Viol

Deliberând asupra cauzei penale de faţă, constată următoarele:

Pe rolul acestei instanţe, la data de 09.02.2018, sub nr......./333/2018, a fost înregistrat rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Vaslui nr. ....../P/2017 din 08.02.2018, prin care s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului F. Constantin pentru săvârşirea a două infracţiuni de tentativă de viol, prevăzute şi pedepsite de art.32 al.1 C.pen. rap. la art 218 alin.1,3 lit.c C.pen. cu aplicarea art.38 al.1 Cod penal.

 În esenţă, în actul de sesizare, s-a reţinut în sarcina  inculpatului F. Constantin faptul că, în luna august 2017, a încercat să întreţină relaţii sexuale cu minorele F. Luiza Nicoleta şi F. Lorena Mihaela, nepoatele sale.

Inculpatul F. Constantin a fost audiat în cursul urmăririi penale în prezenţa unui avocat desemnat din oficiu.

Cu privire la faptele menţionate, în cursul urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de probă: proces-verbal de sesizare, declaraţiile persoanelor vătămate, Rapoartele de expertiză medico-legală nr.189/Ep şi 190/Ep din 20.12.2017 emis de SML Vaslui, declaraţiile inculpatului, declaraţiile martorilor F. Mirela, F. Neculai, G. Ramona Geanina, C. Antonica, T. Lenuţa Ancuţa, F. Ileana şi F. Faria, adresa nr.17660/MA/21.12.2017 cuprinzând constatările ofiţerului psiholog care a participat la audierea persoanelor vătămate minore, fişa de cazier judiciar a inculpatului.

În procedura de cameră preliminară nu au fost invocate cereri şi excepţii de către inculpat sau de persoanele vătămate şi apărătorii acestora şi nici instanţa nu a apreciat că se impun a fi invocate din oficiu, astfel încât, prin Încheierea din 09.03.2018, definitivă prin necontestare, în temeiul art.346 alin.1 Cod proc. pen., s-a constatat legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi s-a dispus începerea judecăţii.

Persoanele vătămate minore, faţă de care s-au dispus măsuri de ocrotire în cadrul DGASPC Vaslui, prin reprezentanţi legali, s-au constituit părţi civile în cauză, respectiv persoana vătămată F. Luiza Nicoleta cu suma de 100.000 lei şi persoana vătămată F. Lorena Mihaela cu suma de 60.000 lei, cu titlul de daune morale.

La termenul de judecată din data de 05.06.2018, inculpatului i-au fost aduse la cunoştinţă dispoziţiile art.374 alin.4 Cod procedură penală şi ale art.396 alin.10 Cod procedură penală, acesta declarând în faţa instanţei de judecată că nu doreşte să uzeze de procedura simplificată, ci de procedura obişnuită.

Din dispoziţia instanţei, a fost ataşat la dosarul cauzei cazierul judiciar al inculpatului, şi ca urmare a solicitării părţilor a fost încuviinţată reaudierea martorilor din cursul urmăririi penale.

Analizând probele administrate în cauză, instanţa reţine următoarele:

În fapt, în luna august 2017, inculpatul F. Constantin a mers la locuinţa fratelui său, martorul F. Neculai, tatăl persoanelor vătămate, pentru a-l ajuta la construirea unei toalete.

La un moment dat, fratele inculpatului şi soţia sa au intrat în casă să se odihnească, în curte rămânând inculpatul şi persoanele vătămate F. Luiza Nicoleta, în vârstă de 10 ani, şi F. Lorena Mihaela, în vârstă de 9 ani. Inculpatul, care stătea pe un scaun, i-a spus vătămatei F. Lorena Mihaela să meargă în casă să se îmbrace, timp în care a chemat-o pe persoana vătămată F. Luiza Nicoleta la el, a luat-o după gât, după care şi-a dat jos pantalonii şi chiloţii, i-a dat jos pantalonii nepoatei sale, aşezând-o cu fundul în braţele sale, a atins-o cu penisul pe fund şi a încercat să-i introduce degetul mijlociu în vagin, moment în care vătămata a ţipat, spunând că o doare, fapt care l-a determinat pe inculpat să se oprească. La scurt timp a revenit afară F. Lorena Mihaela, care, vazând-o pe sora sa doar în chiloţi, a întrebat-o de ce s-a  dezbrăcat, inculpatul răspunzându-i că “a vrut să facă pipi”, după care a trimis-o pe F. Lorena Mihaela să îi aducă apă, timp în care a încercat din nou să se dezbrace, fiind surprins însă de aceasta din urmă, motiv pentru care au intrat cu toţii în casă.

Ulterior, persoana vătămată F. Luiza Nicoleta a povestit mamei sale ce i-a făcut inculpatul, despre aceasta aflând şi tatăl minorelor, F. Neculai, cei doi părinţi hotărând să nu ia nicio măsură şi să nu sesizeze organelle de poliţie pentru a nu afla lumea din sat.

Într-o altă zi din aceeaşi perioadă, inculpatul F. Constantin, aflându-se la locuinţa fratelui său, F. Neculai pentru a-l ajuta la treburile din gospodărie, profitând de faptul că acesta din urmă era ocupat, iar soţia sa nu era acasă, a mers într-o bucătărie, unde se afla persoana vătămată F. Lorena Mihaela, în vîrstă de 9 ani, i-a dat acesteia o sticlă de suc, a luat-o în braţe şi i-a băgat mâna în pantaloni, mângâind-o în zona genitală, aceasta speriindu-se şi fugind din braţele lui. La scurt timp însă, în prezenţa minorei, inculpatul şi-a dat jos pantalonii, arătându-i acesteia organul genital şi intenţionând să întreţină relaţii sexuale cu aceasta, moment în care persoana vătămată a fugit, ieşind în curte. Inculpatul a urmat-o, spunându-i să nu spună nimănui despre cele întâmplate.

Ulterior, persoanele vătămate şi-au povestit reciproc cele întâmplate, aducând la cunoştinţă şi mamei lor, F. Mirela, care i-a spus şi soţului său, F. Neculai, aceştia luând hotărîrea de a-i interzice inculpatului să vină la ei, fără să anunţe poliţia pentru a nu se face de ruşine în sat.

În luna decembrie 2017, discutând şi cu o altă fiică mai mare, G. Andreea, despre cele întâmplate şi fiind avertizată de aceasta să aibă grijă să nu păţească şi persoanele vătămate ce a păţit ea, aceasta fiind violată-după cum declară-de către inculpat cu mai mulţi ani în urmă, organele de poliţie nefiind anunţate din aceleaşi considerente, numita F. Mirela a anunţat telefonic despre aceasta pe martora C. Antonica, învăţătoarea vătămatelor, atunci când a sunat, în străinătate fiind, să se intereseze de situaţia fetelor.

Inculpatul F. Costel, în toate declaraţiile date pe parcursul procesului penal, nu a recunoscut comiterea faptelor reţinute, afirmând că el nu a discutat cu cele două minore cu privire la întreţinerea cu acestea de acte sexuale, că nu a încercat acest lucru, cele susţinute de acestea nefiind adevărate.

Susţinerile inculpatului sunt însă infirmate de probele administrate în cauză.

Declaraţiile date de persoanele vătămate minore, în prezenţa unui psiholog, se concordante, fiind confirmate de declaraţiile martorilor F. Mirela, F. Neculai, G. Ramona-Geanina, C. Antonica, T. Lenuţa şi F. Ileana.

Astfel, atât cu prilejul audierii în cursul urmăririi penale, cât şi în faţa instanţei de judecată, părinţii minorelor arată că, imediat după comiterea faptelor, acestea le-au povestit cele întâmplate, martorul F. Neculai arătând că a discutat chiar separat cu fetele, pentru ca acestea să nu se influenţeze una pe cealaltă şi pentru a verifica astfel dacă acestea spun adevărul, precizând  că au fost convinşi astfel că acestea nu minţeau.

De asemenea, şi martora C. Antonica, învăţătoarea minorelor, cea care a fost de altfel şi încunoştinţată de numita F. Mirela cu privire la cele întâmplate, arată că minora F. Luiza Nicoleta i-a povestit despre ce i-a făcut unchiul său, inculpatul F. Constantin, atât ei cât şi surorii sale- F. Lorena Mihaela, că de o vreme minorele erau abătute şi îngândurate, personal fiind impresionată şi afectată de cele auzite, sesizând cu privire la aceste fapte pe asistentul medical din cadrul Primăriei.

Instanţa nu va primi afirmaţiile celor două martore, C. Antonica şi T. Lenuţa, date cu prilejul audierii în faţa instanţei, în sensul că minorele au fost influenţate să declare că inculpatul a încercat să întreţină relaţii sexuale cu ele şi că acestea nu erau tulburate, ci râdeau, acestea fiind în contradicţie cu declaraţiile date de aceste martore în cursul urmăririi penale, necoroborându-se cu restul probelor, inclusiv cu opinia specialistului psiholog care a asistat la audierea minorelor. Instanţa reţine că martorele, dat fiind profesiile lor, au anumite cunoştinţe, fiind învăţătoare, respectiv asistent social, având responsabilitatea declaraţiilor şi afirmaţiilor pe care le fac, astfel că ar fi putut încă de la momentul sesizării faptelor şi constatărilor efectuate personal să comunice organelor judiciare bănuielile pe care le au în legătură cu veridicitatea celor declaate de persoanele vătămate minore, lucru pe care nu l-au făcut. Mai mult, martora C. Antonica arată atât cu prilejul audierii în faza de urmărire penală, cât şi în faţa instanţei că a fost îngrozită de cele povestite de minora F. Luiza Nicoleta.

De asemenea, instanţa nu va primi nici susţinerile acestora din cursul judecăţii în sensul că este posibil ca vătămatele să facă declaraţiile incriminatoare la adresa inculpatului din dorinţa de a fi luate de asistentul maternal la care se află în prezet, acestea nefiind întemeiate, întrucât la momentul la care fetele au făcut acuzaţiile, povestind cele întâmplate, nu se punea problema luării vreunei măsuri de ocrotire faţă de ele, acest lucru fiind făcut după sesizarea organelor de poliţie, când iniţial au fost date în custodia surorii lor mai mari, G. Ramona Geanina, la care au şi locuit o period, şi abia mai târziu date sub ocrotirea fam S.

De altfel, este şi greu de crezut că doi copii, în vârstă de 9 şi, respective, 10 ani, pot face un astfel de scenariu, susţinând fapte de a asemenea gravitate, respectiv că unchiul lor a încercat să întreţină relaţii sexuale cu ele, în condiţiile în care, la acel moment acestea erau îngrijite de ambii părinţi, doar cu scopul de a fi scoase din familie şi a fi date în plasament la familia S. Mai mult, despre cele întâmplate minorele au povestit părinţilor lor, iar în perioada în care aceştia au hotărât să nu anunţe organele de poliţie, acestea nu s-au plâns nimănui despre acestea, cea care a anunţat-o pe martora C. Antonica, învăţătoarea lor, fiind chiar mama persoanelor vătămate şi nu acestea.

De asemenea, instanţa constată că, aşa cum rezultă din precizările psihologului care a asistat la audierea celor două persoane vătămate minore, consemnate în adresa nr.17660/MA/21.12.2017 (f.72-ds.U.P.), minorele prezintă potential intelectual peste medie, cu o dezvoltarea a proceselor psihice corespunzătoare vîrstei cronologice, limbaj dezvoltat peste medie şi un comportament deschis şi cooperant. Acestea prezintă maturizare precoce, cu semne latente de traumă, minora F. Luiza Nicoleta prezentând şi interiorizarea sentimentului de culpabilitate.

În urma convorbirii avute cu ofiţerul psiholog şi a observaţiei nu au fost identificate indicii ale minciunii sau confabulaţiei la cele două minore, putându-se concluziona că acestea relatează adevărul cu privire la faptele petrecute.

Coroborând mijloacele de probă administrate în cauză, instanţa constată că săvârşirea faptelor de către inculpatul F. Constantin, în împrejurările descrise şi în modalitatea în care au fost reţinute, rezultă fără urmă de îndoială.

În raport de probatoriile administrate în cauză, instanţa apreciază că a fost răsturnată în mod neîndoielnic prezumţia de nevinovăţie instituită în favoarea inculpatului prin dispoziţiile art. 4 Cod de procedură penală, făcându-se dovada certă şi indubitabilă a săvârşirii faptelor pentru care s-a dispus trimiterea acestuia în judecată.

În drept, sub aspectul laturii obiective, faptele inculpatului F. Constantin, aşa cum au fost expuse de instanţă, întrunesc elementele constitutive a două infracţiuni de tentativă de viol, fapte  prevăzute şi pedepsite de  art.32 al.1 C.pen. rap. la art 218 alin.1,3 lit.c C.pen. cu aplicarea art.38 al.1 Cod penal.

Sub aspectul laturii subiective a infracţiunilor, instanţa constată că inculpatul a săvârşit faptele cu vinovăţie, în forma intenţiei directe.

Inculpatul a avut o conduită nesinceră pe întreaga desfăşurare a procesului penal, nerecunoscând comiterea faptelor, declaraţiile sale fiind însă infirmate de ansamblul materialului probator administrat în cauză, inculpatul neavând de altfel, nicio explicaţie pentru aşa-zisele acuzaţii pe nedrept care i se aduc.

Faţă de aceste considerente, constatând că faptele reţinute în sarcina inculpatului există, constituie infracţiuni şi au fost săvârşite cu forma de vinovăţie cerută de lege, instanţa va pronunţa o soluţie de condamnare a acestuia pentru fiecare dintre acestea.

La individualizarea judiciară a pedepselor ce urmează a fi aplicate inculpatului,  instanţa va ţine seama de limitele de pedeapsă fixate în partea specială a Codului penal, de gradul de pericol social concret al faptelor săvârşite de inculpat, de urmările produse şi de circumstanţele personale ale inculpatului.

Încercarea inculpatului de a întreţine relaţii sexuale cu persoanele vătămate, minore în vârstă de 9 şi, respectiv, 10 ani, care îi erau şi nepoate, în modalitatea descrisă, denotă un grad ridicat de pericol social al acestuia.

La individualizarea judiciară a pedepsei, instanţa va ţine seama şi de faptul că inculpatul nu se află la primul conflict cu legea penală, fiind anterior condamnat, condamnări faţă de care însă s-a împlinit termenul de reabilitare.

Pentru ca o pedeapsă să-şi atingă scopul preventiv, ea trebuie să fie aleasă şi dozată astfel încât, prin  funcţiile ei, să realizeze un efect preventiv maxim. De altfel, ca să-şi poată îndeplini funcţiile ce-i sunt atribuite în vederea realizării scopului său şi al legii, pedeapsa trebuie să corespundă sub aspectul naturii (privativă sau neprivativă de libertate) şi duratei, atât gravităţii faptei şi potenţialului de pericol social pe care  îl prezintă persoana inculpatului, cât şi aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influenţa sancţiunii.

Faţă de împrejurările concrete ale comiterii faptelor şi de urmările produse, de circumstanţele personale ale inculpatului şi ale persoanelor vătămate, toate acestea demonstrând o periculozitate sporită a inculpatului, instanţa va aplica acestuia câte o pedeapsă cu închisoarea pentru fiecare din infracţiunile reţinute, în limitele prevăzute de lege.

În concret, instanţa va aplica inculpatului F. Constantin câte o pedeapsă de 2 (doi) ani şi 6 (şase) luni închisoare şi pedeapsa complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. art.66 lit.a, b, n  Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a comunica cu persoanele vătămate F. Luiza Nicoleta şi F. Mihaela Lorena, pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei închisorii, pentru comiterea fiecăreia dintre cele două infracţiuni de  tentativă de viol reţinute, considerând-le ca fiind suficiente pentru atingerea scopului procesului penal şi proporţionale cu gravitatea faptelor săvârşite.

Totodată, în temeiul art.65 Cod penal, se va interzice inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit.a,b,n Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a comunica cu persoanele vătămate F. Luiza Nicoleta şi F. Mihaela Lorena,  pe durata executării pedepsei principale.

Infracţiunile reţinute fiind concurente, instanţa va contopi cele două pedepse aplicate pentru acestea, astfel că, în temeiul art.39 alin.1 lit.b Cod penal, va aplica inculpatului F. Constantin pedeapsa cea mai grea, de 2 ani şi 6 luni închisoare, la care va adăuga un spor de 1/3 din cealaltă pedeapsă, respectiv 10 luni închisoare, rezultând pedeapsa finală de 3 (trei) ani şi 4 (patru) luni închisoare, pe care inculpatul o va executa în regim de detenţie.

În temeiul art.45 alin.1 Cod penal, va aplica inculpatului F. Constantin, pe lângă pedeapsa principală rezultantă de 3 ani şi 4 luni închisoare, pedeapsa complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art.66 lit.a,b,n Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a comunica cu persoanele vătămate F. Luiza Nicoleta şi F. Mihaela Lorena, pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei închisorii.

În temeiul art.45 alin.5 Cod penal, va interzice inculpatului F. Constantin exercitarea drepturilor prevăzute de art.66 lit.a,b,n Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a comunica cu persoanele vătămate F. Luiza Nicoleta şi F. Mihaela Lorena, pe durata executării pedepsei principale rezultante.

Apreciind necesară pentru o bună administrare a justiţiei şi faţă de gravitatea faptelor reţinute şi periculozitatea inculpatului, în baza art.399 alin.1 Cod procedură penală, instanţa va menţine starea de arest şi măsura arestării preventive a inculpatului F. Constantin dispusă prin Încheierea de şedinţă nr.3 din 18.01.2018, pronunţată în dosarul nr……/333/2018, în baza căreia a fost emis Mandatul de Arestare Preventivă nr. …../18.01.2018.

În baza art. 404 alin. 4 Cod procedură penală raportat la art 72 al.1  Cod penal,  va deduce din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului perioada reţinerii şi arestării preventive a acestuia de la data de 17.01.2018 la zi. 

În conformitate cu dispoziţiile art.7 din Legea nr.76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare, se va dispune prelevarea de probe biologice de la inculpat, urmând ca, în temeiul art.5 alin.5 din Legea nr. 75/2008, inculpatul să fie informat că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obţinerea şi stocarea în S.N.D.G.J. a profilului său genetic.

În latura civilă a cauzei, persoanele vătămate minore, faţă de care s-au dispus măsuri de ocrotire în cadrul DGASPC Vaslui, prin reprezentanţi legali, s-au constituit părţi civile, respectiv persoana vătămată F. Luiza Nicoleta cu suma de 100.000 lei şi F. Lorena Mihaela cu suma de 60.000 lei, cu titlul de daune morale.

Potrivit dispoziţiilor art. 19 alin. 5 Cod procedură penală, repararea prejudiciului material şi moral se  face „potrivit legii civile” ceea ce înseamnă că legea penală trimite atât la dispoziţiile civile de drept material care reglementează  răspunderea civilă delictuală, cât şi la cele de  drept procesual civil, derogările în materie penală rezultate din alăturarea acţiunii civile  acţiunii penale fiind expres reglementate în Codul de procedură penală. 

Referitor la daunele morale solicitate, ţinând cont şi de  Recomandarea Consiliului Europei din 1959 de la Londra,  instanţa va avea în vedere că în prezenta cauză au existat prejudicii  morale decurgând din comiterea faptelor reţinute în sarcina inculpatului, care au produs schimbări şi au influenţat negativ viaţa obişnuită a persoanelor vătămate. Astfel, faţă de vârsta mică a acestora, faptele comise de inculpat au un impact important asupra dezvoltării psihice a acestora, care chiar dacă ele nu par, la acest moment, că au realizat pe deplin gravitatea celor întâmplate, însă au fost în mod vădit  afectate, afectare care va avea efecte şi pe viitor-

Întinderea daunelor morale va fi stabilită astfel, în raport cu gravitatea vătămărilor  produse şi cu intensitatea suferinţelor cauzate, pentru ca suma acordată cu acest titlu să reprezinte o  justă satisfacţie  acordată victimei pentru prejudiciul nepatrimonial încercat, fără însă a constitui pentru aceasta o sursă de îmbogăţire  fără justă cauză.

Raportat considerentelor mai sus-expuse, instanţa apreciază că suma de câte 1.000 lei pentru fiecare din cele două persoane vătămate reprezintă o reparaţie rezonabilă pentru suferinţele şi consecinţele negative pe care le-a resimţit pe plan psihic  ca urmare a atingerii aduse prin comiterea faptelor de către inculpat, respingând restul pretenţiilor solicitate cu acest titlu ca neîntemeiate.

Constatând culpa procesuală a inculpatului, faţă de dispoziţiile art.274 al.1 C.pr.pen, acesta va fi obligat la plata către stat a cheltuielilor judiciare avansate. Sumele reprezentând onorarii avocaţi oficiu, vor fi avansate din fondurile Ministerului Justiţiei.

Domenii speta

Spete similare