după circa 10 luni de concediu post-natal aparţine în totalitate acesteia, ca urmare a oportunităţii ivite la Volskbank Caracal, de schimbare a postului ocupat ( a revenit din concediu pentru a ocupa un post disponibil, superior ).

Se precizează că, relaţia dintre soţi s-a alterat grav pe fondul relaţiei în care reclamanta s-a lăsat antrenată încă din 2013, după o perioadă de şomaj - pe parcursul căreia pârâtul a fost cel care a suportat toate cheltuielile familiei, după circa 5-6 luni de activitate la acest loc de muncă, a remarcat schimbări fundamentale în comportamentul reclamantei , ce a suferit grave alterări în relaţia cu pârâtul, comportament ce l-a determinat să devină mai atent, iar în multiple ocazii după ce o transporta dimineaţa la locul de muncă,  refuza în mod constant să-i asigure deplasarea către casă şi, deşi o asigura zilnic că o poate deplasa de la locul de muncă către casă indiferent de oră, aceasta sub diferite pretexte îl refuza , constatând apoi că era ..adusă" la domiciliu de directorul filialei BCR în care soţia mea activa.

Acest comportament s-a coroborat în mod nefericit cu o multitudine de momente in care a surprins-o schimbând mesaje sau purtând convorbiri telefonice într-o manieră clandestină, fară a-i oferi nicio explicaţie verosimilă..

Pe fondul acestei situaţii ce genera suspiciuni ,a devenit mai preocupat de modul de viaţă,  pentru ca în cursul verii 2013 să constate că aceasta are o relaţie extraconjugală cu directorul său de la acel moment, fiind atenţionat despre existenţa acestei relaţii de diferite persoane, a decis să verific corectitudinea acestor suspiciuni, iar în acest context, în decursul anului 2013 a avut multiple ocazii în care fie a constatat în mod direct , fie prin intermediul altor persoane, anumite situaţii ce denotau că soţia mea se implicase într-o relaţie extraconjugală.

Se mai arată că, trecând peste faptul că infidelităţile au debutat încă din perioada mai - iunie 2013, este cert că în realitate relaţia de căsătorie a continuat să se deruleze , în principal datorită faptului că pârâtul-reclamant sperat că soţia sa va înceta activitatea de adulter, a continuat să locuiască împreună şi să se comporte ca o familie.

Precizează pârâtul- reclamant că, în data de 08.03.2018 între acestia nu a existat o altercaţie, nu a agresat-o, în schimb a aflat că reclamanta a formulat o plângere împotriva sa la Poliţia Mun. Caracal, probabil fiindu-i sugerat să procedeze în acest sens pentru a dovedi existenţa episoadelor de violenţă domestică descrise în acţiune, acesta fiind contextul în care a apreciat ca adecvat să înregistreze o cauză penală la Poliţia Municipiului Caracal - chiar şi în lipsa unor evenimente / incidente reale.

Se menţionează că, din cauza  unui program extrem de încărcat generat de locul de muncă din sistemul bancar, reclamanta nu este prezentă în viaţa minorului decât în ultimele două ore ale serii, iar după sosirea în locuinţă, prima sa prioritate era să petreacă circa 1-2 ore vorbind la telefon.

Minorul a fost luat de la şcoală permanent de mama pârâtului, zilnic până la orele 17:00 -18:00 se afla doar în locuinţa acesteia, perioadă în care cu siguranţă îşi rezolva şi temele, iar de la domiciliul bunicilor era adus în locuinţa de familie de pârât şi după acest moment, minorul se afla în grija şi supravegherea  exclusivă a pârâtului-reclamant.

Unul dintre clementele esenţiale ce trebuie avute în vedere la stabilirea locuinţei minorului ţin şi de cadrul moral în care acesta urmează să se dezvolte, în cazul reclamantei fiind imposibil de oferit un exemplu de conduită prin prisma vieţii sale anormale .

Cu privire ia necesitatea ca minorul să beneficieze de o stabilitate şi o continuitate în viaţa sa cotidiană, se arată că, începând cu data de 31.03.2018 . reclamanta a considerat normal să se mute din locuinţa de familie, împreună cu minorul deşi minorul a locuit de la naştere şi până în prezent doar în apartamentul ce reprezintă locuinţa de familie, schimbarea decisă unilateral de reclamantă nefiindu-i cu siguranţă benefică.

Din punct de vedere al implicării pârâtului în viaţa copilului, atât ca prezenţă cât şi ca posibilităţi materiale, probatoriile vor confirma că am un program de viaţă ce-mi permite să fiu disponibil pentru acesta cvasipermanent, iar ca posibilităţi materiale, afacerea realizează suficiente venituri pentru a se întreţine şi pentru a oferi şi copilului condiţii decente de trai..

 Se arată că minorul nu a participat decât o dată sau de două ori la  momentele în care am avut discuţii tensionate cu reclamanta  şi că nu manifestă o reală teamă faţă de acesta

În drept cererea nu este motivată.

În dovedire se solicită proba cu înscrisuri, cu mijloace materiale ( fotografii, înregistrări video/ audio ), cu interogatoriul reclamantei şi cu audierea martorilor A.M.,  R.D.M., şi G.N..

La data de 23.04.2018, reclamanta pârâtă a depus la dosar întâmpinare şi răspuns la întâmpinare, solicitând să se ia act că în prezent reşedinţa acesteia şi a minorului se află în Caracal, str. A......, bl...., sc.l, et.4, apt.21, jud. Olt conform Contractului de închiriere înregistrat la S.F.M. Caracal sub nr. OT 314229/22.03.2018, adresă unde urmează a se dispune efectuarea anchetei sociale; să se  respingă cererea reconvenţională formulată de pârât sub toate petitele ca fiind neîntemeiată; să fie înlăturate apărările pârâtului-reclamant reconvenţional formulate faţă de acţiunea principală cu consecinţa admiterii acesteia sub toate aspectele principale şi accesorii.

Reclamanta a arătat că  a părăsit locuinţa comună din cauza violenţei domestice a soţului, manifestări ce bănuia că se vor exacerba în momentul în care urma să primească cererea de chemare în judecată pentru divorţ.

Referitor la viata de familie pe care pârâtul susţine ca a  asigurat-o  familiei în perioada 2008-2013 aceasta nu a existat, pentru că el nu contribuia la cheltuielile familiei, şi  nu cunoştea veniturile acestuia pe cand salariul său trebuia justificat atât lui cât si mamei sale.

Atitudinea şi comportamentul pârâtului-reclamant au condus la dezbinarea si răcirea relaţiei dintre soţi, perioada de şomaj fiind o perioada foarte critica pentru familie, deteriorând relaţia dintre aceştia întrucât pârâtui -reclamant era deranjat ca el munceşte si soţia  nu are serviciu, însă a primit ajutorul familiei sale, atât material, dar şi moral iar fiului lornu i-a lipsit nimic din cele necesare unei creşteri şi dezvoltări normale.

In ceea ce priveşte o presupusă relaţie extraconjugală a reclamantei iniţiată imediat după angajarea la BCR Caracal, a arătat că această afirmaţie aparţine soţului său ca un pretext şi justificare pentru comportamentul său existent cu mult timp angajării sale, arătând că motivul divorţului este comportamentul iresponsabil, violent, neportivirea totala dintre soţi precum si ieşirile violente fata de copil, căruia în locuinţa actuala a acestuia, nu-i lipseşte nimic.

Din oficiu, s-a dispus efectuarea anchetelor sociale la domiciliile părţilor , acestea fiind întocmite şi depuse la dosarul cauzei.

La termenul de judecată din data de 18.10.2018, au fost auluate interogatoriile părţilor , fiind audiaţi martorii D.L.C., T.V., A.M. P., şi G.N., răspunsurile la interogatoriu şi declaraţiile martorilor fiind consemnate şi ataşate la dosarul cauzei.

La termenul de judecată din data de 18.10.2018, a fost ascultat în Camera de Consiliu minorul G. A.S., declaraţia fiind consemnată în procesul verbal ataşat la dosar.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa urmează să reţină următoarele :

Reclamanta G.E.A. a chemat în judecată pe pârâtul G.J.D.,  solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună, în baza art.373 lit. b cod civil desfacerea căsătoriei potrivit dispoziţiilor art.373 lit. b) din Codul civil, din culpa exclusivă a pârâtului, urmând a vă pronunţa în acest sens cu privire la desfacerea căsătoriei înregistrată la Primăria Caracal, jud. Olt sub nr.269/20.10.2007, să se  stabilească locuinţa minorului G.A.S. născut la 27.08.2008 ia domiciliul reclamantei; să se dispună ca exercitarea autorităţii părinteşti în comun, de către ambii părinţii; să se dispună obligarea pârâtului la plata pensiei de întreţinere în favoarea minorului; reclamanta să revină la numele purtat anterior căsătoriei, respectiv acela de „T.".

 Pârâtul a formulat întâmpinare şi  cerere reconvenţională solicitând desfacerea căsătoriei să aibă loc din cauza culpei exclusive a reclamantei-parate, să fie stabilită locuinţa minorului  în domiciliul  pârâtului- reclamant, să se dispună obligarea reclamantei- pârâte  la plata unei pensii băneşti lunare în favoarea minorului A.S., să se  admită doar în parte cererea principală, în ceea ce priveşte exercitarea autorităţii părinteşti în comun şi revenirea reclamantei la numele avut anterior căsătoriei, să se dispună compensarea cheltuielile de judecată.

În şedinţa publică din 08.11.2018, instanţa a luat act de consimţământul reclamantei şi al pârâtului, privind desfacerea căsătoriei pe baza acordului acestora, conform disp. art. 373 lit. a. C.Civ.

Dispoziţiile art.373 lit. a C.civ. reglementează divorţul prin acordul soţilor, respectiv divorţul poate avea loc prin acordul soţilor, la cererea ambilor soţi, sau a unuia dintre soţi acceptată de celălalt soţ.

De asemenea, potrivit disp.art.374 alin.1 lit. a C.civ., divorţul prin acordul soţilor poate fi pronunţat indiferent de durata căsătoriei şi indiferent dacă există sau nu copii minori rezultaţi din căsătorie.

Astfel, instanţa luând act de acordul soţilor în desfacerea căsătoriei, urmează să admită acţiunea şi să dispună desfacerea căsătoriei încheiată între soţi  la data de 20.10.2007 fiind înregistrată sub nr.269 în Registrul de Stare Civilă al Primăriei Mun. Caracal, judeţul Olt, prin acordul părţilor.

În conformitate cu dispoz. art.396 C. civil  instanţa hotărăşte odată cu pronunţarea divorţului asupra raporturilor dintre părinţii divorţaţi şi copii lor minori, ţinând seama de  interesul superior al copiilor, de concluziile raportului de anchetă psihosocială, precum şi dacă este cazul de învoiala părinţilor pe care îi ascultă, copii fiind ascultaţi obligatoriu  potrivit dispoz. art.264 C. civil, dacă au împlinit vârsta de 10 ani.

 Legea nr. 272/2004, privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, prevede la art. 36 că ambii părinţi sunt responsabili pentru creşterea copiilor lor, exercitarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor părinteşti trebuind să aibă în vedere interesul superior al copilului şi să asigure bunăstarea materială şi spirituală a copilului, în special prin îngrijirea acestuia, prin menţinerea relaţiilor personale cu el, prin asigurarea creşterii, educării şi întreţinerii sale, precum şi prin reprezentarea sa legală şi administrarea patrimoniului său.

Întrucât din relaţia de căsătorie a părţilor a rezultat minorului G.S.A., născut la data de 27.08.2018, instanţa având în vedere disp. art. 396 al. 1, art. 397, art. 483 al. 1, 2 şi 3 din C.civ., urmează să dispună ca exercitarea autorităţii părinteşti cu privire la acesta să se efectueze în comun de către ambii părinţi.

Conform art. 496 al. 1 din C. civ. ,,copilul minor locuieşte la părinţii săi, iar potrivit art. 2 al aceluiaşi articol ,,daca părinţii nu locuiesc împreuna, aceştia vor hotărî de comun acord, locuinţa copilului.”

Fiind ascultat în Camera de Consiliu la termenul din 18.10.2018, minorului G.S.A. a precizat că locuieşte împreună cu mama sa, cu care îşi doreşte să locuiască şi în continuare, deşi îşi iubeşte ambii părinţi, faţă de mama sa are sentimente mai puternice.

Având  în vedere că părinţii nu mai locuiesc împreună, precum şi acordul acestora, instanţa apreciaza ca interesul superior al minorului este acesta să locuiască împreună cu mama sa,  urmând ca în  conformitate cu dispoz. art.400 alin. 1 C. civil, să stabilească locuinţa minorului G.S.A. -la mama reclamantă.

Faţă de  dispoz. art. 499 C. civil care prevăd ca ,, părinţii sunt obligaţi în solidar să contribuie la întreţinerea copilului lor minor, asigurând cele necesare traiului, să acopere toate cheltuielile de creştere, educare şi învăţătură”, instanţa urmează să oblige pe  tatăl pârât  la plata în favoarea minorei a unei pensii lunare de întreţinere în cuantum de 300 lei  începând cu data introducerii actiunii  19 martie 2018 şi până la majoratul minorei  sau până la schimbarea condiţiilor avute în vedere de instanţă.

Referitor la cererea pârâtului-reclamant de stabilire a unui program de vizitare a minorului,  instanţa constată că, potrivit art. 400 Cod civil, părinţii separaţi de copilul lor au dreptul de a avea legături personale cu acesta.

De asemenea, şi copilul care nu locuieşte la unul dintre părinţi are dreptul de a avea legături personale cu acesta conform art. 262 alin. 2 Cod civil.

Acest drept al copilului este menţionat şi de Legea 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului care, prin art. 14, prevede că minorul are dreptul de a menţine relaţii personale şi contacte directe cu părinţii. Art. 15 din aceeaşi lege prevede modalităţile prin care se pot realiza aceste relaţii personale, printre care: întâlniri ale copilului cu părintele, vizitarea copilului la domiciliul acestuia, găzduirea copilului pe perioadă determinată de către părinte, corespondenţă ori altă formă de comunicare cu copilul.

La stabilirea programului de vizitare, instanţa va avea în vedere vârsta minorului (2 ani) şi faptul că, încă de la această vârstă, aceasta trebuie să simtă prezenţa tatălui în viaţa sa şi să se obişnuiască cu acesta.

În consecinţă, în temeiul art. 401 alin. 2 Cod civil, instanţa va decide cu privire la modalitatea de exercitare a dreptului pârâtului- reclamant de a avea legături personale cu minorul G.S.A.,  astfel : in primul si al treilea sfârşit de săptămână  din fiecare lună de vineri orele 18,00 si pana duminica orele 18,00 la domiciliul paratului,  in fiecare  vacanţă de iarnă si primăvară  in domiciliul paratului  pentru o perioada egală cu jumătate din aceste vacanţe,  în perioada  zilelor festive  din cadrul vacanțelor  de iarna si primăvara  respectiv de Crăciun şi Paşte , minorul sa le petreacă  in anii pari  prima zi a fiecărei sărbători la  parat si cea a de-a doua la reclamantă iar in anii impari  prima zi la  reclamantă si a doua zi la parat,  ziua de naștere a minorului  să fie petrecută în anii pari la  parat şi în anii impari la reclamantă, în fiecare vacanţă de vară  paratul să poată lua minorul in domiciliul sau  şi  sa meargă împreună în vacanţe pentru o perioada de 30 zile în mod alternativ  in anii  pari  in luna iulie , în anii impari in luna august şi în fiecare zi de luni pana vineri  după orele 12,00 minorul sa fie luat de la scoală  de către parat sau de bunicii paterni  urmând sa petreacă  timpul pana la orele 19,00 in locuinţa acestora  şi ulterior sa fie condus la locuinţa reclamantei.

În baza dispoz. art. 383 alin. 3 C. civil, instanţa va dispune ca după rămânerea definitivă a hotărârii de divorţ, pârâta să revină la numele avut anterior încheierii căsătoriei, acela de „ T.”.

Instanţa, urmează să se ia act de faptul că nu se solicită de către părţi cheltuieli de judecată.

Postat 04.12.2018