Fond Funciar

Sentinţă civilă 175 din 26.02.2019


Prin acțiunea civilă, înregistrată sub nr.1322/329/2018, la data de 14 mai 2018, reclamantul B. L., domiciliat în T. M., jud. T., a chemat în judecată pe pârâtele Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor T. şi a Comisia Locală pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor a comunei L., jud. T., solicitând instanței ca, prin hotărârea ce va pronunța, să constate nulitatea absoluta parțială a titlului de proprietate nr.4200754/18 martie 2002, emis de Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Teleorman, şi, ca efect, să dispună radierea de pe titlu a numelui pârâtei D. I.

Reclamantul a solicitat şi plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că la data de 18 martie 2002 a fost emis titlu de proprietate nr.4200754/18 martie 2002, prin care s-a reconstituit dreptul de proprietate, în indiviziune, pe numele lui B. T I. şi al pârâtei D. I., pentru suprafața totală de 2,81 ha teren, în calitate de moștenitori ai defunctului D. N..

Reclamantul a susţinut că pârâta D. I. este o persoană neîndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului, întrucât nu are calitatea de moștenitoare a defunctului, aceasta renunțând expres la succesiune, prin declarația nr.720/1974, aşa cum reiese din certificatul de moștenitor nr.469/1974, emis de fostul Notariat de Stat Local T. M.

Ulterior, pârâta D. I. a formulat contestație și a solicitat Comisiei Judeţene pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor T. să-i fie ei atribuită întreaga suprafață de teren, dar, prin hotărârea nr.8676/14 august 1998, contestația a fost respinsă.

Pârâta D. I. a formulat plângere împotriva hotărârii comisiei județene, plângere ce i-a fost respinsă de Judecătoria T. M., prin sentinţa civilă nr.506/08 februarie 1999.

Reclamantul a apreciat că pârâta D. I. este o persoană neîndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate, cu motivarea că renunțatorul la succesiunea defunctului se consideră că nu a avut niciodată calitatea de moștenitor, conform dispozițiilor art.696 V Cod civil.

Reclamantul a mai arătat că la data de 21 septembrie 2016 a decedat B. I., iar unicul moștenitor al acestuia a rămas el, reclamantul.

Pentru aceste motive, reclamantul a solicitat admiterea acțiunii, astfel cum aceasta a fost formulată.

Pentru dovedirea acțiunii, reclamantul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.

Au fost anexate acţiunii: împuternicire avocațială şi, în copii certificate, titlu de proprietare, referat, hotărâre nr.8676/14 august 1998, emisă de Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor T., certificat de moștenitor nr.469/1974, emis de fostul Notariat de Stat Local T. M., sentinţa civilă nr.506/08 februarie 1999, pronunţată de Judecătoria T. M., acte de stare civilă şi de identitate.

Pârâta Comisia Locală pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor a comunei L., jud. T. a formulat întâmpinare (filele 24-25 dosar) prin care a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive.

În motivarea excepţiei, pârâta a arătat că în anul 2004 a avut loc o reorganizare administrativă, în urma căreia s-a înființat comuna S., prin desprinderea de comuna L..

De atunci, documentația de fond funciar pentru terenurile aparținând satelor S. și P. a fost preluată de către comuna S., Comisia Locală pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor a comunei S. fiind cea care a preluat și atribuțiile prevăzute de legile fondului funciar pentru aceste terenuri.

În drept, au fost invocate dispozițiile art.205 Cod procedură civilă.

Pârâta Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor T. nu a formulat întâmpinare.

Cu cererea înregistrată la instanță, la data de 19 iunie 2018 (fila 26 dosar), reclamantul a indicat adresa corectă a pârâtei D. I..

În ședința publică din data de 16 octombrie 2018, s-au prezentat numiții R. R., D. A., Dogaru E. şi B. I., care au învederat că pârâta D. I. a decedat la data de 11 aprilie 2009, iar moștenitori ai acesteia au rămas ei şi numiţii P. E. şi T. L., în calitate de copii ai defunctei.

Reclamantul a depus o cerere de modificare a acţiunii introductive de instanţă (filele 51-52 dosar), prin care a precizat că pârâți în cauză sunt Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor T., Comisia Locală pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor a comunei S., jud. T., D. A., C. (fostă P.) E., R. R., D. E., B. I. şi T. L..

Pârâţii D. A., C. E., R. R., D. E., B. I. şi T. L. au formulat întâmpinare (filele 61-62 dosar), prin care au lăsat soluţia la aprecierea instanţei.

Referitor la cheltuielile de judecată, solicitate de reclamant, pârâţii au arătat că nu sunt de acord să le plătească, întrucât nu ei sunt răspunzători de situaţia creată, ci comisiile de fond funciar.

Au anexat cererii: certificat de moştenitor nr.2902/19 noiembrie 2015, emis de Biroul Individual Notarial M. T., şi procură autentificată sub nr.3941/10 decembrie 2018, de Societatea Profesională Notarială "T. G. şi A.".

Pârâta Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor T. nu a formulat întâmpinare.

La solicitarea instanței, pârâta Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor T. a comunicat documentația ce a stat la baza emiterii titlului de proprietate nr.4200754/18 martie 2002.

Instanța a încuviințat proba cu înscrisurile aflate la dosar.

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține că, la data de 18 martie 2002, Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor T. a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața totală de 2,81 teren extravilan şi intravilan, situată în comuna L. (comuna S. în prezent), jud. T., pe numele lui B. T.I. și a lui D. I., în calitate de moștenitori ai defunctului D. N..

Instanţa mai reține că la data de 21 septembrie 2016 a decedat B. Ion, iar succesor al acestuia a rămas reclamantul B. L., în calitate de fiu, astfel că instanţa constată că acesta are calitate procesuală activă în cauză.

La data de 11 aprilie 2009, a decedat D. I., iar moștenitori ai acesteia au rămas pârâții D. A., T. L., R. R., D. E., B. I. şi C. (fostă P.) E.în calitate de fii, așa cum rezultă din certificatul de moștenitor nr.290/19 noiembrie 2015, emis de Biroul Individual Notarial M. T.

Conform dispoziţiilor art. III alin 1 lit. a) pct. i din Legea nr.1691/1997, sunt lovite de nulitate absolută, potrivit legislaţiei civile, aplicabile la data încheierii actului juridic, actele de reconstituire sau constituire în favoarea persoanelor care nu erau îndreptăţite, potrivit legii, la astfel de reconstituire, respectiv persoanele care nu au moştenit asemenea terenuri.

Din conţinutul certificatului de moștenitor nr.469/1974, emis de fostul Notariat de Stat Local T. M. (fila 20 dosar), instanța reține că moștenitor al defunctului D. N. a rămas autorul reclamantului, numitul B. I., celălalt succesor al defunctului, pârâta D. I., renunțând expres la succesiune, conform mențiunilor din certificatul de moștenitor.

În ceea ce priveşte puterea doveditoarea a certificatului de moştenitor, între persoanele participante la dezbaterea succesorală şi succesorii acestora, cum sunt pârâţii D. A, C. (fostă P.) E., R. R., D. E., B. I. şi T. L. (în calitate de succesori a defunctei D. I.), certificatul de moştenitor face dovada deplină în privinţa calităţii de moştenitori.

În aplicarea dispoziţiilorart.8 şi 13 alin 2 din Legea nr.18/1991, beneficiază de repunerea în termenul de acceptare a succesiunii numai moştenitorii care nu au acceptat succesiunea, în termenul prevăzut de  art.700 N Cod civil (în vigoare la data deschiderii succesiunii), nu şi cei care au renunţat la succesiune.

Renunţătorul nu poate beneficia de reconstituirea dreptului de proprietate, chiar dacă a fost trecut din greşeală, pe titlul de proprietate, alături de alţi moştenitori acceptanţi ai succesiunii fostului proprietar.

Faţă de aceste considerente, instanța apreciază că numele defunctei D. I. a fost trecut, eronat, în titlul de proprietate nr.4200754/18 martie 2002, aceasta nefiind îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate de pe urmele defunctului D. N., motiv pentru care urmează să admită acţiunea civilă, formulată de reclamantul B. L., în contradictoriu cu pârâţii Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor T., Comisia Locală pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor a comunei S., jud. T., D. A., C. E., R. R., D. E., B. I. şi T. L.

Va constata nulitatea absolută parţială a titlului de proprietate nr.4200754/18 martie 2002, emis de Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor T., şi, ca efect, va dispune radierea de pe titlu a numelui D. I.

Va lua act că reclamantul nu a solicitat cheltuieli de judecată.