Plângere contravenţională

 Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 09.11.2018, petenta AV. în contradictoriu cu intimatul IT a formulat plângere contravenţională împotriva procesului-verbal de constatare si sancţionare a contravenţiilor seria PH nr. 004178 din 18.10.2018 ,comunicat la data de 22.10.2018 prin care solicită în principal, admiterea plângerii, anularea procesului - verbal de constatare si sancţionare a contravenţiei, exonerarea petentei de la plata amenzii stabilite în sarcina sa iar în subsidiar, înlocuirea măsurii amenzii contravenţionale dispuse de către organul constatator în cuantum de 80 000 lei cu sancţiunea avertismentului.

În motivarea plângerii, arată petenta, că, la data de 07.08.2018 s-a prezentat la locaţia situata in ..... o echipa (peste 20 de persoane) formata din reprezentanţi ai mai multor instituţii de control printre care si ai IT care au efectuat un control la NV - în insolvenţă, in insolvency, en procedure collective - fără a solicita vreo relaţie despre societatea AV., societate nou înfiinţata.

Cu aceasta ocazie s-au încheiat mai multe procese-verbale prin care NV a fost sancţionată contravenţional, aşa cum se dovedeşte cu înscrisurile anexate, fără a se controla sau a se solicita vreo relaţie, document sau informative despre AV.

Ulterior controlului, I.T. a solicitat, prin înştiinţarea nr. 15924 sa i se prezinte la sediul sau toate actele in baza cărora AV. isi desfăşoară activitatea in locaţia din Buşteni, str. Saelelor, nr. 2, pentru efectuarea controlului in domeniul relaţiilor de munca, solicitare căreia i s-a dat curs in datele de 21.08.2018 si 12.10.2013.

La data de 17.10.2018 s-a înmânat sub semnătura Procesul-verbal de control nr. PH/25241/17.10.2018 iar la data de 22.10.2018 a primit prin posta la sediul social al societăţii Procesul-verbal de constatare si sancţionare a contravenţiilor seria PH nr. 004178 din 18.10.2018 însoţit de Anexa nr. 1 prin care au fost sancţionaţi contravenţional cu suma de 80 000 lei in baza art.16(1) din legea nr.53/2003 raportat la art. 260(1) lit. e din legea 53/2003 si cu „AVERTISMENT' in baza art. 16(4) si art. 119 din  Codul muncii coroborat cu art. 5 si 7 din OG 2/2001.

Consideră petenta ca Procesul-verbal de contravenţie seria PH nr.004178l 18.10.2018 comunicat la 22.10.2018 este nelegal si netemeinic si solicita anularea lui in baza următoarelor considerente:

1. - Nulitatea absolută a procesului-verbal întemeiata pe dispoziţiile art. 17 din OG 2/2001 motivata de lipsa, din cuprinsul Procesului-verbal a datei săvârşirii contravenţiei deoarece la data controlului (07.08.2018-indicata in cuprinsul procesului-verbal) AV nu a fost controlata, controlul efectuându-se la aceasta după data de 21.08.2018, urmare înştiinţării nr. 15924. De asemenea data încheierii Procesului-verbal de constatare si sancţionare a contravenţiilor seria PH nr. 004178, 18.10.2018 nu poate reprezenta data săvârşirii contravenţiei constatata prin acest act deoarece încă de la data de 12.10.2018 AV avea legal încheiate si înregistrate toate contractele individuale de munca. Totodată, controlul apare efectuat la data de 17.10.2018 aşa cum acelaşi I.T.M. afirma prin Procesul-verbal de control Seria PH nr. 25241/17.10.2018.

2. - Lipsa vinovăţiei impusa de art. 1 din OG 2/2001 , chiar in forma ei cea mai uşoara, in condiţiile in care la data constatării si sancţionării contraventiilor-18.10.2018-AV nu mai avea in derulare nici un contract de voluntariat, aşa cu este reţinut expres si in Anexa 1 a Procesului-verbal contestat, pag. 5 alin .final, deci la data constatării si sancţionării lipseşte vinovăţia „contravenientului";

3.-inexistenta faptei considerate contravenţie la data constatării si sanctionarii-18.10.2018-din considerentele anterior invocate si dovedite cu extrasul REVISAL din 12.10.2018.

4.- aplicarea unor sancţiuni contravenţionale cu vădit exces de putere motivat de faptul ca art. 16(1) din Legea nr. 53/2003 actualizata prevede ca „1) Contractul individual de munca se încheie in baza consimţământului pârtilor, in forma scrisa, in limba romana, cel târziu in ziua anterioara începerii activităţii de către salariat. Obligaţia de încheiere a contractului individual de munca in forma scrisa revine angajatorului"iar art. 260 din Codul muncii statuează ca „(1)

Constituie contravenţie si se sancţionează astfel următoarele fapte:

e) primirea la munca a uneia sau a mai multor persoane fără încheierea unui contract individual de munca, potrivit art. 16 alin. (1), cu amenda de 20.000 lei pentru fiecare persoana astfel identificata, fără a depăşi valoarea cumulata de 200.000 lei". Prin procesul-verbal contestat se retine ca AV se face vinovata de aceasta contravenţie deoarece la data controlului-17.10.2018 expres indicata in Procesul-verbal de control Seria PH nr. 25241) un număr de 6 persoane fizice (CE, TL , PD, CI, GA, TC) ar fi prestat la data de 07.08.2018 munca pentru AV fără a avea încheiate contracte individuale de munca, acestea având încheiate Contracte de voluntariat, încetate la data de 11.10.2018. In cuprinsul Anexei 1 la Procesul-verbal contestat,pag. 3 si 4 se retine ca numai 4 persoane ar fi fost identificate ca au prestat activitate in locaţia „CS"la data de 07.08.2018 (fără a se preciza ca in folosul AV), respectiv CE, TL , PD, CI, GA, TC) care aveau contract de voluntariat încetat la data de 11.10.2018. Deşi, consultându-se REVISAL-UL , agentul constatator putea uşor constata ca extrasul prezentat la data de 12.10.2018 dovedea fără tăgada ca persoanele fizice au încheiate si înregistrate contracte individuale de munca la data controlului-17.10.2018 si la data constatării si sancţionării contraventiei-18.10.2018-acesta aplica sancţiunea instituita de art. 260(1) lit. e din Legea 53/2003 (cate 20 000 lei pentru fiecare angajat). Rezulta astfel văditul exces de putere manifestat, fără a exista la data controlului, a constatării si sancţionării faptei,un număr de 4 persoane fără contract de munca valabil încheiat.

Totodată, aşa cum retine si agentul constatator, au existat încheiate contracte de voluntariat,pentru o perioada scurta de timp , dar legea 78/2014 privind reglementarea activităţii de voluntariat, lege speciala fata de codul muncii, instituie o singura sancţiune in astfel de cazuri la art.10(1) potrivit căruia „ Articolul 10.(1) Este interzis, sub sancţiunea anulabilităţii, sa se încheie contract de voluntariat in scopul de a evita încheierea unui contract individual de munca sau, după caz, a unui contract civil de prestări de servicii ori a altui contract civil cu titlu oneros pentru efectuarea prestaţiilor respective." Rezulta deci ca AV nu se poate face vinovata de săvârşirea contravenţiei pentru care a fost sancţionată, nefiind in ipoteza inexistentei vreunui raport juridic intre aceasta si persoanele vizate,existând un contract de voluntariat la data de 07.08.2018 când nu a fost controlata AV ci doar NV , în insolvenţă.

Mai arată petenta că pentru clarificarea situaţiei de fapt, ca pana la data de 31.08.2018 in locaţia „CASA SENIORILOR" a funcţionat legal NV care nu mai funcţionează si nu mai are nici un fel de activitate începând cu data de 31.07.2018, data la care au încetat toate contractele de munca ale angajaţilor, nu a mai încasat si nu a mai găzduit nici o persoana in pensiunea din Buşteni, întreprinderea Individuala fiind in faliment.

Dar cum in locaţie au fost si sunt găzduite persoane vârstnice a urmat o perioada scurta de timp in care a trebuit sa reglementeze situaţia acestora, sa ia legătura cu aparţinătorii pentru a implementa noi contracte de găzduire, sa depună diligentele pentru autorizarea funcţionarii AV., conform CAEN 8730 care presupune Activităţi ale căminelor de bătrâni si ale căminelor pentru persoane aflate in incapacitate de a se îngriji singure.

Aceasta clasa include asigurarea asistentei medicale in centre si servicii de îngrijire individuala pentru persoane in vârsta sau cu disabilitati, aflate in incapacitate de a se îngriji singure si/sau care nu doresc sa duca o viata independenta. îngrijirea include de obicei cazare, pensiune, supraveghere si asistenta in existenta zilnica, de exemplu servicii de menaj. In unele cazuri, aceste unităţi asigura asistenta medicala calificata pentru rezidenţi in locaţii separate. Aceasta clasa include: - activităţi ale: -  locaţiilor de existenta asistata - comunităţilor de pensionari cu îngrijire permanenta - căminelor pentru bătrâni cu asistenta medicala minima -caselor de odihna fără asistenta medicala .

Totodată era necesara o perioada ulterioara încetării activităţii II NVcare sa finalizeze procedura de închidere, de aceea in perioada august 2018 am ales contractele de voluntariat ca forma de ajutor si sprijin a persoanelor vârstnice găzduite, beneficiarele reale ale activităţii voluntarilor, fiind astfel întrunite condiţiile legale impuse de Legea nr.78/2014. Persoanele vârstnice nu sunt obiecte pe care sa pui lacătul, sa încetezi activitatea si sa o redeschizi când ai toate contractele finalizate.

In acest context solicita ca instanţa de judecata sa constate lipsa oricărei vinovaţii a AV in săvârşirea contravenţiei reţinute si sancţionate prin procesul-verbal contestat a cărui anulare o solicita.

Dacă instanţa nu va reţine motivele de nelegalitate si de netemeinicie invocate, solicită să se constate ca amenda aplicată este disproporţionată în raport de fapta săvârşită, impunându-se o nouă individualizare a sancţiunii, avându-se în vedere criteriile stabilite de art. 21, alin. (3) din O.G. nr. 2/2001, fapt ce justifică înlocuirea sancţiunii amenzii contravenţionale cu avertismentul datorită gradului redus de pericol social al faptei săvârşite de către contravenient în sensul prevăzut de art. 7, alin. 2 din O.U.G. nr. 2/2001.

Instanţa poate constata faptul că petenta nu a săvârşit fapta pentru care a fost sancţionată contravenţional în condiţii deosebite, nefiind înscrisă în cuprinsul procesului verbal contestat vreo menţiune în acest sens, vreo consecinţa cauzatoare de prejudicii iar scopul săvârşirii faptei de către petenta nu a fost unul ilicit ci unul social,impus de contextul faptic expus. Sancţiunea avertismentului este una prevăzută de către legiuitor, iar scopul său fiind unul educativ şi preventiv care denotă existenţa unei culpe uşoare contravenţionale din partea celui sancţionat, care are cu atât mai mult un rol educativ şi mai puţin unul punitiv.

Orice sancţiune juridică, inclusiv cea contravenţională, nu reprezintă un scop în sine, ci un mijloc de reglare a raporturilor sociale, de formare a unui spirit de responsabilitate, iar pentru aceasta nu este nevoie ca în toate cazurile să se aplice sancţiunea amenzii. Sancţiunile juridice nu constituie mijloace de răzbunare a societăţii, ci de prevenire a săvârşirii faptelor ilicite şi de educare a persoanelor vinovate.

În drept, OG 2/2001, legea nr. 53/2003 actualizata,legea nr.78/2014.

În cauză, s-a administrat proba cu înscrisuri.

Totodată,in temeiul art. 293 cod procedura civila solicita ca I.T. sa depună la dosar toate înscrisurile in baza cărora s-a încheiat procesul-verbal contestat.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa constată  următoarele:

În fapt, în data de 07.08.2018, inspectorii de muncă din cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă Prahova au efectuat control atât în domeniul relaţiilor de muncă, cât şi în domeniul sănătăţii şi securităţii în muncă împreună cu lucrători din cadrul: IP la ,, CASA SENIORILOR" din Buşteni, strada Saelelor, nr. 2, judeţul Prahova.

În momentul sosirii la locaţia menţionată mai sus, inspectorii de muncă s-au legitimat, si-au declinat calitatea şi au făcut o informare despre procedura de control şi fişele de identificare ce urmau a fi completate de către persoanele care prestau activitate. Ulterior, inspectorii de muncă au solicitat completarea fişelor de identificare persoanelor care prestau activitate în locaţia verificată: CE, TL , PD, CI, GA, TC.

La data iniţierii controlului inspectorii de muncă au solicitat domnului ND, care a afirmat verbal că este conducătorul ,, CASEI SENIORILOR" unde erau cazate persoane în vârstă, documente cu privire la evidenţa zilnică a timpului de lucru şi copiile contractelor de muncă ale persoanelor care prestau activitate.

Urmare acestor solicitări, domnul ND a precizat verbal că nu poate pune la dispoziţie documentele solicitate în acel moment.

În momentul sosirii la locaţia numită ,,CASA SENIORILOR" a inspectorilor de muncă precizăm că reprezentanţii celorlalte instituţii care au participat la acţiunea de control începuseră deja verificările, iar domnul ND le pusese la dispoziţie registrul unic de control care aparţinea ND. Având în vedere toate aspectele menţionate anterior precum şi faptul că la data de 07.08.2018, nu s-a putut stabili în mod cert, care era agentul economic/persoana fizică care desfăşura activitate de cazare şi îngrijire a bătrânilor, atât din cele relatate de către domnul ND, cât şi din informaţiile obţinute de la toate persoanele care au completat fişe de identificare, a fost înmânată acestuia înştiinţarea seria PH nr. 15923 prin care au fost solicitate o serie de documente în vederea finalizării controlului. La data de 08.08.2018, la sediul ITM Prahova domnul NEACŞU DOREL a prezentat documentele care aparţineau ND (ex. contracte de muncă, decizii de încetare, state de plată, foi colective de prezenţă, contracte de prestări servicii încheiate cu beneficiarii, contractul de închiriere, decizii de încetare a contractelor de muncă cu 01.08.2018). Precizăm că atât contractele cu aparţinătorii, cât şi contractul de închiriere au fost reziliate la data de 01.08.2018. în urma interogării bazei de date a Inspecţiei Muncii privind registrul general de evidenţă a salariaţilor al ND s-a constatat că de la data de 01.08.2018 toate contractele de muncă au fost încetate.

Prin urmare, la data de 01.08.2018 ND şi-a încetat prestarea activităţii de îngrijire a persoanelor cazate la sediul profesional din Buşteni, strada Saelelor, nr. 2, judeţul Prahova.

În urma analizării tuturor documentelor prezentate s-a constatat că la data efectuării controlului, respectiv în data de 07.08.2018, în locaţia verificată de către organele de control îşi desfăşura în fapt activitatea AV, CUI 39536072, cu sediul social în Bucureşti, Sectorul 3, Bulevardul Camil Ressu, nr. 1, bloc 14B, scara 2, etaj 8, ap. 63.

Conform informaţiilor existente pe portalul ONRC această societate figurează cu punct de lucru în Buşteni, str. Saelelor, nr. 2, data certificatului constatator fiind 12.07.2018. în urma verificării registrului general de evidenţă a salariaţilor al SC AS VIVERE SRL s-a constatat că domnul ND figurează cu contractul individual de muncă nr. 1/27.07.2018 începând cu data de 01.08.2018 în funcţia de manager general. Prin urmare, domnului ND, i-a fost înmânată înştiinţarea seria PH NR. 15924 prin care au fost solicitate documente ale AV pentru a putea clarifica toate aspectele constatate la data efectuării controlului, respectiv în data de 07.08.2018, la locaţia verificată, cu privire la raporturile de muncă ale persoanelor identificate.

La data de 07.08.2018 inspectorii de muncă au identificat pe baza fişelor de identificare la ,, CASA SENIORILOR" din Buşteni, strada Saelelor, nr. 2, judeţul Prahova, următoarele persoane care prestau activitate de îngrijire a persoanelor vârstnice:

1.CE a precizat în scris că:

-prestează activitate ca ,, voluntar-îngrijesc bătrâni" de la data de 01.08.2018 la persoana fizică NEACŞU DOREL la CASA SENIORILOR, din Buşteni, str. Saelelor nr. 2, judeţul Prahova; -,, Am semnat contract de voluntariat de la data de 01.08.2018 pe care îl am acasă";

-,, Nu primesc bani, lucrez pentru că aşa am avut şi eu părinţii";

-timpul de muncă consemnat în fişa de identificare este de 8 ore/zi, repartizarea programului de lucru fiind în ture: de la ora 07,00 până la ora 15,00, de la ora 15,00 până la ora 23,00, de la ora 23,00 până la ora 07,00.

2.TL  a precizat în scris că:

-prestează activitate în funcţia de ,,funcţionar economic" de la data de 01.08.2018 la locul de desfăşurare a activităţii persoanei fizice ND, din Buşteni, str. Saelelor nr. 2, judeţul Prahova;

-,, Am semnat contract de voluntariat începând cu data de 01.08.2018";

-timpul de muncă consemnat în fişa de identificare este de 8 ore/zi, repartizarea programului de lucru fiind de la ora 08,00 până la ora 16,00;

-,,Nu primesc salariu".

3.PD CNP 2761003291898 a precizat în scris că:

-prestează activitate ca ,, voluntar-bucătar" de la data de 20.06.2018 la persoana fizică ND la CASA SENIORILOR, din Buşteni, str. Saelelor nr. 2, judeţul Prahova;

-„contract de voluntariat de la data de 20.06.2018 pe care îl am acasă";

-timpul de muncă consemnat în fişa de identificare este de 8 ore/zi, repartizarea programului de lucru fiind de la ora 08,00 până la ora 16,00;

-,,Nu primesc salariu pentru munca prestată";

-,, Vin aici pt. că şi eu am o fetiţă de 9 ani cu tetrapareză spastică şi vreau să ofer şi eu ajutor".

4.CI a precizat în scris că:

-prestează activitate ca ,, asistent medical voluntar" de la data de 01.11.2017 la persoana fizică ND la CASA SENIORILOR, din Buşteni, str. Saelelor nr. 2, judeţul Prahova;

-,, contract de voluntariat pe care l-am semnat la data de 07.11.2017";

-,, Nu primesc remuneraţie financiară pentru a dobândi experienţă medicală";

-timpul de muncă consemnat în fişa de identificare este de 8 ore/zi;

- repartizarea programului de lucru fiind de la ora 08,00 până la ora 16,00;

5.TC a precizat în scris că:

-prestează activitate de ,,voluntariat-îngrijiri bătrâni" de la data de 01.08.2018 la persoana fizică ND la locaţia din Buşteni, str. Saelelor nr. 2, judeţul Prahova;

-,, contract de voluntariat pe care l-am semnat la data 01.08.2018";

-timpul de muncă consemnat în fişa de identificare este de 8 ore/zi, repartizarea programului de lucru fiind de la ora 08,00 până la ora 16,00;

-,, Nu primesc bani".

6.GA CNP 2940221295324 a precizat în scris că:

-prestează activitate în funcţia de asistent medical de la data de 01.08.2018

- la persoana fizică ND la CASA SENIORILOR, din Buşteni, str. Saelelor nr. 2, judeţul Prahova;

- la forma în baza căreia prestez activitate persoana în cauză a precizat: ,,contract de muncă. Am semnat contractul de muncă pe data de 01.08.2018 cu ND. Am un exemplar acasă cu salariul de 1900";

-timpul de muncă consemnat în fişa de identificare este de 8 ore/zi, repartizarea programului de lucru fiind de la ora 08,00 până la ora 16,00.

La data de 21.08.2018, urmare înştiinţării seria PH nr. 15924, domnul ND, în calitate de împuternicit al administratorului AS, doamna TL, a prezentat documente care aparţin acestei societăţi, în vederea efectuării controlului în domeniul relaţiilor de muncă.

Cu privire la persoanele care au completat fişe de identificare la data de 07.08.2018 au fost puse la dispoziţie următoarele documente în original:

1.pentru ND - contractul individual de muncă nr. 1/27.07.2018 cu data de începere a activităţii 01.08.2018 în funcţia de manager general:

2.pentru CE - contract de voluntariat nr. 6/01.08.2018;

3.pentru PD- contract de voluntariat nr. 5/01.08.2018;

4.pentru CI - contract de voluntariat nr. 2/01.08.2018;

5.pentru TC - contract de voluntariat nr. 7/01.08.2018. GA - care a declarat că prestează activitate în baza unui contract individual de muncă figurează în baza de date a Inspecţiei Muncii cu contractul nr. 2/31.07.2018, data începerii activităţii fiind 01.08.2018, iar funcţia de asistent medical generalist;

6.pentru  TL are calitatea de asociat unic al AV39536072 conform actului constitutiv prezentat în original. Prin urmare, la data efectuării controlului, deşi a fost prezentă şi a participat la acţiunea de control în sensul că i-au fost solicitate, în calitate de ,, funcţionar economic" aşa cum a declarat în fişa de identificare, copiile contractelor pentru persoanele care prestau activitate în Buşteni, strada Saelelor, nr. 2, judeţul Prahova, CASA SENIORILOR, cât şi evidenţa timpului de lucru aceasta nu a făcut nicio precizare cu privire la AV, societate care desfăşura în fapt activitate la data de 07.08.2018.

Atât domnul ND, cât şi doamna TL, în calitate de reprezentanţi ai S.C. AS VIVERE SRL, au prezentat la sediul Inspectoratului Teritorial de Muncă Prahova:

-contractele individuale de muncă încheiate în formă scrisă pentru salariaţii care figurează în baza de date a Inspecţiei Muncii;

-registre de evidenţă a voluntarilor AV ,,CASA SENIORILOR" BUŞTENI în care sunt consemnate următoarele persoane:

- pentru punctul de lucru - str. Saelelor nr. 2, Buşteni, judeţul Prahova: CI, CE, TL

- pentru punctul de lucru - str. Traian Vuia nr. 12, Buşteni, judeţul Prahova: CC, MV, NE:

- un document în care sunt enumerate numele persoanelor consemnate pentru cele două puncte de lucru, dar şi pentru alte două persoane: SM,PD

- contractul de închiriere încheiat la data de 04.07.2018 prin care AV a luat în folosinţă imobilul situat în Buşteni, strada Saelelor, nr. 2, judeţul Prahova;

- contracte de prestări servicii încheiate între AV şi beneficiarii care au data încheierii 01.08.2018(prin sondaj);

- statul de plată aferent lunii august 2018 şi foaia colectivă de prezenţă în care este consemnata ora de începere a activităţii ca fiind ora 08,00, iar ora de sfârşit ora 16,00 pentru salariaţii angajaţi cu contracte individuale de muncă;

- de asemenea a fost prezentat un pontaj pentru luna august 2018 în care consemnată prezenţa(,,P") începând cu data de 01.08.2018 a şase persoane pentru care angajatorul a prezentat contracte de voluntariat;

 - fişe de post atât pentru salariaţi, cât şi pentru voluntari.

Luând în consideraţie  toate documentele prezentate, declaraţiile date de persoanele implicate şi verificând extrasele din aplicaţia informatică REVISAL cât şi publicările din Buletinul Procedurilor de Insolvenţă, inspectorii de muncă au concluzionat că persoanele care au avut încheiate cu AV contracte de voluntariat prestau de fapt muncă în folosul asociaţiei fără a avea încheiate contracte individuale de muncă conform prevederilor Codului Muncii, drept pentru care a fost încheiat procesul verbal de control nr. 25241/17.10.2018 şi procesul verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor seria PH nr. 004178/18.10.2018, prin  care  petiţionara AV a fost sancţionată pentru trei fapte de natură contravenţională, după cum urmează:

-în baza art. 260 alin. 1 lit. e din Codul Muncii pentru primirea la muncă cel puţin în data de 07.08.2018 a patru persoane fără forme legale de angajare;

-în baza art. 16 alin. 4 coroborat cu art. 260 alin.1 lit. g din Codul Muncii pentru neprezentarea copiilor contractelor individuale de muncă pentru salariaţii care prestau activitate la punctual de lucru verificat - pentru această faptă aplicându-se numai sancţiunea avertismentului

-în baza art. 119 din Legea nr. 53/2003 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 260 alin. 1 lit. m din acelaşi act normativ pentru lipsa unei evidenţe zilnice a timpului de lucru cu oră de intrare şi de ieşire din programul de lucru - şi pentru acesta faptă aplicându-se sancţiunea avertismentului.

Deşi petenta solicită anularea procesului verbal de sancţionare în integralitatea lui, nu face nicio referire cu privire la cele două fapte contravenţionale sancţionate cu avertisment, din întreaga plângere reieşind că este nemulţumită numai cu privire la prima faptă pentru care s-a aplicat sancţiunea amenzii contravenţionale.

Referitor la excepţia nulităţii absolute a procesului verbal invocată de către  petiţionara AV instanţa va respinge această excepţie pentru următoarele motive :

 Din prisma „lipsei menţiunilor cu privire la momentul săvârşirii contravenţiei", rezultă că în cuprinsul documentului contestat se face referire clară la momentul efectuării controlului, la data consemnării declaraţiilor în fişele de identificare, dar şi cu privire la  momentul încheierii efective a contractelor individuale de muncă pentru cele 4 persoane identificate de către inspectorii de muncă prestând activitate fără a avea forme legale de angajare.

Conform prevederilor art. 13 alin. 2 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, contravenţia este continuă în situaţia în care încălcarea obligaţiei legale durează în timp. în cazul acestor contravenţii, termenul de 6 luni pentru aplicare a sancţiunii curge de la data încetării săvârşirii faptei. Pentru persoanele în cauză, prestarea în timp a activităţii fără a avea forme legale de angajare încheiate, a fost una succesivă, repetitivă, de la momentul începerii prestării activităţii ca "voluntari" până la momentul încheierii în formă scrisă a contractelor individuale de muncă.

Se poate vedea că ne aflăm în prezenţa unei contravenţii continue aşa cum am precizat anterior, inspectorul de muncă a specificat pe fila 5 a anexei procesului verbal contestat, antepenultimul paragraf, că „având în vedere cele descrise mai sus reiese că cel puţin de la data de 07.08.2018 (n .n data controlului în teren): CE, TL , PD, CI, GA, TC au prestat activitate pentru  şi sub autoritatea AV fără a avea încheiate în formă scrisă contracte individuale de muncă"

Aşadar, procesul verbal contestat cuprinde toate elementele necesare stabilirii respectării prevederilor art. 16 şi 17 din Ordonanţa nr. 2/2001, întrunind toate elementele pentru stabilirea validităţii sale. Totodată instanţa reţine că nici susţinerea referitoare la lipsa vinovăţiei petentei nu poate fi avută în vedere deoarece, o faptă de natură contravenţională poatefi săvârşită atât cu intenţie, cât şi din culpă. Potrivit disp. art. 1

teza a doua din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificările şi

completările ulterioare, "constituie contravenţie fapta săvârşită cu vinovăţie", condiţii în

care, chiar şi în situaţia constatării de către instanţă a lipsei intenţiei petentei în săvârşirea

faptei contravenţionale, nu se poate susţine că în cauză ar lipsi latura subiectivă, din

moment ce contravenţia se poate săvârşi atât cu intenţie, cât şi din culpă, legiuitorul

neînţelegând să sancţioneze doar faptele săvârşite cu intenţie.

Mai mult decât atât forma vinovăţiei cu care a fost săvârşită fapta contravenţională nu poate avea relevanţă decât eventual din punct de vedere al individualizării sancţiunii, iar nu din punct de vedere al existenţei faptei contravenţionale.

Referitor la apărarea petentei privitoare la aplicarea unor sancţiuni cu "vădit exces de putere" rezultă că  la art. 16 din Codul muncii prevede:

"(1) Contractul individual de muncă se încheie în baza consimţământului părţilor, în formă scrisă, în limba română. Obligaţia de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului. Forma scrisă este obligatorie pentru încheierea valabilă a contractului.

(2)Anterior începerii activităţii, contractul individual de muncă se înregistrează în registrul general de evidenţă a salariaţilor, care se transmite inspectoratului teritorial de muncă.

(3)Angajatorul este obligat ca, anterior începerii activităţii, să înmâneze salariatului un exemplar din contractul individual de muncă.

(4)Munca prestată în temeiul unui contract individual de muncă constituie vechime în muncă."

Prevederile art. 260 alin. 1 din Codul Muncii statuează că "Constituie contravenţie şi se sancţionează astfel următoarele fapte: () e) primirea la muncă a până la 5 persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16 alin. (1), cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată"

Apărarea petentei potrivit căreia activitatea la Băile Telega se desfăşura cu „voluntari" urmează a fi înlăturată de către instanţă pentru următoarele considerente: - încheierea contractului individual de muncă se face în considerarea calităţilor personale şi profesionale ale viitorului salariat, fiind un contract intuituu personae, astfel încât o persoană care nu are contract individual de muncă încheiat cu acel angajator nu poate presta nicio activitate pentru respectiva persoană fizica sau juridică.

Cu  toate că  reprezentantul AV încearcă să creioneze o ipoteză înduioşătoare cu privire la binele persoanelor care vin să se trateze şi să locuiască în locaţia respectivă, nu putem să nu facem lectura actului normativ care reglementează activitatea de voluntariat şi să nu constatăm următoarele: - conform prevederilor art. 1 alin. 1 din Legea nr. 78/2014 a voluntariatului, actul normativ indicat reglementează participarea persoanelor fizice la activităţile de voluntariat desfăşurate în folosul altor persoane sau al societăţii, organizate de persoane juridice de drept public sau de drept privat fără scop lucrativ.

Chiar şi în ipoteza în care prin absurd am primi o susţinerea petentei referitoare la "scopul social al faptei, impus de contextual faptul expus", activitatea prestată prin intermediul "voluntarilor" tot nu ar putea fi sustenabilă, având în vedere că, aşa cum rezultă din documentele prezentate societatea în cauză a avut un vădit scop lucrativ, aceasta neprestând servicii neremunerate beneficiarilor, ci aceştia achitând serviciile oferite.

Or, o organizaţie fără scop lucrativ (desemnată uneori şi drept organizaţie non-profit) este o entitate al cărui scop nu este obţinerea de beneficii economice. Pe plan local sau regional ele se preocupă în principal de susţinerea comunităţii locale, crearea de oportunităţi pentru întărirea spiritului comunitar sau de cele mai multe ori de desfăşurarea de activităţi de caritate. O astfel de organizaţie poate îndeplini sarcini complexe şi aduce multe beneficii. Personalul unei astfel de organizaţii prin metode de comunicare reuşeşte să se implice şi să obţină sume de bani ce ajută organizaţia, precum participări la diferite proiecte pentru a câştiga diferite finanţări naţionale şi internaţionale.

 Fondurile astfel strânse sunt utilizate pentru îmbunătăţirea serviciilor, obţinerea unui sediu, organizarea de concursuri, excursii, precum şi crearea de medii de comunicare, cum ar fi pagină web şi/sau blog al organizaţiei.

Având în vedere:

•prevederile art. 1, alin. 1 din Legea nr. 78/2014 privind reglementarea activităţii de voluntariat în România modificată şi completată care precizează că: ,,Prezenta lege reglementează participarea persoanelor fizice la activităţile de voluntariat desfăşurate în folosul altor persoane sau al societăţii, organizate de persoane juridice de drept public sau de drept privat fără scop lucrativ":

•prevederile art. 3, lit. c) din legea mai sus menţionată, care precizează că: „organizaţia - gazdă este persoana juridică de drept public sau de drept privat, fără scop lucrativ, care organizeată şi administrează activităţi de voluntariat";

•prevederile art. 3, lit. f) din aceeaşi lege:,, benefiaciarul activităţii de voluntariat este persoana fizică alta decît soţul/soţia şi copii, sau persoana juridică în folosul căreia se desfăşoară activitatea de voluntariat";

•prevederile art. 10, alin. 1 din Legea nr. 78/2014 care precizează că: ,,Este interzis, sub sancţiunea anulabilităţii, să se încheie contract de voluntariat în scopul de a evita încheierea unui contract individual de muncă sau, după caz, a unui contract civil de prestări servicii ori a altui contract civil cu titul oneros pentru efectuarea prestaţiilor respective." ,

În atare situaţie inspectorii de muncă au concluzionat că nu au fost respectate prevederile Legii nr. 78/2014 privind reglementarea activităţii de voluntariat în România modificată şi completată, menţionate anterior, întrucât AV nu este o unitate fără scop lucrativ. întrucât nu aceasta este beneficiara serviciilor prestate de persoanele în cauză, ci persoanele pentru care oferă ,,cazare şi îngrijire" şi care plătesc contravaloarea acestor servicii, activitatea asociaţiei fiind prestată evident în scopul obţinerii unui profit. In acest sens depunem spre exemplificare Contractul de prestări servicii nr. 10/01.08.2018 încheiat între AV şi numita DM în calitate de beneficiar, prin care asociaţia se obligă să asigure "cazare în regim familiar si pensiune completă" contra sumei de 1650 lei/lunar. In aceste condiţii, societatea a încheiat contracte de voluntariat în scopul de a evita încheierea unor contracte individuale de muncă sau, după caz, a unui contract civil de prestări servicii ori a altui contract civil cu titul oneros pentru efectuarea prestaţiilor respective.

Or, petenta, prin prezentarea contractelor de voluntariat, nu face decât să mascheze un raport de muncă ce trebuie să se desfăşoare în temeiul unui contract individual de muncă, eludând cu bună ştiinţă prevederile legale imperative în materia dreptului muncii.

Susţinerile petentei reprezintă doar o încercare de eludare a legislaţiei , făcută cu intenţia vădită de a se exonera de la rigorile prevăzute de normele imperative ale Codului Muncii şi de a se sustrage de la plata obligaţiilor financiare generate de încheierea legală a unui raport de muncă.

Faptul că ulterior demarării controlului şi numai ca urmare a acestuia angajatorul a înţeles să-şi îndeplinească obligaţiile legale faţă angajaţii săi, nu o exonerează de răspundere pentru perioada anterioară, în care. în mod culpabil nu a încheiat contract individual de muncă pentru persoanele care desfăşurau activitate pentru si în subordinea sa.

Pe de altă parte se poate vedea şi nesinceritatea petentei care susţine că "la data controlului - 17.10.2018 şi la data constatării şi sancţionării contravenţiei -18.10.2018 " cele 4 persoane aveau încheiate contracte individuale de muncă, însă nu precizează şi faptul că, documentele încheiate au fost întocmite strict urmare controlului şi nu au consemnat perioada reală a prestării activităţii acestor persoane, iar pe de altă parte acestea au fost întocmite numai pentru două dintre ele.

Deşi conform adresei e-mail întregistrată la ITM Prahova sub nr. 20987/26.10.2018 petenta transmite inspectoratului faptul că "a îndeplinit în totalitate măsurile dispuse prin procesul verbal", analizând extrasul REVISAL constatăm că AV a încheiat contracte individuale de muncă numai pentru două din cele 4 persoane nominalizate în procesul verbal, respectiv pentru CCE şi TC, însă şi pentru aceste persoane data începerii activităţii transmisă de către angajator nu este cea reală, ci data de 12.10.2018.

Cu toate că petiţionara  precizează că a recurs la forma voluntariatului pentru a suplini perioada cuprinsă între desfiinţarea întreprinderii individuale şi înfiinţarea AV , studiind extrasul REVISAL al petentei se observă cu ochiul liber că, începând cu data de 01.08.2018 a avut încheiate contracte individuale de muncă acelaşi gen de activităţi prestate de către cele 4 persoane pentru care încheiase contracte de "voluntariat", respective pe funcţii de "menajeră" şi "ajutor bucătar", drept pentru care susţinerea sa sub nicio formă nu poate subzista. Astfel, pentru numita PC  AV a încheiat la data de 01.08.2018 contract de voluntariat pentru funcţia de "ajutor bucătar", în timp ce, pentru SE, la aceeaşi dată încheie contract individual de muncă.

 Acelaşi lucru se întâmplă şi în cazul funcţiei de menajeră, unde spre exemplu, pentru numitul TC încheie la data de 31.07.2018 contract de voluntariat, în timp ce pentru NM încheie la aceeaşi dată şi pentru aceeaşi funcţie contract individual de muncă.

Din aceste împrejurări detaliate mai sus rezultă  că în mod voit şi cu totul conştient petenta a apelat la contracte de "voluntariat" disimulând situaţia reală şi încercând în acest fel să eludeze normele legale în vigoare în material dreptului muncii.

Pe de altă parte susţinerea petentei referitoare la existenţa unei "culpe uşoare" cu privire la neîncheierea formelor legale de angajare anterior începerii activităţii nu poate fi reţinută, Codul muncii nefăcând distincţie între numărul de zile pentru care angajatorul rămâne în stare de pasivitate şi nu încheie forma scrisă a contractelor individuale de muncă, acesta sancţionând primirea la muncă fără forme legale de  angajare, indiferent dacă această primire este numai pentru o singură zi sau pentru o perioadă mai îndelungată.

Petenta susţine de asemeni că recurgerea la "voluntariat" a fost o soluţie necesară (în opinia sa) trecerii de la activitatea ND, entitate care şi-a încetat activitatea urmare finalizării procedurii de insolvenţă şi momentul începerii activităţii AV, întrucât "persoanele vârstnice nu sunt obiecte pe care să pui lacătul, să încetezi activitatea şi să o redeschizi când ai toate contractele finalizate". Ceea ce însă nu are în vedere petenta este tocmai faptul că lichidarea întreprinderii individuale a fost un proces de durată, entitatea neîncetându-şi activitatea subit, fără a se ştii anterior că aceasta nu va mai funcţiona, drept pentru care susţinerea sa nu poate fi reţinută.

Pe rolul Tribunalului Prahova a fost înregistrat dosarul nr. 4374/105/2015 privind deschiderea procedurii de insolvenţă a ND la data de 30.06.2015 (aşadar fiind vorba despre o perioadă de 3 ani în urmă), desfiinţarea acestui angajator nefiind aşadar una intempestivă, de natură a perturba cu totul activitatea "socială" desfăşurată de către aceasta în folosul bătrânilor care plăteau serviciile oferite .

Fapta de primire la muncă fără forme legale de angajare, faptă reţinută de către inspectorii de muncă în sarcina petentului şi sancţionată cu amendă contravenţională în cadrul procesului verbal contestat are un grad de pericol social ridicat, care creează prejudicii atât pentru persoanele care prestează activitate în lipsa unui contract (nebeneficiind de vechime în muncă şi protecţie socială), cât şi pentru bugetul de stat (prin neachitarea contribuţiilor aferente activităţii prestate cu salariaţi) şi pentru persoanele/agenţii economici care respectă legislaţia în vigoare (practicarea muncii la negru fiind cauzatoare de concurenţă neloială).

Cu privire la gradul pe pericol social al faptei săvârşite de către contravenientă demnă de raportat este  Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 50/30.09.2014 pentru aprobarea opiniei referitoare la Decizia Parlamentului European şi a Consiliului privind instituirea unei platforme europene pentru intensificarea cooperării în materie de prevenire şi descurajare a muncii nedeclarate COM (2014) 221, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 724/02.10.2014, partea I.

Conform acestei hotărâri că munca nedeclarată este o problemă care creează îngrijorări la nivelul întregii Uniuni Europene, stoparea acestui flagel fiind o prioritate pentru statele membre, condiţii în care nu se poate susţine că fapta petentei este lipsită de pericol social.

Gradul de pericol social abstract al faptei de care se face vinovată petenta a fost apreciat de către legiuitor ca fiind unul extrem de ridicat în condiţiile în care a stabilit că sancţiunea aplicabilă este amendă de 20.000 lei pentru fiecare persoană primită la muncă fără forme legale de angajare; prin urmare legiuitorul a stabilit o sancţiune absolut determinată, într-un cuantum ridicat comparativ cu alte sancţiuni prevăzute pentru nerespectarea prevederilor legislaţiei muncii, tocmai datorită amplorii fenomenului de "muncă la negru" şi pentru a descuraja astfel de practici extreme de păguboase şi periculoase atât pentru persoanele ce desfăşoară activitatea fără a avea forme legale de angajare, cât şi pentru bugetul de stat, care, prin aplicarea unor astfel de manevre este fraudat în mod evident.

Ca atare  în aceste condiţii că inspectorii de muncă au făcut aplicarea corectă a prevederilor legale, au identificat persoana în favoarea căreia se desfăşura activitate la momentul controlului şi au sancţionat-o pe aceasta în temeiul prevederilor art. 260 alin. 1 lit. e pentru primirea la muncă fără forme legale un număr de 4 peroane fără a le încheia un contract individual de muncă.

Pe de altă parte, petenta. neîncheind contract individual de muncă pentru perioada reală de activitate, se sustrage de la plata contribuţiilor datorate către stat, iar cel care prestează activitate sub directa îndrumare si subordonare a acesteia nu beneficiază de vechime în muncă, de stagiu de cotizare, de asigurări de sănătate, iar în eventualitatea producerii unui accident de muncă în timpul prestării activităţii nu poate beneficia de drepturi de asigurări şi protecţie socială.

Dispoziţiile legale încălcate sunt imperative, de ordine publică, iar scopul lor este acela de a proteja interesele persoanelor ce desfăşoară o activitate pentru si în subordinea unui angajator.

. După cum va observa instanţa, in procesul verbal contestat, agenţii constatatori au indicat menţiunile obligatorii prevăzute de art. 16 alin. 1 din OG nr.2/2001 referitoare la identitatea contravenientei

Verificând, în conformitate cu dispoziţiile art. 34 alin. 2 din OG nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de contravenţie, instanţa reţine că acesta  a fost încheiat cu respectarea dispoziţiilor legale incidente neexistând motive de nulitate absolută.

Faţă de cele de mai sus,  se va  respinge excepţia nulităţii procesului verbal de contravenţie ca neîntemeiată.

Instanţa constată de asemenea că în OG nr. 2/2001 nu se arată expres care este forţa probatorie a procesului-verbal de constatare a contravenţiei - dar în practica internă, plecând în principal de la art. 47 din Ordonanţă se constată că trimite la prevederile Codului de procedură civilă, respectiv în temeiul art. 249 Cod proc. civilă, sarcina probei revine celui care face o susţinere în cursul procesului, deci celui care contestă realitatea consemnărilor din procesul-verbal.

În condiţiile în care petentul contestă săvârşirea faptei, acesta trebuia să administreze probe cu privire la aspectele contestate, probe de natură a răsturna prezumţia de legalitate a actului contestat.

Din probatoriul administrat în cauză, respectiv înscrisuri rezultă nu s-a dovedit o stare de fapt contrară celei consemnate în cuprinsul procesului-verbal, de natură a o exonera pe petentă de răspunderea contravenţională şi nici că nu mai desfăşura nici o activitate la  momentul respectiv aşa cum pretinde .

Din analiza întregului material probator aflat la dosarul cauzei, rezultă că procesul verbal de contravenţie s-a întocmit cu respectarea condiţiilor de formă şi de fond cerute de art. 16 şi art. 17 din OG 2 / 2001, privind regimul juridic al contravenţiilor, sub sancţiunea nulităţii, faptele petentului au fost săvârşite cu vinovăţie, sancţiunea aplicată este temeinică, în limitele stabilite de lege şi proporţională cu gradul pericolului social creat.

In privinţa prezumţiei de nevinovăţie in procedura contravenţionala, garanţie fundamentala conferita prin art. 6 din Convenţia Europeana a Drepturilor Omului, Curtea EDO a elaborat o bogata jurisprudenţa stabilind ca aceasta prezumţie impune ca instanţele sa nu pornească de la premisa ca cel trimis in judecata a comis actul incriminat, ca sarcina probei revine acuzării, îndoiala fiind in beneficiul acuzatului (in dubio pro reo).

Curtea a stabilit ca aceasta prezumţie nu este absoluta, in fiecare sistem de drept  fiind operante prezumţii de drept sau de fapt, iar Convenţia nu le interzice in principiu atât timp cat statele respecta anumite limite si nu încalcă drepturile apărării.

OG 2/2001 nu conţine dispoziţii referitoare la forţa probanta a procesului verbal de constatare a contravenţiei, insa fiind vorba de un act administrativ, se aplica principiile generale din dreptul administrativ privind prezumţia de legalitate.

  Întrucât art. 47 din OG 2/2001 dispune ca procedura de judecata prevăzuta de acest act normativ se completează cu dispoziţiile Codului de procedura civila, se vor aplica regulile procesului civil privind admisibilitatea, administrarea si aprecierea probelor si având in vedere caracterul mixt al probelor, sunt aplicabile dispoziţiile procedurii civile cat si cele ale dreptului civil.

Din aceasta perspectivă in materie contravenţionala, ii revine petentului obligaţia de a propune probe si a aduce probe care sa dovedească contrariul celor reţinute în actul sancţionator.

In cauza Salabiaku împotriva Franţei, precum si in cauza Janosevic împotriva Suediei, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a stabilit sub aspectul sarcinii probei, ca paragraful 2 nu interzice existenta unor prezumţii de fapt sau de drept, insa, prin reglementarea acestora, statele membre trebuie sa respecte cerinţa proporţionalităţii intre mijloacele folosite si scopul legitim urmărit.

De exemplu, in cauza Blum împotriva Austriei, din 3.02.2005, reclamantul a invocat încălcarea prezumţiei de nevinovăţie prin inversarea sarcinii probei in fata autorităţii jurisdicţionale administrative.

Autoritatea administrativă l-a invitat pe petent sa dovedească contrariul celor reţinute de Inspectoratul de Munca in situaţia in care petentul a fost sancţionat întrucât la ferma sa lucra ilegal un muncitor străin, fără permis de munca si audierea acestuia nu a fost posibila.

  Curtea a apreciat ca autorităţile austriece au decis in baza probelor administrate de parţi in fata lor, acţionând în limitele art. 6 paragraful 2 din Convenţie.

  Curtea a stabilit ca, existând un raport de proporţionalitate intre scopul urmărit prin instituirea prezumţiei si mijloacele utilizate, nu s-a încălcat art. 6 din Convenţie.

Din toate acestea se desprinde concluzia ca prezumţia de legalitate de care se bucura in sistemul nostru de drept, procesul verbal de constatare a contravenţiilor nu este contrara dispoziţiilor art. 6 paragraful 2 si trebuie sa se facă de câtre instanţe o analiza de la caz la caz, daca aceasta prezumţie aduce sau nu atingere principiului proporţionalităţii intre scopul urmărit si mijloacele utilizate, mai ales in ceea ce priveşte dreptul la apărare al petentului.

În cauza de fata, petentul, a avut ocazia sa dovedească netemeinicia procesului verbal de contravenţie, dar nu a administrat probe în apărarea sa, nu a depus înscrisuri prin care să dovedească contrariul celor consemnate în actul sancţionator şi s-a mărginit sa susţină  doar, cele relatate de acesta în plângerea contravenţională.

Faţă de cele de mai sus, instanţa va respinge plângerea petentei, ca neîntemeiată şi va menţine procesul verbal atacat. 

Cheltuieli de judecată nu au fost solicitate.

Domenii speta

Spete similare