1.Tardivitate formulare apel, lipsa de consecinţe a recomunicării hotărârii la aceeaşi adresă. Cererea de intervenţie în nume propriu formulată într-un apel tardiv

Tardivitate formulare apel, lipsa de consecinţe a recomunicării hotărârii la aceeaşi adresă. Cererea de intervenţie în nume propriu formulată într-un apel tardiv

Index tematic: Codul de procedură civilă

Legislație relevantă: art. 161 alin. 1, art. 163 alin. 1 şi 6 şi art. 468 C.pr.civ.

art. 62 alin. 3 şi art. 64 alin. 2 C.pr.civ.

Rezumatul problemelor de drept:

Momentul de la care începe să curgă termenul de apel este prima comunicare corectă a hotărârii.

Pentru a putea fi analizată cererea de intervenţie principală, inclusiv sub aspectul admisibilităţii sale, prin prisma prevederilor art. 64 alin. 2 C.pr.civ., este necesară situația premisă, respectiv existenţa unui proces aflat în curs de desfăşurare în apel; apelul tardiv formulat este lovit de nulitate faţă de dispozițiile art. 185 alin. 1 C.pr.civ.; în condiţiile în care apelul declarat este desființat de drept de la data exercitării lui, nu există apel, astfel încât nu există proces în apel în curs de desfăşurare care să permită formularea cererii incidentale a intervenției principale direct în apel.

Prin dec. civ. nr. 560/13.09.2018 pronunţată în dosarul nr. 3676/231/2014 s-a admis excepţia tardivităţii formulării apelului, invocată din oficiu, s-a respins ca tardiv formulat apelul declarat de apelantele – interveniente împotriva Încheierii de admitere în principiu din 19.05.2015 şi a sentinţei civile nr.  8980 din 06 decembrie 2017 pronunţate de Judecătoria ... în dosarul nr. 3676/231/2014 şi s-a respins ca inadmisibilă cererea de intervenţie în nume propriu formulată de Ţ.N.S.

În fapt, prin cererea înregistrată la Judecătoria ... la data de 01.07.2014 sub nr. 3676/231/2014 reclamanta J.M., în contradictoriu cu pârâţii P.A., V.A. şi Ţ.J., a solicitat partajarea averii succesorale rămase de pe urma defuncţilor lor părinţi Ţ.A. şi Ţ.Ş.

Prin sent. civ. nr. 8980/06.12.2017 pronunțată Judecătoria ... a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamantă, în contradictoriu cu pârâtele P.A., V.A., B.A. şi F.M., a dispus partajarea construcţiilor potrivit raportului de expertiză judiciară specialitatea construcţii în varianta unică de lotizare (file 59 vol. II), astfel: i-a atribuit reclamantei imobilul casă de locuit situat în intravilanul sat Blidari, comuna Dumitreşti, vecini drum, Mânzală Dumitru, şi Mânzală Gheorghe, în valoare de 7912 lei, a obligat reclamanta la plata către pârâtele P.A. şi V.A. a sumei de 1978 lei fiecare cu titlu de sultă şi a obligat  reclamanta la plata către intervenientele B.A. şi F.M., în calitate de moştenitoare ale defunctului Ţ.J., a sumei de 1978 lei cu titlu de sultă, a dispus partajarea terenurilor, potrivit raportului de expertiză judiciară specialitatea topometrie depus la 14.10.2015 în varianta unică de lotizare (fila 175 vol. I), astfel: i-a atribuit reclamantei lotul 1, în valoare de 33727,67 lei, compus din următoarele terenuri: terenul în suprafaţă de 6983,64 mp fâneaţă, situat în intravilanul satului Blidari, comuna Dumitreşti, judeţul ..., tarla 4 parcelele % 331-335, schiţa nr.2a; terenul în suprafaţă de 2300 mp fâneaţă, situat în extravilanul comunei Dumitreşti, judeţul ..., tarla 140 parcela %1457, schiţa nr.4a; terenul în suprafaţă de 4200 mp fâneaţă, situat în extravilanul comunei Dumitreşti, judeţul ..., tarla 203 parcelele 6094-6095, schiţa nr.5a, i-a atribuit pârâtei V.A. lotul 2, în valoare de 33727,69 lei, compus din următoarele terenuri: terenul în suprafaţă de 1298,88 mp fâneaţă şi pdt, situat în intravilanul satului Blidari, comuna Dumitreşti, judeţul ..., tarla 3 parcelele % 241-245, schiţa nr.1; terenul în suprafaţă de 5908,74 mp fâneaţă, situat în intravilanul comunei Dumitreşti, judeţul ..., tarla 4  parcelele %331-335, schiţa nr.2a; terenul în suprafaţă de 4250 mp fâneaţă, situat în extravilanul comunei Dumitreşti, judeţul ..., tarla 140 parcela %1457, schiţa nr.5a, i-a atribuit pârâtei P.A. lotul 3, în valoare de 33727,69 lei, compus din următoarele terenuri: terenul în suprafaţă de 7207,62 mp fâneaţă, situat în intravilanul satului Blidari, comuna Dumitreşti, judeţul ..., tarla 4 parcelele % 331-335, schiţa nr.2a; terenul în suprafaţă de 4250 mp fâneaţă, situat în extravilanul comunei Dumitreşti, judeţul ..., tarla 140 parcela %1457, schiţa nr.5a. a atribuit în indiviziune intervenientelor B.A. şi F.M., în calitate de moştenitoare ale defunctului Ţ.J., lotul 4 în valoare de 33727,69 lei, compus din următoarele terenuri:  terenul în suprafaţă de 6901,12 mp fâneaţă şi pdt, situat în intravilanul satului Blidari, comuna Dumitreşti, judeţul ..., tarla 3 parcelele % 241-245, schiţa nr.2; terenul în suprafaţă de 7329 mp fâneaţă, situat în extravilanul comunei Dumitreşti, judeţul ..., tarla 211 parcelele %7874, %7915, schiţa nr.3a, a obligat pârâtele P.A. şi V.A. la plata către reclamantă a sumei de 921,42 lei fiecare cu titlu de cheltuieli de judecată, proporţional cu cota de ¼ culeasă din masa de împărţit, a obligat intervenientele B.A. şi F.M. în solidar la plata către reclamantă a sumei de 621,42 lei fiecare cu titlu de cheltuieli de judecată, proporţional cu cota de ¼ culeasă în indiviziune din masa de împărţit în calitate de moştenitoare ale defunctului Ţ.J. şi în baza art.502 din OUG nr.51/2008 a obligat obligă reclamanta la plata către UAT comuna Dumitreşti a sumei de 1527,5 lei cu titlu de restituire a taxei judiciare de timbru de la plata căreia a fost scutită (1002 lei repunere pe rol şi 525,5 cerere de chemare în judecată proporţional cu cota de ¼), a obligat pârâtele P.A. şi V.A. la plata către UAT comuna D. a sumei de 525,5 lei cu titlu de restituire a taxei judiciare de timbru de la plata căreia a fost scutită reclamanta, proporţional cu cota de ¼ culeasă din masa de împărţit şi a obligat intervenientele B.A. şi F.M. în solidar la plata către UAT comuna D. a sumei de 525,5 lei cu titlu de restituire a taxei judiciare de timbru de la plata căreia a fost scutită reclamanta, proporţional cu cota de ¼ culeasă în indiviziune din masa de împărţit.. 

Împotriva acestei hotărâri, la data de 08.05.2018, pârâtele F.M. şi B.A. au declarat apel, prin care au solicitat admiterea apelului şi desfiinţarea în parte a IAP-ului şi a sentinţei.

În motivarea cererii de apel apelantele au arătat că obiectul partajului îl formează locuinţele din satul B., precum şi terenurile înscrise în titlul de proprietate nr. 125033/2001, că în timpul procesului autorul lor, Ţ.J., a decedat, şi ele au fost introduse în cauză în calitate de moştenitoare ale acestuia, că nu au fost mulţumite de nici una dintre cele două variante de expertiză topografică pentru că expertul nu a respectat posesia terenurilor şi că la expertizarea imobilului casă nu s-a avut în vedere şi valoarea celorlalte anexe, că se impunea ca terenul în suprafaţă de 10.1000 mp să fie lotizat la 4, pentru că şi tatăl lor a stăpânit o suprafaţă de aproximativ 4000 mp unde era amenajat un iaz cu peşte şi terenul mult îmbunătăţit, că expertiza construcţii nu este completă întrucât expertul nu a evaluat şi anexele prevăzute în acte, că reclamanta a solicitat împărţirea casei şi a anexelor, dat în IAP instanţa a reţinut ca bun succesoral ce trebuie împărţit numai casa cu 5 camere, că iniţial au fost de acord cu valoarea casei pentru că reclamanta l-ea promis că le dă în schimb terenul stăpânit de tatăl lor, în jur de 4000 mp, dar ulterior ea s-a răzgândit şi acum râde de ele prin sat şi că după ce reclamanta a cerut casa şi era sigură că o va primi, a început să demoleze aceste anexe.

Cererea de apel a fost întemeiată în drept pe dispoziţiile art. 466 – 482  C.pr.civ.

Cererea de ape, a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei + 70 lei + 7 lei.

La data de 08.06.2018, prin serviciul Registratură al instanţei, intimata J.M. a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat şi netemeinic şi menţinerea hotărârii.

În motivarea întâmpinării intimata a arătat că toate părţile din cauză, respectiv autorul apelantelor decedat în timpul judecății, au fost de acord şi u au avut obiecţiuni cu privire la partajarea bunurilor succesorale, că apelantele tind să contrazică în parte autorul lor, că în timpul vieţii lui Ţ.J. i-au achitat acestuia o sumă de bani pe care acesta a perceput-o ca şi chirie plătită de ea pentru faptul că s-a folosit de partea din casă care îi revenea, că apelantele nu au dreptul să contrazică actele procesuale efectuate până la preluarea de către ele a poziţiei procesuale, că terenul în suprafaţă de 20100 mp a fost stăpânit în devălmăşie de toţi moştenitorii, nici unul neavând o posesie stabilă şi efectivă în fapt, că iazul cu peşte nu există, ci doar o baltă formată în mod natural, de care s-au folosit fiecare, şi care acum este secat, că apelantele nu au dreptul să ceară o nouă expertiză cât timp autorul lor, în momentul efectuării expertizei, trăia şi a fost mulţumit de cum s-a efectuat, că şi ea ar putea avea nemulţumiri asupra terenului vândut din masa succesorală şi reţinut în dreptul defunctului Ţ.J., teren cu potenţial economic, însă acceptă situaţia, că expertul construcţii a făcut o expertiză corect, el neputând expertiza mai mult decât a cerut instanța, că anexele au fost stricate de Ţ.Ş. în timpul vieţii lui şi din lemnăria acestora Ţ.J. a făcut fânărie în alt punct al satului, că beciul s-a surpat, iar o parte din bolovani au fost luaţi de autorul apelantelor şi a consolidat fundația casei sale, că ulterior ea şi soţul ei au reconstruit beciul, dar acesta s-a degradat din nou aproape în totalitate, că bucătăria de vară a existat, dar s-a degradat în timpul vieţuii lui Ţ.Ş., grajdul, parte a fânăriei, a fost demolat pentru a se folosi de bunuri Ţ.J., că din aceste motive, împreună cu părţile iniţiale, pentru a nu mai avea pretenţii la Ţ.J., a hotărât ca aceste bunuri să nu mai facă parte din masa succesorală şi au respectat voinţa defunctului pe care îl moştenesc, că nu este adevărat că ea a cerut casa din masa succesorală, ci era mai mulţumită dacă acea casă era demolată i împărţită, ea acceptând ceea ce a dispus instanţa deşi trebuie să plătească o sumă destul de considerabilă, că în mod corect şi just, cu consimţământul tuturor coproprietarilor, a pronunţat admiterea în principiu, instanţa având dreptul să scoată din masa partajabilă sau să adauge şi că apelantele au dreptul legal, printr-o nouă acţiune, să suplimenteze moştenirea şi să ceară şi împărţirea altor bunuri.

Intimata nu şi-a întemeiat în drept întâmpinarea.

Intimatele P.A. şi V.A., legal citate, nu au depus întâmpinare şi nu au solicitat probe în apărare, dar s-au prezentat în instanţă la termenul de judecată din data de 13.09.2018.

La data de 21.06.2018, prin serviciul Registratură al instanţei, apelantele au depus răspuns la întâmpinarea formulată în cauză.

La termenul de judecată din data de 13.09.2018 numita Ţ.N.S. a depus la dosar cerere de intervenţie în nume propriu.

În motivarea cererii terţa intervenientă a arătat că între tatăl ei, Ţ.J. şi surorile lui, J.M., P.A. şi V.A. a existat prezentul proces de partaj, că în timpul procesului tatăl ei a decedat şi au fost introduse în cauză moștenitoarele de la acea dată, F.M. şi B.A., că spre sfârşitul procesului ea a introdus o acţiune prin care a solicitat să se constate că Ţ.J. este tatăl ei şi să se încuviinţeze să poarte numele de familie al acestuia, iar în cadrul dosarului nr. 14349/231/2017 instanţa a admis acțiunea şi că în acest context are şi ea interes propriu, alături de celelalte două surori şi are dreptul la moştenire.

Terţa intervenientă şi-a întemeiat în drept cererea pe dispoziţiile art. 61 alin. 2, art. 62 alin. 3 şi art. 64 alin. 2 şi urm. C.pr.civ.

La termenul de judecată din data de 13.09.2018, din oficiu, instanţa a invocat excepţia tardivităţii formulării apelului.

Analizând cu prioritate excepţia tardivităţii invocată, excepție de procedură, absolută şi dirimantă, care se impune astfel a fi soluţionată cu proprietate, faţă de prevederile art. 248 alin. 1 C.pr.civ., în condiţiile în care modul de soluţionare a acestei excepții ar putea face inutilă cercetarea în fond a apelului declarat, inclusiv a cererii incidentale de intervenţie în nume propriu formulată în faţa instanţei de apel, instanţa reţine următoarele:

În fapt, sent. civ. nr. 8980/06.12.2017 pronunțată în cauză şi care a fost apelată le-a fost comunicată iniţial pârâtelor apelante la adresele din com. D., sat C., C., nr. 7, jud. Vn., şi respectiv com. D., sat C., C., nr. 14, jud. Vn., dovezile de comunicare fiind returnate la dosar la data de 21.02.2018, prin înapoierea lor pe motiv că adresele sunt eronate, aşa cum reiese din plicurile existente la filele 121 şi 124 din dosarul de fond. În aceste condiţii, s-a procedat la o recomunicare a hotărârilor către cele două, la adresele din com. D., sat C., C., nr. 7, jud. Vn., şi respectiv com. D., sat C., C., nr. 14, jud. Vn. (adresele fiind cele menţionate în înscrisurile de la filele 84 bis şi 93 din vol. II din dosarul de fond), ambele comunicări fiind primite de pârâta apelantă B.A. la data de 20.03.2018, care a şi semnat în acest sens dovezile de înmânare (filele 125 şi 126 din vol. II din dosarul de fond).

Este adevărat că ulterior acestei comunicări s-au realizat două noi comunicări ale hotărârii către cele două intimate, în baza rezoluţiei din data de 02.04.2018, comunicări care au fost făcute tot la adresele din com. D., sat C., C., nr. 7, jud. Vn. şi respectiv com. D., sat C., C., nr. 14, jud. Vn. şi care au fost semnate de primire tot de pârâta apelantă B.A., la data de 11.04.2018, aşa cum reiese din dovezile de înmânare aflate la filele 127 şi 128 din vol. II din dosarul de fond.

În legătură cu aceste din urmă recomunicări, instanţa constată însă că s-au realizat în baza rezoluţiei menţionate, din data de 02.04.2018, care apare pe dovada de returnare a comunicării realizate la data de 21.02.2018, dovadă care a fost urmată de recomunicările primite la data de 20.03.2018 de pârâta apelantă B.A.. Se apreciază astfel, în aceste condiţii, că această a treia recomunicare nu se mai impunea, dat fiind faptul că a doua recomunicare, din data de 20.03.2018, a fost realizată în mod legal, la adresele corecte, şi a şi fost primită de una dintre cele două pârâte

În acest context, instanţa apreciază că momentul de la care începe să curgă termenul de apel faţă de cele două pârâte apelante este prima comunicare corectă a hotărârii, respectiv cea din data de 20.03.2018.

În cauză, apelul a fost declarat la data de 08.05.2018, conform datarului de pe cererea de apel (fila 3 din dosar).

În drept, în legătură cu excepţia invocată, se constată incidenţa în cauză a dispoziţiilor art. 161 alin. 1, art. 163 alin. 1 şi 6 şi art. 468 C.pr.civ.

Astfel, potrivit prevederilor art. 161 alin. 1 C.pr.civ., înmânarea citaţiei şi a tuturor actelor de procedură (precum şi comunicarea actelor de procedură – faţă de denumirea capitolului II în care sunt cuprinse dispoziţiile legale precizate) se face personal celui citat, la locul citării stabilit potrivit art. 155 alin. 1 pct. 6 C.pr.civ., respectiv pentru persoanele fizice, la domiciliul lor. În conformitate cu prevederile art. 163 alin. 1 şi 6 C.pr.civ., comunicarea actelor de procedură ser face persoanei în drept să o primească, care va semna dovada de înmânare certificată de agentul însărcinat cu înmânarea, iar în cazul în care destinatarul nu este găsit la domiciliu ori la reşedinţă sau, după caz, sediu, agentul îi va înmâna comunicarea unei persoane majore din familie sau, în lipsă, oricărei alte persoane majore care locuieşte cu destinatarul ori care, în mod obişnuit, îi primeşte corespondenţa.

Faţă de aceste prevederi legale, instanţa apreciază că în mod legal şi valabil comunicarea hotărârii primei instanțe pronunţate în cauză s-a realizat către pârâtele apelante la data de 20.03.2018, la adresele acestora din com. D., sat C., C., nr. 7, jud. Vn. şi respectiv com. D., sat C., C., nr. 14, jud. Vn., pârâta apelantă B.A. şi semnând de primire pentru ambele hotărâri.

De asemenea, nu se observă nici o diferență dintre această comunicare, primită la data de 20.03.2018 şi recomunicarea primită la data de 11.04.2018, în raport de care apelantele susţin că au declarat în termen apelul, în condiţiile în care şi ultima recomunicare a fost realizată tot la adresele pârâtelor apelante din com. D., sat C., C., nr. 7, jud. Vn. şi respectiv com. D., sat C., C., nr. 14, jud. Vn. şi tot pârâta apelantă B.A. a fost cea care a semnat de primire pentru ambele hotărâri.

Conform prevederilor art. 468 C.pr.civ., termenul de apel este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu prevede altfel.

În raport de aceste dispoziţii legale şi de data corectă a comunicării hotărârii apelate, respectiv 11.04.2018, se constată că formularea apelului la data de 08.05.2018 s-a realizat cu depăşirea termenului prevăzut de lege, astfel încât se apreciază întemeiată excepţia tardivităţii formulării apelului invocată, motiv pentru care se va admite ca atare.

În consecință, apelul declarat în cauză urmează a fi respins ca tardiv.

Referitor la cererea de intervenție în nume propriu formulată în apel şi cu privire la care au fost de acord toate părţile, context în care devine incidentă ipoteza prevăzută de art. 62 alin. 3 C.pr.civ., potrivit căreia cu acordul expres al părţilor, intervenţia principală se poate face şi în instanța de apel, instanţa reţine că această cerere are caracter incidental, în înţelesul dispoziţiilor art. 30 alin. 6 C.pr.civ., respectiv este o cerere care poate fi formulată în cadrul unui proces aflat în curs de desfăşurare.

Pornind de la aceste prevederi legale, ţinând cont de momentul procesual la care a fost depusă cererea de intervenţie principală, respectiv la primul termen de judecată din apel, instanţa apreciază că pentru a putea fi analizată, inclusiv sub aspectul admisibilităţii sale, prin prisma prevederilor art. 64 alin. 2 C.pr.civ., este necesară situația premisă, respectiv existenţa unui proces aflat în curs de desfăşurare în apel. Apelul tardiv formulat, cum este cazul în cauză (pentru motivele precizate) este lovit de nulitate faţă de dispozițiile art. 185 alin. 1 C.pr.civ., în  temeiul cărora când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel, actul de procedură făcut peste termen fiind lovit de nulitate. În conformitate cu prevederile art. 179 alin. 1 C.pr.civ., actul de procedură nul sau anulabil este desfiinţat, în tot sau în parte, de la data îndeplinirii lui.

Faţă de aceste prevederi legale, în condiţiile în care apelul declarat în cauză este desființat de drept de la data exercitării lui, instanţa constată că în cauză nu există apel, astfel încât nu există proces în apel în curs de desfăşurare, care să permită formularea cererii incidentale a intervenției principale direct în apel.

Pentru toate aceste motive, se va respinge ca inadmisibilă cererea de intervenţie în nume propriu formulată în cauză, în apel.

Domenii speta

Spete similare