Refuzul la recoltare probe biologice

Acestaeste document finalizat

Cod ECLIECLI:RO:JDBRLD:2018:004.000423

Dosar nr. X

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA BÂRLAD

JUDB

SENTINŢAPENALĂ Nr. 423/2018

Şedinţa publică de la 27 Noiembrie 2018

INSTANŢA,

Deliberând asupra cauzei penale de faţă, constată următoarele:

Prin rechizitoriul nr. X/P/2016 din 22.08.2017 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Bârlad, a fost trimis în judecată inculpatul X X cercetat sub aspectul săvâr?irii infrac?iunii de refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice, faptă prev. de art. 337 Cod penal.

În actul de sesizare a instan?ei, în fapt s-a reţinut că la data de 21.06.2016, suspectul X X a fost oprit în trafic de către organele de poliţie în timp ce conducea autoturismul marca Jeep cu nr. de înmatriculare X pe strada Republicii din municipiul Bârlad.

Deoarece suspectul X X emana halenă alcoolică, acesta a fost testat cu aparatul etilotest Drager, seria X la orele 00:00, poziţia 00171, rezultând o concentraţie alcoolică de 0,56 mg/l alcool pur în aerul expirat.

Suspectului X X i s-a adus la cunoştinţă faptul că valoarea concentraţiei alcoolice în aerul expirat depăşeşte limita legală, motiv pentru care este necesară prelevarea de mostre biologice, acesta fiind condus la Spitalul de Urgenţ㠄Elena Beldiman” Bârlad unde acesta a refuzat prelevarea de mostre biologice.

Situaţia de fapt reţinută în sarcina suspectului X X se probează cu declaraţia martorului X X, din cuprinsul căreia rezultă faptul că în data 21.06.2016, în jurul orelor 00:00, martorul conducea autoturismul proprietate personală pe str. Republicii din municipiul Bârlad, iar în zona C.E.C. a fost oprit de un echipaj al poliţiei rutiere pentru a participa în calitate de martor la testarea cu aparatul etilotest a unui conducător auto care i-a fost prezentat drept suspectul X X.

Martorul declară faptul că la testarea cu aparatul etilotest a observat că a rezultatul a fost de 0,56 mg/l alcool pur în aerul expirat, motiv pentru care suspectului i-a fost comunicat faptul că trebuie să fie prezentat la spital în vederea prelevării de mostre biologice.

Din declaraţia martorei X X, rezultă faptul la data de 21.06.2016 efectua serviciul de gardă la Compartimentul Primiri Urgenţe din cadrul Spitalului de Urgenţ㠄Elena Beldiman” Bârlad iar în jurul orei 00:30 a fost prezentat pentru prelevare mostre biologice suspectul X X care a confirmat faptul că a consumat băuturi alcoolice.

Din declaraţiile martorei mai reiese faptul că suspectul a refuzat repetat prelevarea de mostre biologice, vorbind injurios, aspecte care se coroborează cu cererea de analiză din data de 21.06.2016 examenul clinic al suspectului din aceeaşi dată.

Fiind audiat, inculpatul a justificat refuzul recoltării de probe din data de 21.06.2016 prin faptul că iniţial acesta a fost de acord cu recoltarea de probe biologice, însă s-a speriat de acul de la seringă şi a solicitat recoltarea de probe biologice în altă modalitate.

Raportat la susţinerile inculpatului apreciem că prelevarea probelor de sânge nu era de natură a pune în pericol viaţa acestuia sau să îi producă acestuia afecţiuni sau traumatisme la care nu ar fi putut interveni cadrele medicale din spital, stare care nu este de natură să justifice refuzul său de recoltare a probelor biologice, întrucât din moment ce nu îl face incompatibil cu calitatea de conducător auto, inculpatul are obligaţii în această calitate, inclusiv aceea de a se supune recoltării probelor biologice. Folosindu-se de această motivare, practic, inculpatul ar putea conduce oricând sub influenţa alcoolului şi refuza oricând recoltarea probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei, având astfel oportunitatea eludării unor dispoziţii legale imperative în materie, care sunt aplicabile tuturor celorlalţi conducători auto, lucru care ar fi inadmisibil.

Pe de altă parte, în ceea ce priveşte susţinerea inculpatului în sensul că a solicitat ca recoltarea de probe biologice să se realizeze în altă modalitate, respectiv prin recoltarea de probe de urină, arătăm că în conformitate cu reglementarea actuală în domeniu, respectiv Normele aprobate prin Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 1512/2013 prevăd la art. 7 alin. (1) lit. a) că în vederea determinării alcoolemiei se recoltează probe de sânge.

În drept, s-a re?inut, în esen?ă, că fapta inculpatului X X care, la data de 21.06.2016 fiind prezentat la Compartimentul de Primiri Urgenţe din cadrul Spitalului de Urgen?㠔Elena Beldiman” Bârlad a refuzat prelevarea de mostre biologice întrune?te elementele constitutive ale infrac?iunii de refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice, faptă prev. de art. 337 Cod penal.

În cursul urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de probă: proces-verbal de constatare a infrac?iunii flagrante (f. 12-14 d.u.p.); bon alcooltest (f. 25 d.u.p.); proces-verbal de recoltare a probelor biologice, examinare clinică ?i cerere de analiză (f. 26-32 d.u.p.); proces-verbal prin care s-a consemnat lipsa consim?ământului inculpatului X X privind recoltarea de probe biologice (f. 24 d.u.p.); declara?iile incupatului (f. 18-19; 22-23 d.u.p.); declara?ie martor X X (f. 35 d.u.p.); X X (f. 34 d.u.p.).

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Bârlad la data de 06.09.2017 sub nr. X.

Prin încheierea din data de 31.10.2017 a judecătorului de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Bârlad, pronun?ată în dosarul nr. X/a1, au fost admise în parte cererile ?i excep?iile formulate de către inculpatul X X, în sensul înlăturării din probatoriul administrat a declara?iei martorei X X.

Prin încheierea din data de 23.01.2019 a judecătorului de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Bârlad în temeiul art. 346 alin. 4 Cod procedură penală s-a constatat legalitatea sesizării instan?ei cu rechizitoriul nr. X/P/2016 din 22.08.017 întocmit de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Bârlad, a administrării celorlalte probele ?i a efectuării actelor de urmărire penală ?i s-a dispus începerea judecă?ii privind pe inculpatul X X. Totodată s-a constat exclusă declara?ia martorei X X astfel cum s-a dispus prin încheierea din 31.10.2017.

Prin încheierea finală de cameră preliminară nr. 7/CPC din 22.02.2018 pronun?ată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Vaslui s-a admis contesta?ia formulată de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Bârlad ?i s-au respins cererile ?i excep?iile formulate de către inculpatul X X. Ca atare, s-a constat legalitatea administrării probelor constând în declara?ia martorei X X acordată în cursul urmăririi penale în dosarul nr. X/P/2016 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Bârlad.

Instanţa, din oficiu, a solicitat fişa de cazier judiciar a inculpatului din care rezultă faptul că inculpatul X X nu figurează înscris în evidenţele cazierului judiciar cu condamnări penale anterioare (f. 6 d.i.).

La termenul de judecată din 15.05.2018 (f. 11 d.i.), instan?a a dispus citirea actului de sesizare a instan?ei, după care inculpatul X X a arătat că nu recunoa?te fapta re?inută în rechizitoriu ?i a învederat că nu dore?te ca judecata să aibă loc pe baza probelor administrate la urmărirea penală.

În faza cercetării judecătoreşti, în temeiul art. 100 alin. 2 Cod procedură penală, s-au administrat următoarele mijloace de probă: declara?ie inculpat X X (f. 11 d.i.); declara?ie martor X X (f. 18-19 d.i.), martor X X (f. 40 d.i.); înscrisuri depuse de inculpatul X X (f. 30-32 d.i.); înscrisuri depuse de inculpatul X X (f. 20-21 d.i.); cazierul judiciar al inculpatului (f. 6 d.i.).

În cursul cercetării judecătore?ti inculpatul a fost asistat de apărător ales, conform împuternicirii avoca?iale ata?ate la dosarul cauzei la fila 16.

Analizând actele şi lucrările dosarului de faţă, prin coroborarea probatoriilor administrate atât în cursul urmării penale cât şi în cursul cercet?rii judec?toreşti, instanţa reţine în fapt şi în drept următoarele:

În fapt, în data de 21.06.2016, inculpatul X X, după ce a condus autoturismul marca JEEP cu numărul de înmatriculare X pe strada Republicii din mun. Bârlad, unde a fost oprit de către organele de poli?ie, a refuzat, la solicitarea organelor de poli?ie, prelevarea de mostre biologice în vederea stabilirii alcoolemiei.

Astfel, în data de 21.06.2016, în jurul orei 23:45, organele de poli?ie din cadrul Biroului Rutier Vaslui în timp ce se aflau în exercitarea atribuţiilor de serviciu pe raza de competenţă, au oprit în trafic pentru control autoturismul marca JEEP cu numărul de înmatriculare X, condus de inculpatul X X, care circula pe str. Republicii din mun. Bârlad, deoarece conducătorul auto nu purta centura de siguran?ă, iar autovehiculul nu avea func?ionabil becul din dreapta - faza scurtă.

Cu acest prilej, întrucât inculpatul emana halenă alcoolică i s-a solicitat să se supună testării alcoolscopice ?i astfel a fost testat cu aparatul etilotest Drager, rezultatul testului fiind de 0,56 mg/l alcool pur în aerul expirat (f. 25 d.u.p.). În aceste condi?ii, inculpatul a fost condus la o unitate spitaliceasc㠖 Spitalul Municipal de Urgen?㠄Elena Beldiman” Bârlad – în vederea recoltării de probe biologice pentru stabilirea alcoolemiei, aspect ce reiese din acelaşi proces-verbal de constatare întocmit de organele de poliţie, din cererea de analiză şi procesul-verbal de refuz de recoltare a mostrelor biologice (f. 12-14; 26-33 d.u.p.).

În prezen?a personalului medical ?i a organelor de poli?ie, inculpatul X X a refuzat prelevarea mostrelor biologice, de?i organele de poli?ie i-au pus în vedere că acest fapt constituie infrac?iunea prevăzută de art. 337 Cod penal. Refuzul inculpatului de a se supune prelevării de probe biologice a fost perceput direct de către medicul de gardă care a men?ionat în cuprinsul declara?iei din 20.03.2017 (f. 34 d.u.p.) că inculpatul ”(...) fiind întrebat conform protocolului dacă este de acord cu recoltarea, acesta a refuzat vorbind injurios. Subliniez că a fost întrebat de mai multe ori ?i refuzând în mod repetat.”

Inculpatul a recunoscut comiterea faptei pe parcursul urmăririi penale, însă declarând că urmare a atitudinii medicului de gardă, respectiv la momentul la care a observat seringa ?i acul foarte mare pentru prelevarea de probe a refuzat prelevarea de probe biologice întrucât i s-a făcut frică (f. 18-19; 22-23 d.u.p.). Ulterior, în cursul cercetării judecătore?ti inculpatul a venit cu o nouă variantă în vederea justificării refuzului de a i se preleva probe biologice cu consecin?a înlăturării răspunderii penale, respectiv c㠔nu se respectă protocolul” (f. 11 verso d.i.).

Instan?a re?ine că potrivit declara?iei martorului X X (f. 18 d.i.) inculpatul emana halenă alcoolică la momentul opririi acestuia în trafic, iar când i s-a solicitat de către organele de poli?ie să îi înso?ească la o unitate spitalicească în vederea prelevării de probe biologice, a refuzat ?i a devenit agresiv verbal. Agresivitatea inculpatului a fost percepută ?i de către martora X X (f. 40 d.i.) care a arătat că, în calitate de medic de gardă a perceput refuzul inculpatului de a i se preleva probe biologice ?i care s-a adresat în mod injurios personalului medical (f. 34 d.u.p.). Aspectele men?ionate se coroborează cu men?iunile înscrise în examenul clinic din 21.06.2016 prin care se atestă că inculpatul X X ”emana halenă alcoolică. Declară consum de alcool. Recalcitrant. Agresiv cu personalul medical aducând injurii medicului ?i echipei” (f. 28 d.u.p.).

Instanţa reţine starea de fapt descrisă mai sus pe baza mijloacelor de probă administrate pe parcursul urmăririi penale, respectiv în cursul judecă?ii: procesul-verbal de constatare a infracţiunii flagrante (filele 12-14 d.u.p.); procesul-verbal de recoltare probe biologice cu men?iunea constatării refuzului (fila 30); consim?ământ (fila 24 d.u.p.); rezultatul testului aparatul etilotest Drager (fila 25 d.u.p.); cerere de analiză (fila 26 d.u.p.); examen clinic (fila 28 d.u.p.); proces-verbal de aducere la cuno?tin?ă din 21.06.2016 (fila 33 d.u.p.); declara?iile date de martorii X X (fila 30 d.u.p.; fila 40 d.i.), X X (fila 35 d.u.p.; fila 18 d.i.); declara?iile date de X X în calitate de suspect ?i inculpat (filele 18-19, 22-23 d.u.p.; 11 d.i.).

Raportat la analizată efectuată anterior ?i interpretând materialul probator administrat în conformitate cu dispoziţiile art.103 alin. (1) şi (2) Cod procedură penală, instanţa stabileşte că acuzaţia formulată împotriva inculpatului X X pentru fapta din 21.06.2016, prin rechizitoriul nr. X/P/2016 întocmit de Parchetul de pe lângă Judecătoria Bârlad la data de 22.08.2017 este dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă prin probatoriul administrat.

În continuare, analizând apărările inculpatului, instan?a nu poate re?ine sus?inerea acestuia în sensul că i-a fost creat un sentiment de fobie ?i că trusa standard destinată recoltării, depozitării ?i transportării în condi?ii de securitate a probelor biologice nu îndeplinea condi?iile legale pentru prelevarea de probe biologice.

Aspectele invederate de către inculpat sunt infirmate de către declara?ia martorei X X, care în calitate de medic de gardă în cadrul Spitalului Municipal de Urgen?㠄Elena Beldiman” Bârlad ?i de persoană care are aviz valabil de liberă practică necesar prelevării de probe biologice conform Normelor metodologice privind recoltarea, depozitarea ?i transportul probelor biologice în vederea proba?iunii judiciare prin stabilirea alcoolemiei sau a prezen?ei în organism a substan?elor sau produselor stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora în cazul persoanelor implicate în evenimente sau împrejurări în legătură cu traficul rutier din 12.12.2013 a declarat că s-au respectat aceste dispozi?ii instituite prin Ordinul nr. 1512/2013.

Martora a constatat că, în cadrul unită?ii spitalice?ti inculpatul a refuzat să i se preleve probe biologice pentru stabilirea valorii alcoolemiei motivând fobia de ace, iar ulterior a părăsit incinta spitalului, însoţit de organele de poliţie. De asemenea, se arată că trusa medicală specifică pentru recoltarea de probe biologice era sigilată, înregistrată în registrul special şi în calculatorul instituţiei şi i s-a prezentat personal inculpatului, după care în prezenţa sa, a fost desigilată.

Susţinerile inculpatului, care a invocat faptul că trusa medicală destinată recoltării de probe biologice în vederea stabilirii gradului de intoxicaţie cu alcool ar fi fost necorespunzătoare, desigilată, este infirmată de martora X X. De altfel, inculpatul a formulat o plângere penală împotriva acestei martore, pentru comiterea infracţiunii de mărturie mincinoasă, prev. de art. 273 alin. 1 Cod penal, care însă nu a fost, până în prezent, soluţionată, iar martora beneficiază de prezumţia de nevinovăţie, prev. de art. 4 Cod procedură penală, până la rămânerea definitivă a unei eventuale condamnări de natură penală a acesteia, pentru comiterea unei eventuale infracţiuni sesizate de inculpatul X X.

Instan?a va înlătura sus?inerile inculpatului în sensul în care fapta nu întrune?te elementele constitutive ale infrac?iunii prev. de art. 337 Cod penal întrucât ulterior refuzului inculpatului nu s-a întocmit procesul-verbal aflat în trusa standard, deoarece fapta a devenit tipică în modalitatea refuzului la momentul la care X X ?i-a manifestat în cadrul unită?ii medicale refuzul de a se supune recoltării.

A?adar, din analiza acestor declaraţii de martori, coroborate cu declaraţia inculpatului, care a recunoscut că nu a dorit să i se preleve probe biologice, cu procesul-verbal de constatare a infracţiunii flagrante, procesul-verbal de consemnare a refuzului inculpatului de prelevare probe biologice, procesul-verbal de recoltare probe biologice, examinare clinică şi cerere de analiză, reiese faptul că inculpatul se face vinovat de comiterea infracţiunii prev. de art. 337 Cod penal. Prezumţia de nevinovăţie, prev. de art. 4 Cod procedură penală, este una relativă, ea putând fi răsturnată prin orice mijloc de probă administrat legal.

Inculpatul în susţinerile sale, a invocat aspecte care nu au putut fi probate pentru a se putea constata nevinovăţia sa, faţă de învinuirea adusă acestuia, fiind contrazis de toate probele administrate în cauză, atât la cercetarea judecătorească cât şi anterior, la urmărirea penală.

De asemenea, instan?a re?ine că prin Decizia nr. 456 din 28 octombrie 2004, Curtea Constituţională a României a respins critica de neconstitu?ionalitate a dispozi?iilor ce incriminau infrac?iunea de refuz sau sustrage de recoltare de probe biologice, reafirmând, ori de câte ori au mai fost ridicate excepţii de neconstituţionalitate ale articolelor care sancţionau această infracţiune (infracţiunea a fost sancţionată succesiv prin art. 79 alin. (4) din O.U.G. nr. 195/2002 - forma iniţială, art. 87 alin. (5) din O.U.G. nr. 195/2002 - forma republicată, iar în prezent prin art. 337 Cod penal), că simplele fobii sau temeri invocate de subiec?ii activi nu determină că în cazul prelevării sunt supu?i la tortură, pedeapsă sau tratament cu cruzime întrucât recoltarea de probe biologice nu reprezintă un tratament inuman ori degradant.

Conform art. 396 alin. 2 Cod procedură penală, condamnarea se pronunţă dacă instanţa constată, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de inculpat. Aşa cum am indicat mai sus, toate condiţiile impuse în mod expres de textul de lege sunt îndeplinite.

Inculpatul cu rea-credinţă, dar în cunoştinţă de cauză, a invocat fobia de ace şi a refuzat astfel să îi fie stabilită, în mod ştiinţific, îmbibaţia alcoolică în sânge, ca element constitutiv al unei eventuale contravenţii rutiere sau infracţiune prev. de art. 336 alin. 1 Cod penal. Această justificare prezentată de inculpat, alături de celelalte susţineri ale sale, nedovedite printr-un mijloc de probă, indică în mod indubitabil, existenţa elementului constitutiv al infracţiunii prev. de art. 337 Cod penal, coroborat cu elementul subiectiv, acela de intenţie directă, prev. de art. 16 alin. 3 lit. a) Cod penal, întrucât inculpatul a con?tientizat rezultatul faptei sale, fiind avertizat în repetate rânduri, de organele de poliţie, urmărind producerea lui prin refuzul de recoltare probe biologice de sânge la spital şi plecarea sa din incinta unităţii sanitare pentru a nu i se mai putea recolta ulterior aceste probe biologice în vederea stabilirii alcoolului în sânge şi, mai apoi, să nu i se poată aplica o sancţiune, ca urmare a acestui consum de băuturi alcoolice, de organele de poliţie sau chiar de instanţele de judecată, dacă fapta sa ar fi constituit o infracţiune.

În drept, fapta inculpatului X X care, în data de 21.06.2016, după ce a condus pe strada Republicii din mun. Bârlad autoturismul marca marca JEEP cu numărul de înmatriculare X, a refuzat prelevarea de probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de refuzul sau sustragerea de la prelevarea de mostre biologice, prev. de art. 337 Cod penal.

Analizând latura obiectivă a infracţiunii prevăzute de art. 337 Cod penal, instanţa reţine că elementul material constă în refuzul inculpatului, conducător al unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere, de a se supune prelevării de mostre biologice necesare în vederea stabilirii alcoolemiei ori a prezenţei unor substanţe psihoactive.

În spe?ă, refuzul inculpatului a fost explicit astfel cum relevă înscrisul denumit consim?ământ ?i aflat la fila 24 în dosarul de urmărire penală.

Urmarea imediată constă crearea unei stări de pericol pentru siguranţa circulaţiei pe drumurile publice. Legătura de cauzalitate dintre elementul material şi urmarea imediată rezultă în cauză din însăşi săvârşirea faptei.

Sub aspectul laturii subiective, instanţa reţine că poziţia subiectivă a inculpatului faţă de infracţiunea săvârşită şi rezultatul socialmente periculos al acesteia se caracterizează prin intenţie directă, deoarece inculpatul a prevăzut şi a urmărit ca prin fapta sa infracţională să pună în pericol siguranţa circulaţiei pe drumurile publice.

Faţă de considerentele de fapt şi de drept mai sus arătate, instanţa constată că fapta sesizată există, a fost săvârşită de către inculpatul X X şi constituie infracţiune în sensul art. 15 Cod penal, iar în baza art. 396 alin. 1 Cod procedură penală va dispune condamnarea pentru săvârşirea infrac?iunii de refuzul sau sustragerea de la prelevarea de mostre biologice, prev. de art. 337 Cod penal, urmând să le stabilească o pedeapsă cu închisoarea al cărei cuantum urmează a fi dozat corespunzător, între limitele speciale de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracţiunea comisă, respectiv de la 1 la 5 ani închisoare.

La stabilirea pedepsei, instanţa va avea în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 74 Cod penal, respectiv gravitatea infracţiunii săvârşite şi periculozitatea infractorului, care se evaluează în funcţie de împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi de mijloacele folosite, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit, natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedentele penale ale infractorului, conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal, nivelul de educaţie, vârsta , starea de sănătate, situaţia familială şi socială, incidenţa circumstanţelor atenuante sau agravante.

Astfel, conform criteriilor generale de individualizare referitoare la limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracţiunea săvârşită, la gradul de pericol social concret al faptei săvârşite (împrejurările concrete în care a fost săvârşită fapta, urmările produse) cât şi la circumstanţele personale ale inculpatului, instanţa urmează a valorifica toate aceste aspecte în dozarea pedepsei aplicate.

Sancţiunile de drept penal nu pot acţiona eficient decât în măsura în care ele corespund principiilor fundamentale ale politicii penale şi ale dreptului penal şi dacă sunt guvernate de acestea. Mai mult, combaterea efectivă a criminalităţii nu se poate realiza decât printr-o îmbinare echilibrată a intimidării, prin constrângere, cu reeducarea inculpatului.

Adaptarea pedepsei implică luarea în considerare, sub multiplele ei aspecte a personalităţii infractorului, pentru a avea ca rezultat dorit transformarea efectivă a proceselor psihice şi a conduitei acestuia. Se impune luarea în considerare a coordonatelor psihice, relaţiilor sociale, influenţelor mediului social, comportament, impulsivitate, indiferenţă afectivă, egocentrism, agresivitate, temperament, educaţie, micro-mediul persoanei, ambianţa familială, legături profesionale, anturaj, comportament ante şi post delictum, atitudinea faţă de exigenţele legii penale, colaborare cu organele de cercetare ?i instanţa.

Ca măsură de constrângere, pedeapsa are pe lângă scopul său represiv şi o finalitate de exemplaritate, ea concretizând dezaprobarea legală şi judiciară, atât în ceea ce priveşte fapta penală săvârşită, cât şi în ce priveşte comportamentul inculpatului. Ca atare, pedeapsa şi modalitatea de executare a acesteia, trebuie individualizate în aşa fel încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii penale şi să evite în viitor săvârşirea de fapte penale. Exemplaritatea pedepsei produce efecte atât asupra conduitei infractorului, contribuind la reeducarea sa, cât şi asupra altor persoane care, văzând constrângerea la care este supus acesta, sunt puse în situaţia de a reflecta asupra propriei lor comportări viitoare şi de a se abţine de la săvârşirea de infracţiuni.

Instanţa va ţine seama de faptul că infracţiunea de refuzul sau sustragerea de la prelevarea de mostre biologice se comite, în cvasitotalitatea situaţiilor, tocmai în scopul evitării angajării răspunderii pentru fapta de a conduce un vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe. Inculpatul a recunoscut că a consumat anterior în noaptea respectivă alcool, acesta a condus autoturismul pe timp de noapte, când vizibilitatea este mai redusă, pe un sector de drum intens circulat, distanţa parcursă este una considerabilă, aspecte care conferă un grad sport de gravitate infracţiunii ?omise.

În ceea ce priveşte situaţia personală a inculpatului, acesta avea la data săvârşirii faptei vârsta de 51 de ani, este integrat în societate, căsătorit, a absolvit ?coala profesională, este încadrat în muncă, având ocupaţia de administrator la Societatea X S.R.L. Mără?e?ti, nu este cunoscut cu antecedente penale (f. 6), iar în faţa instanţei de judecată nu a adoptat o atitudine sinceră, demonstrând că nu înţelege consecinţele faptei sale şi nu le regretă.

Mai mult decât atât instan?a re?ine că inculpatul a avut o atitudine de sfidare a organelor judiciare, respectiv aducând cuvinte injurioase organelor de poli?ie, martorilor ?i personalului medical arătând că nu are posibilită?i evidente de îndreptare a conduitei.

Luând în considerare toate aceste aspecte, instanţa se va orienta către pedeapsa cu închisoarea, prin prisma scopului sancţionator şi preventiv al pedepsei, apreciind că se impune aplicarea unei pedepse îndreptate înspre mediu. Pe cale de consecin?ă, va stabili în sarcina inculpatului o pedeapsă cu închisoarea de 2 (doi) ani, pe care o consideră ca fiind corespunzătoare faptei deduse judecă?ii ?i suficientă pentru a se atinge scopul preventiv, educativ şi coercitiv al sanc?iunii.

În ceea ce priveşte modalitatea de executare a pedepsei, scopul sancţiunii poate fi atins şi fără privarea de libertate, întrucât simpla condamnare a inculpatului implică pentru acesta o constrângere şi poate conduce prin ea însăşi la reeducarea sa.

Totodată, în contextul gravităţii faptei (faţă de alte fapte antisociale de aceeaşi categorie ?i fa?ă de atitudinea de negare a inculpatului), instanţa nu şi-a format convingerea că aplicarea imediată a unei pedepse nu ar fi necesară, amânarea aplicării pedepsei nefiind suficientă pentru îndreptarea conduitei inculpatului.

Inculpatul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de un an, iar acesta şi-a manifestat explicit acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, astfel cum s-a reţinut în cuprinsul declaraţiei date în faţa instanţei de judecată. De asemenea, în raport de persoana inculpatului, de conduita avută anterior săvârşirii infracţiunii – faptul că se află la un prim conflict cu legea penală, precum şi de circumstan?ele sale personale – prin raportare la vârsta sa, nivelul de educaţie şi profilul său, instanţa apreciază că aplicarea pedepsei este suficientă şi, chiar fără executarea acesteia, condamnatul nu va mai comite alte infracţiuni, fiind însă necesară supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.

Astfel, în baza art. 91 Cod penal, va dispune suspendarea executării pedepsei închisorii sub supraveghere, pe durata unui termen de supraveghere de 2 (doi) ani, stabilit conform dispoziţiilor art. 92 Cod penal.

În temeiul art. 93 alin. 1 Cod penal, va obliga inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Vaslui, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În temeiul art. 93 alin. 2 lit. b) Cod penal, va impune inculpatului să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate.

În baza art. 93 alin. 3 Cod penal rap. la art. 404 alin. 2 Cod procedură penală va dispune ca inculpatul să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 80 de zile, în cadrul Primăriei Municipiului Bârlad, având ca obiect de activitate prestarea de servicii de utilităţi publice sau în cadrul Spitalului de Urgen?㠔Elena Beldiman” - Bârlad, instituţie ce va fi stabilită de către consilierul de probaţiune pe baza evaluării inculpatului, conform art. 51 alin. 1 raportat la art. 57 alin. 2 din Legea nr. 253/2013, afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă.

În baza art. 404 alin. 2 Cod procedură penală, art. 91 alin. 4 Cod penal, va atenţiona inculpatul asupra dispoziţiilor art. 96 Cod penal privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere şi executarea pedepsei în regim de detenţie în cazul nerespectării, cu rea-credinţă, pe parcursul termenului de supraveghere, a măsurilor de supraveghere sau a obligaţiilor impuse, a neîndeplinirii integrale a obligaţiilor civile până la expirarea termenului de supraveghere sau în cazul săvârşirii unei noi infracţiuni pe parcursul termenului de supraveghere.

În temeiul art. 274 alin. 1 Cod procedură penală, va obliga inculpatul la plata sumei de 600 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat, din care suma de 100 lei reprezintă cheltuieli judiciare avansate pe parcursul urmăririi penale.

Red.N.C.O.M.

Tehnored.P.G.

4 ex/04.03.2019

G.P. 29 Noiembrie 2018

7

Domenii speta

Spete similare