Arestare preventivă, contestaţie, art. 223 Cod Procedură Penală

Sentinţă penală ÎNCHEIEREA NR. 80/ UP/ CONTESTAŢIE din 14.06.2018


ÎNCHEIEREA NR. 80/ UP/ CONTESTAŢIE

Şedinţa Camerei de Consiliu din 14.06.2018

JUDECĂTOR DE DREPTURI ŞI LIBERTĂŢI – (…) – judecător

(…)judecător

Grefier  - (…)

Cu participarea procurorului –  (…) – Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov

Pe rol fiind soluţionarea contestaţiei formulată de către PARCHETUL DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA BRAŞOV, împotriva Încheierii Camerei de Consiliu nr.120 din 14.06.2018, pronunţată de Judecătoria Braşov.

 La apelul nominal făcut în şedinţa camerei de consiliu, se prezintă: intimat inculpat CI, deţinut în Arestul IJP Braşov, asistat de avocat din oficiu Marin Popescu Roxana.

Dezbaterile în cauză au fost înregistrate conform art. 369 Cod procedură penală .

Procedura  de citare este legal  îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către, după care;

În temeiul art. 70 Cod procedură penală, judecătorul procedează la verificarea identităţii intimatului inculpat CI, căruia i se aduce la cunoştinţă motivul prezenţei  în instanţă şi  fapta ce formează obiectul cauzei.

În conformitate cu dispoziţiile legale, instanţa  aduce la cunoştinţa intimatului inculpat dreptul de a nu face nici o declaraţie, atrăgându-i-se  totodată atenţia că  ceea ce declară poate fi folosit şi împotriva sa, precum şi obligaţia de a anunţa instanţa  în scris, în 3 zile, orice schimbare a locuinţei pe parcursul procesului penal.

Intimatul inculpat CI, arată că nu doreşte să declare la acest moment procesual, nu mai are nimic de adăugat faţă de cele declarate.

Întrebate fiind părţile, arată că nu mai sunt alte cereri de formulat.

Nemaifiind alte cereri de formulat, judecătorul constată  cauza în stare de judecată şi acordă părţilor cuvântul la dezbateri  asupra contestaţiei formulată de către  PARCHETUL DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA BRAŞOV, împotriva Încheierii Camerei de Consiliu nr.120 din 14.06.2018, pronunţată de Judecătoria Braşov.

Reprezentanta parchetului având cuvântul, arată că prin încheierea nr.120/14.06.2018, s-a dispus respingerea propunerii de arestare preventivă a inculpatului CI, care este cercetat pentru infracţiunea de furt calificat.

În sarcina inculpatului se reţine sustragerea unei biciclete dintr-un spaţiu împrejmuit.

 Temeiurile avute în vedere de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Judecătoriei Braşov pentru a respinge propunerea de arestare preventivă a inculpatului, sunt acelea  că deşi acesta are antecedente penale, nu ar exista elemente pentru a determina luarea măsurii arestării preventive. Trebuie însă să se aibă în vedere la analiza pericolului pentru ordinea publică al faptei săvârşite şi împrejurarea că inculpatul poate să reitereze acelaşi gen de comportament. În cazul inculpatului această posibilitate există pentru că împotriva lui s-a pus în mişcare acţiunea penală pentru infracţiunea de tâlhărie calificată, o fapta săvârşită împreună cu mai multe persoane, fiind trimis în judecată la începutul anului 2018, iar în aprilie a început procesul penal. În această situaţie inculpatul a înţeles să săvârşească o nouă infracţiune contra patrimoniului.  În cauză există elemente din care rezultă că inculpatul a reiterat acelaşi gen de comportament, având în vedere datele de ordin personal legate de împrejurări reale.

Avocatul din oficiu al intimatului inculpat CI arată că, pornind de la circumstanţele personale ale inculpatului, dacă pentru orice faptă săvârşită în stare de post recidivă se va dispune măsura arestării preventive, înseamnă că luarea măsurii arestării preventive ar deveni un dat pentru orice faptă penală. Reiterarea de către inculpat a faptelor de furt de cartofi şi fier vechi, are la bază lipsa de educaţie şi lipsa locului de muncă. Astfel,  inculpatul ar fi pedepsit pentru imposibilitatea sistemului de a-l reintegra. Doar pentru că este în situaţia de post recidivă şi faţă de modul în care trăieşte, există riscul de a sta în permanenţă în închisoare. Raportat la fapta de furt calificat, desfăşurată pe timpul nopţii,prin sustragerea unei biciclete legată de un dulap, arată că fapta nu are o gravitate ridicată pentru a se justifica o astfel de măsură.

 Intimatul inculpat CI având ultimul cuvânt,  arată că are 7 copii şi nu are de muncă. A fost la container şi acolo a găsit o bicicletă şi ei l-au bătut să spună de unde o are. Se va prezenta la orice instanţă când va fi chemat. Lucrează cu ziua.

La pronunţare, judecătorul de drepturi şi libertăţi,  arată pe scurt, motivele care au determinat luarea măsurii arestării preventive a inculpatului. Inculpatul CI, nu vrea să ascute, întrerupe şi vociferează, astfel că judecătorul de drepturi şi libertăţi,  arată că îi va fi comunicată încheierea.

JUDECĂTORUL  DE DREPTURI ŞI LIBERTĂŢI,

Constată că prin încheierea nr. 120/14.06.2018 a fost respinsă propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Braşov privind arestarea preventivă a inculpatului CI, şi pe cale de consecinţă s-a dispus punerea acestuia în libertate.

În baza art.274 alin.3 Cod de procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat au fost lăsate în sarcina acestuia.

Pentru a dispune astfel judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul primei instanţe a reţinut în esenţă că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 223 al. 2 Cod procedură penală  pentru dispunerea arestării preventive măsura nefiind proporţională cu gravitatea faptei şi nici necesară pentru buna desfăşurare a procesului penal.

Împotriva acestei încheieri a formulat contestaţie Parchetul de pe lângă Judecătoria Braşov solicitând desfiinţarea ei şi în rejudecare admiterea propunerii de arestare preventivă a inculpatului CI. În motivare s-a arătat că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 223 al. 2 Cod procedură penală  raportat la persoana inculpatului. Care manifestă perseverenţă infracţională deosebită.

Analizând încheierea atacată în raport cu criticile formulate judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul tribunalului reţine următoarele:

Prin ordonanţa  din data de 14.06.2018 s-a dispus începerea urmăririi penale sub aspectul săvârşirii infracţiunii  de furt calificat, prev. de art. 229 alin. 1 lit. d)  şi alin. 2 lit. b)  rap. la art. 228 alin. 1 C. pen.

Prin ordonanţa  din data de 14.06.2018 s-a dispus continuarea urmăririi penale faţă de CI, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de furt calificat, prev. de art. 229 alin. 1 lit. d)  şi alin. 2 lit. b)  rap. la art. 228 alin. 1 Cod penal.

Prin ordonanţa din data de 14.06.2018 s-a dispus schimbarea încadrării juridice reţinută în sarcina suspectului CI, din infracţiunea de furt calificat, prev. de art. 229 alin. 1 lit. d)  şi alin. 2 lit. b)  rap. la art. 228 alin. 1 Cod penal  în infracţiunea de furt calificat, prev. de art. 229 alin. 1 lit. b) şi d) şi alin. 2 lit. b)  rap. la art. 228 alin. 1 Cod penal  cu aplicarea art. 41 Cod penal.

Prin ordonanţa procurorului din data de 14.06.2018 s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de CI, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de furt calificat, prev. de art. 229 alin. 1 lit. b) şi d) şi alin. 2 lit. b)  rap. la art. 228 alin. 1 Cod penal  cu aplicarea art. 41 Cod penal.

S-a reţinut următoarea  situaţie de fapt:

În noaptea din data de 14.06.2018, în timp ce organele de poliţie din cadrul Secţiei 5 Poliţie Braşov efectuau o patrulă pe linia prevenirii şi combaterii infracţionalităţii pe strada str. Minerva, în direcţia Saturn, au observat două persoane de sex masculin ce se deplasau din sens opus. Una dintre persoană conducea o bicicletă iar cealaltă era pe jos.

În acest context, organele de poliţie au încercat să legitimeze persoanele în cauză, moment în care aceştia au luat-o la fugă, fiind prinsă însă persoana ce se afla pe bicicletă stabilindu-se astfel că aceasta era suspectul CI. În acest context,  suspectul a recunoscut organelor de poliţie faptul că bicicleta pe care o avea asupra sa era furată şi  le-a condus la locul de unde a sustras-o, mai exact pe strada Minerva nr. 1, într-o curte împrejmuită.

A fost identificată persoana vătămată ca fiind VM, care, a confirmat faptul că bicicleta găsită asupra suspectul îi aparţine, menţionând în acelaşi timp că în seara zilei de 13.06.2018 a verificat curtea, observând că toate bunurile erau la locul lor.

Cu ocazia audierii în calitate de suspect, CI a negat acuzaţiile aduse, afirmând că bicicleta a găsit-o într-un container, aspect aflat în contracţie cu restul mijloacelor de probă administrate în cauză şi inclusiv a celor declarate cu ocazia depistării. De altfel, organele de poliţie nici nu aveau cum să ştie de unde a sustras suspectul bicicleta, dacă acesta nu i-ar fi condus la locul săvârşirii infracţiunii.

În drept, pentru a se dispune luarea măsurii arestării preventive a unui inculpat trebuie să fie îndeplinite cumulativ cerinţele art.202 alin.1, 2 și 3 Cod procedură penală şi cel puţin una dintre condiţiile prevăzute de art.223 alin.1 Cod procedură penală sau art.223 alin.2 Cod procedură penală respectiv dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârșit una din infracțiunile enumerate explicit la acest alineat sau orice altă infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare şi, pe baza evaluării gravităţii faptei, a modului şi a circumstanţelor de comitere a acesteia, a anturajului şi a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale şi a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.

Prin „probe sau indicii temeinice”, în sensul prevederilor art.202 alin.1 Cod procedură penală se înţelege acelaşi lucru cu existenţa unor „motive verosimile”, prevăzute de art.5 pct.1 lit.c din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, definite în jurisprudenţa C.E.D.O. ca fiind acele fapte şi informaţii ce ar putea convinge un observator obiectiv că persoana respectivă ar fi putut săvârşi infracţiunea reţinută în sarcina sa.

Judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul tribunalului constată, în acord cu cele reţinute în încheierea contestată, că la dosarul de urmărire penală există probe din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul a comis fapta pentru care a fost pusă în mişcare acţiunea penală împotriva sa: procesul-verbal de constatare a infracţiunii flagrante (fila 10 dosar de urmărire penală) în cadrul căruia s-a consemnat faptul că agenţii de poliţie din cadrul Secţiei 5 de Poliţie l-au identificat pe inculpatul CI care se deplasa pe strada Minerva din Braşov cu o bicicletă, în timpul procedurilor de imobilizare din buzunarele hainelor inculpatului au căzut două lacăte de dimensiuni mici, că acesta a declarat în legătură cu provenienţa bicicletei că ar fi sustras-o din faţa unui bloc din apropiere şi că inculpatul i-a condus la adresa de unde a sustras bicicleta,  declaraţia persoanei vătămate (fila 14 dosar de urmărire penală)  din care rezultă că bicicleta găsită asupra inculpatului îi aparţine şi că aceasta se afla depozitată în gradina de lângă imobil fiind asigurată cu un lacăt  şi procesul verbal de cercetare la faţa locului (fila 12 dosar de urmărire penală) din care rezultă că accesul în grădina persoanei vătămate se face printr-o poartă găsită în poziţia deschis.

Inculpatul a declarat (fila 16 dosar de urmărire penală) că a găsit bicicleta la ghena de gunoi, însă această ipoteză este neverosimilă, având în vedere faptul că persoana vătămată a declarat că în seara de 13.06.2018 a verificat în jurul orei 20,00 bunurile aflate în grădina împrejmuită cu gard de sârmă  pe care o foloseşte în exclusivitate, aflată în spatele blocului de pe str. Minerva nr. 1, în dreptul apartamentului său, inclusiv bicicleta Mountain Bike de culoare roşie cu inscripţia RICH BIKE – XT8000,  asigurată cu cablu anti-efracţie şi a constatat că se aflau la locul lor din spaţiul împrejmuit, dar şi faptul că organele de cercetare penală nu aveau cum să cunoască identitatea şi domiciliul persoanei vătămate dacă inculpatul nu le-ar fi indicat locul de unde a sustras bicicleta, întrucât inculpatul a fost identificat şi prins pe strada Minerva în dreptului numărului administrativ 6.

Pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea de furt calificat prevăzută de art. 228 – 229 al. 2 lit. b, d, al.3 lit. b Cod penal  este închisoarea de la 2 la 7 ani, astfel încât sunt îndeplinite ambele condiţii obiective prevăzute de art. 223 al2 Cod procedură penală  pentru luarea măsurii arestării preventive.

Judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul tribunalului apreciază că este îndeplinită şi condiţia subiectivă prevăzută de acelaşi text de lege, privarea de libertate a inculpatului fiind necesară pentru înlăturarea unui pericol concret pentru ordinea publică. Analiza situaţiei concrete în care se găseşte inculpatul pe baza criteriilor prevăzute de art- 223 al. 2 Cod procedură penală  conduc spre această concluzie. Astfel, fapta prezintă un grad de pericol social mediu dedus şi modalitatea în care se reţine a fi fost comisă: pe timp de noapte, prin pătrunderea fără drept într-un spaţiu împrejmuit, distrugerea lacătului care asigura bicicleta, dar şi a lacătelor care asigurau două dulapuri aflate în acelaşi spaţiu împrejmuit. Deşi prejudiciul nu este deosebit de ridicat şi a fost recuperat, judecătorul de drepturi şi libertăţi constată că acesta aspecte nu diminuează pericolul reprezentat de lăsarea în libertate a inculpatului, întrucât este de presupus că în situaţia în care ar fi identificat alte bunuri de interes uşor de valorificat în dulapurile ale căror încuietori le-a forţat, inculpatul nu ar fi ezitat să şi le însuşească , iar recuperarea prejudiciului nu este consecinţa atitudinii pozitive a inculpatului, ci a vigilenţei organelor de poliţie care au acţionat eficient în situaţia concretă cu care s-au confruntat. În ceea ce priveşte persoana inculpatului judecătorul de drepturi şi libertăţi constată că acesta a fost condamnat în repetate rânduri pentru săvârşirea de infracţiuni contra patrimoniului comise cu sau fără violenţă, a executat pedepse privative de libertate, fiind liberat condiţionat în toamna anului trecut şi la 23.02.2018 a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie calificată împreună cu alţi 2 inculpaţi dosarul fiind înregistrat pe rolul Judecătoriei Braşov sub nr. 6632/197/2018, nu are ocupaţie şi nici loc de muncă.

Fără a contesta faptul că inculpatul provine dintr-un mediu defavorizat social şi are un nivel de educaţie scăzut, judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul tribunalului constată că datele din fişa de cazier a acestuia, coroborate cu împrejurarea că inculpatul nu are un loc de muncă şi nici nu pare a fi interesat în identificarea unui loc de muncă, părând a avea în schimb un anturaj format din persoane cu preocupări infracţionale (astfel cum rezultă din  faptul că în dosarul penal 6632/197/2018, în care, potrivit menţiunilor din rechizitoriu, a recunoscut acuzaţiile formulate împotriva sa,  a fost trimis în judecată alături de alte persoane împreună cu care se reţine că ar fi comis fapta) sunt elemente care conturează lipsa oricărei străduinţe de a adopta valori dezirabile social, iar comportamentul procesual adoptat, trădează  asumarea rolului de victimă a societăţii, de persoană îndreptăţită să obţină în orice mod, inclusiv pe cale ilicită, veniturile necesare propriei întreţineri şi întreţinerii familiei sale.  O astfel de atitudine manifestată faţă de valorile ocrotite de legea penală este de natură să producă o tulburare însemnată a ordinii publice, opinia publică fiind refractară la sugestia de a accepta lipsa de educaţie şi provenienţa dintr-un mediu defavorizat ca argumente pentru comiterea de infracţiuni în scopul dobândirii mijloacelor de subzistenţă.

În analiza raportului de proporţionalitate dintre gravitatea faptei şi restrângerile aduse libertăţii persoanei judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul tribunalului nu poate ignora riscul de reiterare a comportamentului infracţional, în contextul în care inculpatul, fiind implicat într-o procedură judiciară care tinde la tragerea sa la răspundere penală, pare a se fi angajat în săvârşirea altei infracţiuni de aceeaşi natură. Astfel cum am arătat mai sus, gravitatea faptei nu este dată în mod necesar de valoarea prejudiciului produs; în cazul de faţă rezultă din împrejurarea că inculpatul este acuzat de săvârşirea faptei pe timp de noapte, aspect din care rezultă suspiciunea că acesta şi-a părăsit domiciliul anume în scopul comiterii de infracţiuni, apărarea potrivit căreia ar fi căutat la ghena de gunoi bunuri pentru a-şi hrăni familia fiind contrazisă de ora înaintată la care inculpatul a fost surprins de patrula de poliţie. Tot în aprecierea gravităţii faptei şi pericolului reprezentat de lăsarea în libertate a inculpatului judecătorul de drepturi şi libertăţi are în vedere faptul că inculpatul s-a manifestat violent, opunând rezistenţă atunci când s-a încercat identificarea şi imobilizarea sa. Deşi inculpatul a susţinut că a fost lovit de organele de poliţie pentru a fi determinat să relateze de unde a sustras bicicleta, judecătorul de drepturi şi libertăţi constată că la dosar există un proces verbal de folosire a  forţei în care sunt explicate leziunile vizibile pe corpul inculpatului la momentul arestării şi ţinând seama de comportamentul inculpatului în cadrul şedinţei camerei de consiliu (faptul că acesta a vociferat zgomotos, a refuzat să asculte argumentele avute în vedere de judecătorul de drepturi şi libertăţi la adoptarea soluţiei, a susţinut că se va auto vătăma dacă nu va fi pus în libertate) apreciază că susţinerile inculpatului prezintă o credibilitate scăzută.

Raportat la circumstanţele reale în care se conturează a fi fost săvârşită fapta şi la cele personale ale inculpatului judecătorul de drepturi şi libertăţi apreciază că prin săvârşirea unor astfel de infracţiuni şi prin lipsa unei reacţii din partea autorităţilor opinia publică resimte o stare de nesiguranţă, de temere relativ la posibila escaladare a fenomenului infracţional. 

În concluzie judecătorul de drepturi şi libertăţi constată că se impune luarea faţă de inculpat a măsurii arestării preventive pe o perioadă de 30 de zile, începând cu 14.06.2018  şi până la 13.07.2018 în acest moment procesual nicio altă măsură preventivă neprezentând garanţiile de eficienţă pentru îndeplinirea scopului prevăzut de art.202 Cod procedură penală.

Prin urmare contestaţia formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Braşov va fi admisă în baza art. 4251 al. 7 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, încheierea atacată va fi desfiinţată şi în rejudecare propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Braşov  va fi admisă, astfel cum a fost formulată.

În baza art. 272 Cod procedură penală onorariul avocatului din oficiu al inculpatului, de 260 lei (onorariul se majorează cu 100% potrivit art. 5 al. 3 din Protocolul încheiat între Ministerul Justiţiei şi UNBR, având în vedere faptul că soluţionarea contestaţiei a avut loc după ora 20,00) va fi avansat din fondurile Ministerului Justiţiei şi va fi lăsat în sarcina statului în baza art. 275 al. 6 Cod procedură penală.

În baza art. 272 al. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat vor fi lăsate în sarcina acestuia.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE:

Admite contestaţia formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Braşov împotriva încheierii nr. 120/14.06.2018 pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Judecătoriei Braşov în dosarul penal nr. 14414/197/2018 pe care o desfiinţează şi rejudecând:

Admite propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Braşov în dosarul de urmărire penală nr. 5213/P/2018,

Dispune arestarea preventivă, pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 14.06.2018 şi până la data de 13.07.2018, a inculpatului CI, acuzat de săvârşirea infracţiunii de furt calificat, prev. de art. 229 alin. 1 lit. b) şi d) şi alin. 2 lit. b)  rap. la art. 228 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 Cod penal.

În baza art. 272 Cod procedură penală onorariul avocatului din oficiu de 260 lei se avansează din fondurile Ministerului Justiţiei şi rămâne în sarcina statului.

În baza art.275 alin.3 Cod de procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţa camerei de consiliu din 14.06.2018.

Judecător de drepturi şi libertăţi, Grefier,

(…)