Ordin de protectie

Hotărâre 129 din 11.02.2019


Pe rol judecarea cauzei minori şi familie privind pe reclamanta ORS  şi pe pârâtul  TAI , având ca obiect, ordin de protecţie.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică, au răspuns părţile, reclamanta fiind asistată de avocat TAI  cu împuternicire avocaţială la dosarul cauzei seria XXXXXXXXXX, pârâtul fiind asistat din oficiu de avocat CC  cu delegaţie pentru asistenţă obligatorie nr.257/2019 din data de 08.02.2019.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, care a învederat faptul că au sosit relaţiile solicitate de la Postul de poliţie Pîrşcoveni.

S-a procedat la identificare părţilor, în baza actelor de identitate, datele fiind consemnate în caietul grefierului de şedinţă.

În baza art. 131 alin. 1 raportat la art. 94, lit. a din Codul de procedură civilă şi art. 25  din Legea 117/2003,  instanţa a constatat că este competentă, general, material şi teritorial să judece prezenta cauză.

Instanţa, în temeiul art. 238  C.p.c, estimează durata procesului la un termen de judecată.

Nemaifiind cereri preliminarii de formulat sau excepţii de invocat, instanţa a constatat cauza la primul termen de judecată şi a acordat cuvântul pe probe.

Avocat ML  , având cuvântul, pentru reclamantă, a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei şi proba cu doi martori cei menţionaţi în cererea de chemare în judecată care sunt prezenţi. 

Avocat CC , pentru pârât, având cuvântul, a arătat că este de acord cu probele  solicitate, şi a solicitat încuviinţarea probei cu interogatoriu şi proba cu doi martori pe care urmează să-i prezinte la următorul termen de judecată.

Reprezentantul parchetului având cuvântul, a arătat că este de acord cu audierea martorilor prezenţi, apreciind că nu se impune audierea celorlalţi martori solicitaţi de către apărătorul pârâtului, având în vedere caracterul urgent al cauzei.

În baza art. 255 şi  art. 258 din Codul de procedură civilă, instanţa  a încuviinţat reclamantei, proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, şi proba cu martorii: OG şi CE ,  apreciindu-le  pertinente, concludente şi utile soluţionării cauzei.

În conformitate cu dispoziţiile art.27 din Legea 217/2003, respinge proba cu doi martori solicitată de către apărătorul pârâtului.

Instanţa din oficiu în baza art. 359, Codul de procedură civilă, a pus în discuţie luarea unui interogatoriu pârâtului.

Apărătorii părţilor şi reprezentantul parchetului, având cuvântul pe rând, au arătat că sunt de acord.

S-a procedat la luarea unui interogatoriu pârâtului, depoziţiile fiind  consemnate şi ataşate la dosarul cauzei (fila 26).

În baza art.312, 318, 319, şi 321 din Codul de procedură civilă, instanţa a procedat la luarea unor declaraţii  martorilor OG şi CE , depoziţiile fiind consemnate şi ataşate la dosarul cauzei (filele 27-28), conform dispoziţiilor art.323 din Codul de procedură civilă.

 Nemaifiind cereri de formulat sau alte incidente de soluţionat, în baza art. 392 din Codul de procedură civilă, având în vedere că s-au lămurit toate împrejurările de fapt si temeiurile de drept ale  cauzei, în baza art. 394 alin. 1 instanţa a declarat închise dezbaterile si a acordat cuvântul pe fond.

 Avocat TAI , având cuvântul, pentru reclamantă, a solicitat admiterea ordinului de protecţie aşa cum a fost formulat, cu cheltuieli de judecată, depunând la dosarul cauzei chitanţa nr.1203/01.02.2019, reprezentând onorariu avocat. A mai arătat că din probele administrate şi din înscrisurile depuse la dosarul cauzei, s-a făcut dovada comportamentului pârâtului, reclamanta se află întru-n pericol iminent, este speriată,  temându-se pentru viaţa sa şi a familiei acesteia.

Avocat  CC ,pentru pârât, având cuvântul, a solicitat respingerea ordinului de protecţie, ca neîntemeiat. A mai arătat că pârâtul  la intreogatoriul a fost sincer, apreciind ca este vorba mai mult despre un act de gelozie. A mai arătat că pârâtul era îndreptăţit să-i ceară explicaţii reclamantei, având în vedere că la acea oră târzie, reclamanta se afla într-un bar, şi nu acasă împreună cu minora.  Din luna dcembrie şi până în februarie nu au mai existat alte incidente, mama reclamantei nu a confirmat starea de temere despre care se face vorbire în cererea de chemare în judecată.

Reprezentantul parchetului având cuvântul, a arătat că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege, solicitând admiterea cererii formulată de reclamantă, în parte, spreciind că nu se impune ca pârâtul să păstreze o distanţă minimă faţă de minoră, arătând că părţile au un copil împueună şi acest lucru implică comunicarea acestora, arătând că  lasă la aprecierea instanţei durata emiterii ordinului de protecţie.

În replică avocat TAI , a arătat că din înscrisurile comunicate de Postul de poliţie Pîrşcoveni, rezultă faptul că pârâtul  este o persoană violentă, rezultă că minora a fost afectată de acele episoade de violenţă ale pârâtului, iar pe reclamantă o stresează psihic prin acele telefoane. A mai arătat că  există posibilitatea de a lua legătura cu minora prin intermediul bunicilor materni, pentru a se evita legătura cu reclamanta.

 Avocat CC , pentru pârât, a arătat că pârâtul a înţeles care sunt prevederile legale ale ordinului de protecţie, dar doreşte să aibă legături cu minora.

INSTANŢA

Deliberând asupra cererii de emitere a ordinului de protecţie, constată:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Balş în data de 08.02.2019 sub nr. 231/184/2019, reclamanta ORS , în contradictoriu cu pârâtul TAI , a solicitat instanţei emiterea ordinului de protecţie împotriva acestuia, prin care să se dispună obligarea pârâtului la păstrarea unei distanţe minime de 20 de metri faţă de aceasta şi faţă de reşedinţa acesteia, interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau în orice alt mod, cu victima, obligarea pârâtului la păstrarea unei distanţe minime faţă de minora Tudor Alexandra-Gabriela şi faţă  de rudele reclamantei  .

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că pârâtul este concubinul său, iar din relaţia de concubinaj a rezultat minora Tudor Alexandra-Gabriela, născută la data de 30.06.2015.

A arătat că relaţia dintre ei s-a încheiat, iar aceasta  împreună cu minora s-au mutat în domiciliul părinţilor săi din comuna Pîrşcoveni, sat Pîrşcoveni, judeţul Olt. Pârâtul a fost şi este o fire extrem de violentă, arătând că din acest motiv s-a încheiat în principal relaţia lor.

A mai arătat că au existat mai multe episoade în care pârâtul a manifestat acte de violenţă şi ameninţare asupra sa, chiar în public.

A precizat că, într-o zi, în timp ce se afla în magazinul din localitate împreună cu mai multe persoane, pârâtul a venit la ea şi a scos-o cu forţa din local, adresându-i cuvinte şi expresii jignitoare şi numeroase ameninţări. Scoaterea cu forţa a însemnat prinderea de păr şi târârea efectiv pe jos, fiind trasă de păr până afară, cu toată opoziţia sa şi chiar a personelor care se aflau cu aceasta.  A mai arătat că pârâtul la începutul lunii ianuarie chiar a intrat cu forţa peste ea şi familia ei, în casă, cu toate că verbal nu i s-a permis, şi ulterior i s-a solicitat să părăsească locuinţa, şi chiar l-a lovit pe tatăl reclamantei, şi i-a ameninţat pe toţi cu moartea şi că le va da foc la casă. 

A precizat că la data de 20.01.2019, în prezenţa minorei, pârâtul a provocat din nou scandal.

Şi la data de 29.01.2019 reclamanta a precizat că a fost ameninţată telefonic de către pârât, ameninţările telefonice cu moartea fiind frecvente.

În susţinerea cererii, reclamanta nu a depus înscrisuri la dosarul cauzei.

Pârâtul nu a depus întâmpinare.

În cauză au fost încuviinţate şi administrate proba cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei, proba cu interogatoriul pârâtului şi proba testimonială cu martorii: OG şi CE .

Analizând cererea reclamantei prin prisma probatoriului administrat, raportat la dispoziţiile legale incidente, instanţa reţine următoarele:

 Din relaţia de concubinaj a părţilor a rezultat minora Tudor Alexandra-Gabriela, născută la data de 30.06.2015, aceasta locuind în prezent împreună cu mama sa în domiciliul bunicilor materni.

Datorită violenţelor exercitate de pârât, reclamanta  solicită să se dispună emiterea unui ordin de protecţie prin care să fie obligat pârâtul la păstrarea unei distante minime determinate de 20 metri faţă de aceasta şi faţă de minoră; interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau în orice alt mod, cu reclamanta.

Instanţa mai reţine că după scandalul provocat de pârât pe data de 07.01.2019 acesta a fost sancţionat contravenţional de organele de poliţie.

Pentru incidentul petrecut la începutul lunii ianuarie 2019 şi relatat de reclamantă, tatăl acesteia, OS , a formulat plângere la parchetul de pe lângă Judecătoria Balş, sesizare la organele de poliţie fiind formulată de reclamantă şi cu privire la incidentul din 29.01.2019.

Instanţa reţine că s-a făcut dovada existenţei unei stări de pericol în ceea ce priveşte pe reclamantă,  aceasta  fiind mereu expusă riscului de a fi agresată fizic si verbal de către pârât.

 Potrivit art. 2 alin. 1 din Legea nr. 217/2003 in sensul prezentei legi, violenţa în familie reprezintă orice acţiune sau inacţiune intenţionată, cu excepţia acţiunilor de autoapărare ori de apărare, manifestată fizic sau verbal, săvârşită de către un membru de familie împotriva altui membru al aceleiaşi familii, care provoacă ori poate cauza un prejudiciu sau suferinţe fizice, psihice, sexuale, emoţionale ori psihologice, inclusiv ameninţarea cu asemenea acte, constrângerea sau privarea arbitrară de libertate, violenta putând fi verbala, psihologica, fizica, sexuala, economica, sociala, spirituala, conform art. 21 din acelaşi act normativ.

Potrivit art. 26 alin. 1 din actul normativ mai sus menţionat ,,persoana a cărei viaţă, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violenţă din partea unui membru al familiei poate solicita instanţei ca, în scopul înlăturării stării de pericol, să emită un ordin de protecţie, prin care să se dispună, cu caracter provizoriu, una sau mai multe dintre următoarele măsuri - obligaţii sau interdicţii:

a) evacuarea temporară a agresorului din locuinţa familiei, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate;

b) reintegrarea victimei şi, după caz, a copiilor, în locuinţa familiei;

c) limitarea dreptului de folosinţă al agresorului numai asupra unei părţi a locuinţei comune atunci când aceasta poate fi astfel partajată încât agresorul să nu vină în contact cu victima;

d) obligarea agresorului la păstrarea unei distanţe minime determinate faţă de victimă, faţă de copiii acesteia sau faţă de alte rude ale acesteia ori faţă de reşedinţa, locul de muncă sau unitatea de învăţământ a persoanei protejate;

e) interdicţia pentru agresor de a se deplasa în anumite localităţi sau zone determinate pe care persoana protejată le frecventează sau le vizitează periodic;

f) interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau în orice alt mod, cu victima;

g) obligarea agresorului de a preda poliţiei armele deţinute;

h) încredinţarea copiilor minori sau stabilirea reşedinţei acestora’’.

Aplicând aceste dispoziţii legale în cauza de faţă, raportat la probele administrate(interogatoriul pârâtului , declaraţia martorilor OG şi CE  şi înscrisuri – proces verbal al organelor de politie, declaraţii), rezultă că violentele fizice şi psihice exercitate de pârât prin lovire, ameninţare şi violenţă verbală asupra reclamantei, impun emiterea ordinului de protecţie pe o perioadă de 4 luni.

Aplicând dispoziţii legale incidente în cauza de faţă, raportat la probele administrate, rezultă gravitatea si repetabilitatea violentelor psihice exercitate de pârât asupra victimei..

Instanţa reţine declaraţia martorei, OG  , mama reclamantei, care a arătat că, atât fiica sa, cât şi ea, soţul său şi copilul său minor au fost supuşi la agresiuni verbale şi ameninţări din partea pârâtului.

Acţiunile pârâtului prezintă suficiente elemente pe baza cărora să se poată concluziona că au produs şi produc în continuare o temere şi reprezintă un pericol pentru reclamantă, de vreme ce acestea a fost agresată şi jignită în mod repetat de pârât, chiar şi în locuri publice.

De asemenea, din depoziţia martorei CE rezultă faptul că, această atitudine agresivă a pârâtului, este dublată de ameninţări cu moartea la adresa reclamantei şi a familiei sale.

În raport de aceste aspecte, instanţa apreciază întemeiată în parte cererea formulată de reclamantă şi reţine că gravitatea faptelor săvârşite de pârât, precum şi starea de stres permanent cauzată de faptele acestuia care creează stări de tensiune celor din jur, dar şi pentru a-i da posibilitatea pârâtului să reflecteze asupra faptelor sale, impun emiterea unui ordin de protecţie pe o durată de 4 luni prin care să fie obligat pârâtul să păstreze o distanţă minimă de 20 metri faţă de reclamanta, faţă de locuinţa actuală a reclamantei şi eventualul loc de muncă al acesteia

Aşadar, instanţa  reţine că s-a făcut dovada existenţei unei stări de pericol în ceea ce o priveşte pe reclamantă, care este expusă mereu riscului de a fi agresată verbal şi ameninţată  de către pârât.

Având în vedere că violenţele asupra victimei  persistă prin telefon, fapt recunoscut de altfel de către pârât, instanţa va interzice orice contact, inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau în orice alt mod, reclamanta.

Instanţa nu poate admite cererea cu privire la obligarea  pârâtului să păstreze o distanţă minimă de 20 de m faţă de minora Tudor Alexandra-Gabriela.

Se are în vedere atât susţinerea reclamantei cât şi a pârâtului că niciodată reclamanta nu l-a împiedicat pe pârât să o vadă pe minoră iar din probatoriul administrat nu reiese faptul că pârâtul exercită vreo violenţă asupra minorei.

Prezenta hotărâre se va comunica Poliţiei comunei Bîrza, conform art. 31 alin. 1 din Legea nr. 217/2003, republicată, pentru supravegherea punerii acesteia în practică.

Încălcarea oricăreia dintre măsurile dispuse prin ordinul de protecţie constituie infracţiune, conform art. 32 alin. (1) din Lg. 217/2003 şi se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an.

De asemenea, instanţa va obliga pârâtul la plata sumei de 260 lei, sumă avansată de Ministerul Justiţiei pentru avocatul din oficiu al pârâtului, avocat CC Lavinia, avocatul încasând onorariul din fondurile Ministerului Justiţiei.

Faţă de dispoziţiile art. 453 cod procedură civilă, instanţa va obliga pârâtul la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 600 lei faţă de reclamantă (onorariu avocat).

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

„Admite în parte cererea de chemare în judecată, formulată de reclamanta ORS  , cu domiciliul în comuna P în contradictoriu cu pârâtul TAI  , cu domiciliul în comuna B,  având ca obiect ,,emitere ordin de protecţie”.

Emite ordinul de protecţie împotriva pârâtului TAI  şi dispune, pe o perioadă de 4 luni de la data emiterii ordinului, următoarele măsuri:

- obligarea pârâtului TAI  la păstrarea unei distanţe minime de 20 metri faţă de reclamanta ORS  şi faţă de locuinţa şi eventualul loc de muncă ale acesteia;

- interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau în orice alt mod, al pârâtului TAI  cu reclamanta ORS  .

Respinge cererea reclamantei de obligare a pârâtului la păstrarea unei distanţe minime determinate faţă de  minora Tudor Alexandra Gabriela, ca neîntemeiată.

Executorie, fără somaţie şi fără trecerea vreunui termen.

Dispozitivul hotărârii se va comunica în termen de 5 ore de la pronunţare  Poliţiei comunei Bîrza.

Prezenta hotărâre se va comunica părţilor şi Parchetului de pe lângă Judecătoria Balş.

Onorariul apărătorului din oficiu desemnat pentru pârât, avocat CC  , în cuantum de 260 lei, se va avansa din fondurile special constituite în acest sens de Ministerul Justiţiei la nivelul Tribunalului Olt.

Obligă pârâtul la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 600 lei faţă de reclamantă (onorariu avocat).

Cu apel în termen de 3 zile de la pronunţare, cererea de apel urmând a se depune la Judecătoria Balş.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi,11.02.2019, ora 14,00.

Data publicarii pe site: 14.03.2019

Domenii speta