Tâlhărie

SENTINȚA PENALĂ NR.

Şedinţa publică de la 05 Octombrie 2017

PREŞEDINTE:

GREFIER:

Ministerul Public este reprezentat de procuror..,

 din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Lugoj

Pe rol se află soluționarea cauzei penale privind pe inculpatul L. I. I. M. şi pe partea civilă M. A. S. şi partea civilă M. V., având ca obiect tâlhărie (art.233 NCP).

Fără citarea părților.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care:

Se constată că dezbaterile în fond au avut loc în şedinţa publică din data de 12.09.2017, susţinerile părţilor fiind consemnate în Încheierea de şedinţă din acea dată, care face parte integrantă din prezenta şi când instanţa, în temeiul disp. art. 391 alin (1) Cod proc. penală a stabilit termen pentru deliberare şi pronunţare la data de 21.09.2017, apoi a amânat pronunțarea în cauză la data de 05.10.2017.

INSTANŢA

Deliberând, asupra cauzei penale de faţă, constată următoarele:

Prin rechizitoriul nr. /P/ din data de 26.05.2016 emis de Parchetul de pe lângă Judecătoria Lugoj şi înregistrat pe rolul Judecătoriei Lugoj la data de 27.05.2016 sub număr unic de dosar, inculpatul L. I. I. M., a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la infracţiunea de tâlhărie în formă calificată, prev. şi ped. de art. 32 rap. l art. 233-234 alin. 1 lit. c) şi d) C.pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) C.pen.

Prin actul de sesizare a instanţei s-a reţinut în esenţă:

În fapt, s-a reţinut că, la data de 30.09.2014, lucrătorii Postului de Poliţie .. s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că în jurul orelor 23:00, M. A. S. şi M. V. din localitatea …, au surprins o persoană mascată în parcul de utilaje agricole în timp ce încerca să sustragă bunuri, iar la momentul intervenţiei, M. A. S. a fost tăiat la mâna stângă, cu un cuţit, de persoana surprinsă la furat, astfel aceasta asigurându-şi fuga de la locul faptei.

Cercetările efectuate în cauză au stabilit că:

În seara zilei de 30.09.2014 inculpatul L. I. M. s-a deplasat cu autoturismul marca .. cu numărul de înmatriculare … înmatriculat în Bulgaria, condus de N. F. N., cu scopul de a sustrage două bidoane cu carburant ce se aflau pe o combină agricolă parcată în faţa parcului de utilaje agricole al familiei M., situată la intrarea în localitatea …, pe marginea DN...

Odată ajunşi în localitatea …, inculpatul L. I. M. a coborât din autoturism, iar inculpatul N. F. N. şi-a continuat drumul aproximativ 800 metri, oprindu-se în prima parcare aflată între localitatea .. şi .., unde a stat în aşteptare.

Inculpatul L. I. M., înainte de a intra în câmpul infracţional, şi-a acoperit faţa cu o cagulă, a pătruns în zona parcului de utilaje, unde a verificat perimetrul, asigurându-se că poate duce la îndeplinire intenţia de a sustrage cele două bidoane despre care credea că sunt cu carburant.

În parcul de utilaje, s-a furişat sub combina parcată, pe care erau cele două bidoane şi a acţionat pentru sustragerea acestora prin secţionarea chingii de ancorare din pânză, cu ajutorul unui briceag. În acest timp, familia M., aflându-se în imobilul situat lângă parc, a sesizat, cu ajutorul camelor de supraveghere montate pe întreg perimetrul parcului, prezenţa inculpatului L. I. M., fapt pentru care M. A. S., M. V. şi C. I. s-au mobilizat şi au ieşit din casă cu intenţia de a-l prinde pe inculpat în câmpul infracţional. Cei trei au acţionat pe două fronturi, M. A. a ieşit în întâmpinarea inculpatului pe poarta principală, având în mână o mătură, iar ceilalţi doi au ieşit în latura estică a imobilului pe o uşă laterală. În momentul în care M. A. S. a ajuns în dreptul combinei, inculpatul L. I. M. l-a sesizat şi pe sub combină a ieşit, luând-o la fugă în direcţia est a imobilului. Pe acest traseu i-a ieşit în faţă M. V. şi a fost nevoit să se întoarcă, alergând în direcţia lui M. A. S.

Inculpatul a avut un contact direct, faţă în faţă, cu M. A. S. în spatele combinei unde, pentru a-şi asigura fuga de la locul faptei, s-a manifestat violent, manevrând briceagul pe care îl avea asupra sa împotriva lui M. A. S., reuşind să-l taie pe acesta la mâna stângă. În această situaţie, inculpatul L. I. M. şi-a continuat deplasarea în fugă traversând DN.., fiind urmărit de M. V., M. A. S. şi C. I..

După ce cu toţii au traversat DN.., Muşat Andrei Sebastian a constatat că are mâna tăiată şi sângera puternic, fapt ce l-a determinat că abandoneze urmărirea lui L. I. M.. Urmărirea a fost continuată însă de M. V. şi C. I. în extravilanul localităţii pe o anumită distanţă. Cei doi au reuşit să-l ajungă pe inculpat încercând să-l imobilizeze, martorul C. lovindu-l cu coada unui topor pe care-l avea asupra sa la picioare şi peste corp, însă nu au reuşit abandonând prinderea inculpatului.

M. A. S. a solicitat intervenţia ambulanţei la faţa locului care l-a şi preluat pentru a-i acorda îngrijiri medicale. Din concluziile certificatului medico-legal nr.  , eliberat de IML Timişoara rezultă că leziunile suferite de acesta la mâna stângă sunt rezultatul lovirii cu un corp cu margini tăioase, fiindu-i necesare 24 zile de îngrijiri medicale.

Fiind alertaţi lucrătorii de poliţie, aceştia au ajuns imediat după consumarea infracţiunii la locul faptei şi au efectuat activităţi de căutare a inculpatului L. I. M. în parcare şi pe câmp. Cu acest prilej a fost depistat şi identificat inculpatul N. F. N., care se afla în parcare cu autoturismul în staţionare. Întrucât la momentul depistării acesta nu a putut să-şi justifice prezenţa, neavând acte de identitate asupra sa, a fost condus la sediul postului pentru identificare şi verificări, constatându-se că la momentul interceptării cât şi pe durata prezenţei sale la sediul postului de poliţie a fost apelat de mai multe ori pe telefonul ce îl avea asupra sa de către „L.”.

În timpul căutărilor, în jurul orelor 24:00 a fost identificat, în zona intersecţiei cu localitatea .., aproape de parcarea în care staţiona inculpatul N. F. N., autoturismul marca … cu numărul …., la volanul căruia se afla numitul N. I., care a declarat lucrătorilor de poliţie ce efectuau căutările, că în jurul orelor 23:50 a fost apelat telefonic de un cunoscut pe nume L. I. M., fiindu-i solicitat să vină să-l transporte de la .. la ….

După ce N. l-a recuperat pe L. I. M., s-a procedat la oprirea autoturismului pe traseu, în imediata apropiere a parcării, în timp ce se deplasa spre localitatea ... Ca urmare a controlului efectuat asupra autoturismului, a fost identificat inculpatul L. I. M., ce ocupa locul din dreapta faţă, în calitate de pasager. În interiorul autoturismului, în locul ocupat de L. I. M. au fost găsite, pe preşul din faţa scaunului, o căciulă de culoare neagră confecţionată din material textil ce avea decupate orificii în zona ochilor (tip cagulă), o pereche de mănuşi, iar în portiera uşii dreapta faţă s-a găsit un briceag cu lama în poziţia închis. Faţă de aceste bunuri găsite în autoturism, martorul N. I. declară că nu îi aparţin şi nu au existat în autoturism înainte de momentul în care a urcat inculpatul L. I. M., aşadar deduce faptul că bunurile îi aparţin inculpatului şi au fost abandonate în autoturism de acesta, la momentul în care  a fost identificat.

Cu ocazia controlului corporal efectuat asupra inculpatului L. I. M. a fost găsit un telefon mobil, o sumă de bani, un toc pentru briceag din material textil, bunuri ce au fost returnate inculpatului.

Cercetarea efectuată la faţa locului a constatat că în faţa parcului, administrat de familia M., se află parcate mai multe utilaje agricole, printre care şi o combină marca... Totodată s-a mai constatat faptul că pe caroseria combinei, în zona în care a fost surprins inculpatul L. I. M., se aflau două bidoane din plastic cu o capacitate de 25 litri, bidoane ce erau asigurate cu o chingă din pânză, ce prezintă urme de secţionare cu ajutorului unui obiect tăietor, posibil un briceag, iar capacul de la unul dintre bidoane s-a constatat că lipseşte. Ambele recipiente erau pline cu apă şi erau folosite de către M. V. în caz de incendiu la momentul recoltării.

Întregul perimetru al parcului de utilaje este supravegheat de camere de luat vederi, iar imaginile sunt stocate într-o unitate centrală aflată în interiorul locuinţei. Din imaginile surprinse de camere se observă să inculpatul L. I. M. îşi face prezenţa printre utilaje în jurul orelor 22:44 având faţa acoperită cu o căciulă tip cagulă, fiind surprins momentul în care acesta a umblat în preajma combinei, precum şi momentele în care a părăsit câmpul infracţional, urmărit de M. A. S., M. V. şi C. I.

Conform declaraţiilor persoanei vătămate M. A. S., acesta, împreună cu tatăl şi martorul C. au intervenit în stradă pentru prinderea inculpatului L. I. M., ca urmare a imaginilor surprinse de camerele de supraveghere montate spre parcul de utilaje. În momentul când s-a apropiat de combină şi a fost observat, inculpatul a luat-o la fugă în direcţia în care se afla tatăl său, după care s-a întors şi a avut un contact direct cu persoana vătămată, chiar în spatele combinei, unde a fost tăiat la mână şi trântit la pământ, astfel inculpatul asigurându-şi fuga de la locul faptei. Tot din declaraţia persoanei vătămate rezultă că l-a urmărit pe inculpat, împreună cu cei doi, traversând DN.., când a observat că are mâna tăiată şi sângera. Singurul moment faţă în faţă cu inculpatul a fost în spatele combinei. În continuare, la urmărirea inculpatului pe terenul extravilan al localităţii, a participat M. V. şi C. I., iar în momentul când L. I. M. a fost adus la sediul Postului de Poliţie … l-a recunoscut după îmbrăcăminte şi forma fizică ca fiind persoana mascată pe care a surprins-o în parcul de utilaje. Acesta era murdar şi ud pe haine şi şchiopăta.

Din declaraţiile persoanei vătămate M. V., rezultă faptul că a participat alături de fiul său M. A. S. şi martorul C. I. pentru prinderea inculpatului L. I. M., ca urmare a imaginilor surprinse de camerele de supraveghere montate în parcul de utilaje, iar în momentul în care inculpatul a  fost urmărit pentru a-şi asigura fuga, l-a tăiat la mână pe fiul său M. A. S.. Persoana vătămată M. V. împreună cu martorul C. I., care avea un topor în mână, au continuat să-l urmărească pe inculpat în câmp,  l-au ajuns de câteva ori, C. lovindu-l la picioare şi peste corp pentru a-l imobiliza, însă au abandonat urmărirea şi s-au întors la imobil unde a ajuns ambulanţa şi lucrătorii de poliţie. Ulterior lucrătorii de poliţie l-au identificat pe inculpatul L. într-o maşină condusă de N. I. şi persoana vătămată l-a recunoscut pe L. ca fiind  persoana urmărită, după îmbrăcămintea purtată.

La dosar, persoana vătămată M. V. a depus un suport magnetic DVD-R marca .. cu capacitatea 4,7 GB, sp. 120 min, pe care sunt stocate înregistrările surprinse de camera de luat vederi, amplasată pe perimetrul parcului de utilaje al persoanei vătămate, din data de 30.09.2014, începând cu orele 22:30 până la orele 23:00, suport magnetic ce s-a înregistrat sub nr.1 din data de 01.10.2014 la dosarul penal /P/.

Din procesul verbal întocmit cu ocazia vizionării imaginilor, rezultă că la data de 30.09.2014 în jurul orelor 22:44 şi 20 secunde o persoană mascată apare în spatele combinei marca .., aflată în parcul de utilaje al familiei M. din localitatea …, după care imaginea acestuia apare sub caroseria combinei. La orele 22:45 şi 36 secunde apare în imagini persoana vătămată M. A. S., care se deplasează cu o mătură în mână printre utilaje, spre locul unde se află parcată combina. La ora 22:46 şi 02 secunde, în imagine se observă cum o persoană mascată, identificată ca fiind L. I. M., se deplasează pe sub combină în poziţia târâş, în grabă, îndreptându-se spre curtea imobilului, după care se ridică şi o ia la fugă spre colţul gardului, unde este întâmpinat de persoana vătămată M. V.. Inculpatul se întoarce şi undeva în spatele combinei se intersectează cu persoana vătămată M. A. S. (acela a fost momentul când inculpatul L. I. M. i-a provocat leziuni la mănă persoanei vătămate M. A. S., tăindu-l cu lama briceagului). La orele 22:46 şi 30 secunde în imagini se observă că inculpatul L. I. M. traversează în fugă DN în faţa unui autovehicul care rula din direcţia … către …, la o distanţă foarte mică de acesta (chiar la limita acroşării). Ambele persoane vătămate, după trecerea coloanei de maşini, traversează şi ele DN… în direcţia în care s-a deplasat inculpatul, iar în urma acestora, în imagini apare şi martorul C. I. care aleargă în aceeaşi direcţie, având în mână un topor. După ce traversează DN…., la orele 22:46 şi 48 secunde, ies cu toţii din raza de vizibilitate a camerelor de supraveghere video. La orele 22:47 şi 38 secunde în imagini apare persoana vătămată M. A. S., care se reîntoarce în parcul de utilaje ţinându-se de mână. În imagini apare cu mâna stângă tăiată (plagă deschisă care sângerează). La orele 22:54 şi 42 secunde apare în imagini martorul C. I. care se reîntoarce în parcul de utilaje urmat la şi 51 secunde de către persoana vătămată M. V.. La ora 22:56 şi 09 secunde apare în imagini primul lucrător de poliţie venit la faţa locului şi asistentul de ambulanţă.

Martorul C. I. confirmă faptul că în seara zilei de 30.09.2014 a participat alături de M. A. S. şi M. V. la urmărirea inculpatului L. I. M., până în câmpul situat în extravilanul localităţii …. vis-a-vis de parcul de utilaje al familiei M.. Din declaraţia acestuia rezultă că a văzut momentul în care inculpatul L. I. M- a fost aşteptat de M. A. S., în spatele combinei şi că acesta a abandonat urmărirea deoarece a fost tăiat la mână de către inculpat. După ce inculpatul a traversat DN…, martorul arată că a continuat urmărirea lui L. I. M. împreună cu M. V. pe terenul extravilan al localităţii … în direcţia localităţii …, încercând în repetate rânduri să îl obstrucţioneze pe inculpat lovindu-l la picioare cu muchia unui topor pe care îl avea asupra sa, dar nu a reuşit nici el şi nici M. V. să îl oprească. La un moment dat au abandonat urmărirea inculpatului şi s-au întors la parcul de utilaje.

Atât persoanele vătămate cât şi martorul C. I. l-au recunoscut pe inculpatul L. I. M., în momentul în care a fost condus la sediul postului de poliţie, ca fiind persoana pe care au surprins-o în acea seară, menţionând că la momentul în care l-au urmărit pe inculpat acesta purta o căciulă neagră (tip cagulă) care îi acoperea faţa, având orificii decupate doar în jurul ochilor.

Din declaraţiile martorilor asistenţi P. F., C. L. P. şi G. D. O- rezultă că aceştia au participat alături de lucrătorii de poliţie la momentul identificării inculpatului N. F. N. în parcarea de pe marginea DN….., precum şi a identificării inculpatului L I. M., fiind prezenţi şi la întocmirea actelor procedurale. Tot din declaraţia acestora rezultă că au efectuat căutări, după identificarea inculpatului N. F. N. în parcarea mai sus menţionată şi nu au observat prezenţa vreunei persoane în parcare sau în împrejurimile acesteia şi nici a inculpatului L. I. M..

Martorii mai arată faptul că lucrătorii de poliţie prezenţi în teren, la scurt timp, l-au identificat şi pe N. I- care a venit în zona intersecţiei cu loc. …, pe DN…, cu un autoturism marca … cu nr. … cu scopul de a-l recupera pe inculpatul L. I. M. din acea zonă. La un moment dat inculpatul L. I. M. a fost adus la sediul Postului de Poliţie .. de către lucrătorii de poliţie, dar a refuzat să coopereze, refuzând să facă vreo declaraţie cu privire la prezenţa sa în zonă.

În cauză a fost audiat şi martorul N. I. care a menţionat faptul că în seara zilei de 30.09.2014, la o oră destul de târzie, a fost sunat de inculpatul L. I. M., care îi este doar cunoscut, cu rugămintea să se deplaseze cu autoturismul său marca  cu numărul de înmatriculare …până în zona localităţii .., mai exact la intersecţia drumului localităţii …cu DN.., pentru a-l recupera pe acesta, fără a cere explicaţii suplimentare de la inculpat. În momentul când a ajuns în zona intersecţiei de drumuri mai sus menţionate, a fost observat de un echipaj de poliţie care l-a abordat, dar în acel moment a fost apelat pe telefon de inculpatul L. I. M. dar fiind în dialog cu lucrătorii de poliţie nu a răspuns la telefon.

După verificările efectuate de lucrătorii de poliţie la sediul Postului de Poliţie .., martorul declară că a fost lăsat să plece şi să se întâlnească cu L. I. M.. De la postul de poliţie s-a deplasat cu autoturismul în parcarea de pe DN… aflată pe partea dreaptă a direcţiei de deplasare .., la o distanţă de circa 800 m de localitatea .. Aici l-a apelat pe inculpatul L. I. M., care i-a spus să aştepte că va veni la maşină. După circa 10 minute de aşteptare a urcat în autoturismul său inculpatul L. I. M. şi a plecat cu maşina, fără să aibă alte discuţii. S-a pus în mişcare, a ieşit din parcare şi s-a îndreptat pe DN… în direcţia localităţii …. După ce a parcurs o distanţă de aprox. 300 metri, a fost oprit de un echipaj de poliţie care l-a legitimat şi controlat pe inculpatul L. I. M. cât şi interiorul autoturismului cu care se deplasau. La controlul efectuat în interiorul autoturismului, pe locul din dreapta faţă ocupat de inculpatul L. I. M. a fost găsit pe preşul de la picioare o căciulă de culoare neagră ce avea create două orificii identice, tip cagulă, o pereche de mănuşi din material textil de culoare albă şi un briceag ce a fost găsit în portiera uşii dreapta faţă lângă scaunul ocupat de inculpat. Precizează în declaraţia sa, că acele bunuri nu îi aparţin şi nici nu au fost în autoturism până la momentul în care a urcat inculpatul L. I. M.. În concluzie, susţine şi el că nu pot fi decât ale inculpatului care s-a urcat în parcare. Martorul mai declară că nu a avut discuţii cu inculpatul, pe distanţa parcursă cu autoturismul şi nu a observat ca acesta să fi avut bagaje voluminoase la momentul urcării în autoturism. La sediul Postului de Poliţie .. a aflat că inculpatul L. I. M. a fost surprins la furat.

Fiind audiat, inculpatul L. I. M., cu privire la faptele ce se reţin în sarcina sa, declară că este nevinovat, iar prezenţa sa în zonă la acea dată se datorează faptului că se deplasa de la .. spre .. cu autoturismul marca … cu numărul de înmatriculare… condus de N. F. N.. În parcarea dintre localităţile  … şi … au oprit cu scopul de a-şi face necesităţile. În momentul când se afla lângă un tufiş din marginea câmpului, în parcare, într-o zonă întunecoasă a observat că au apărut două sau trei maşini din care au coborât mai multe persoane îmbrăcate în haine civile şi l-au luat pe inculpatul N. F. N. cu tot cu maşină, îndreptându-se spre localitatea ... El a rămas în locul în care se afla şi după plecarea lui N. F. N. l-a sunat pe N. I. pe care l-a rugat să vină după el în parcarea unde se afla. În declaraţiile sale, inculpatul susţine că până la venirea lui N. a stat în toată această perioadă în parcare şi l-a aşteptat lângă nişte pomi şi  o masă de beton, aspect infirmat de martorii P. F. şi C. L. P. care declară că au efectuat căutări repetate în zona parcării şi în împrejurimi negăsind nicio persoană. Acest fapt este confirmat şi prin procesul verbal de constatare. La întrebarea dacă a fost în parcul de utilaje al familiei M. V. din localitatea .., inculpatul L. I. M. a declarat că nu a fost în parcul de utilaje la furat de motorină şi nu cunoaşte cine este persoana care putea să îl taie la mână pe M, A, S, în seara zilei de 30.09.20014. Referitor la obiectele găsite în autoturismul condus de N. I. la momentul în care a fost oprit de lucrătorii de poliţie în noaptea de 30.09/01.102014, inculpatul declară că bunurile găsite, respectiv căciula de tip cagulă, perechea de mănuşi şi briceagul nu îi aparţin şi nu le-a văzut în autoturism. În declaraţiile scrise ulterior arată că a doua zi s-a prezentat la Postul de Poliţie .. unde i-au fost restituite mai multe bunuri printre care recunoaşte că i-a fost restituită şi o teacă pentru briceag, invocând faptul că el a refuzat să dea declaraţii în momentul în care a fost condus la sediul postului şi să semneze actele întocmite de lucrătorii de poliţie, pe motiv că a  fost băut şi lovit de persoanele care au blocat maşina condusă de N. I., persoane civile, cât şi poliţişti.

În timpul cercetărilor efectuate în cauză, inculpatul L. I. M. a fost de acord să fie testat cu aparatul poligraf şi cu recoltarea de probe biologice prin periaj din cavitatea bucală în vederea efectuării unei expertize genetice judiciare, iar în faza urmăririi penale a fost asistat de un apărător ales şi nu a propus probe în apărarea sa.

Cu privire la faptele reţinute în sarcina sa, inculpatul N. F. N. declară că este nevinovat, iar prezenţa sa în zonă la acea dată se datorează faptului că se deplasa de la Timişoara spre . cu autoturismul marca … cu nr. de înmatriculare .. condus de către el, împreună cu inculpatul L. I. M. şi au oprit în parcarea dintre localităţile .. şi . cu scopul de  a-şi face necesităţile. În momentul când el se afla la maşină, iar L. I. M. într-o zonă unde îşi făcea necesităţile, în parcare au apărut trei autoturisme neinscripţionate din care au coborât mai multe persoane ce aveau în mână bâte, topoare şi lanterne, iar una dintre acele persoane a recunoscut-o ca fiind poliţist. Aceasta l-a şi condus la sediul Postului de Poliţie .., unde a fost verificat, întrucât nu a avut asupra sa niciun act de identitate. Nu îşi menţine declaraţia de martor consemnată la postul de poliţie la acea dată, susţinând că doar a semnat acea declaraţie de frică, fără să o citească sau să-i fie citită, motivând că a fost bătut.

Inculpaţii L. I. M. şi N. F. N., în urma acordului dat, au fost supuşi testării cu aparatul poligraf, raportul de constatare criminalistică întocmit stabilind că cei doi inculpaţi au provocat modificări specifice comportamentului simulat la întrebările relevante cauzei 4, 7 şi 9 din chestionar. Astfel, inculpatului L. I. M. i-au fost formulate şi adresate următoarele întrebări relevante: 4. D-ta ai fost persoana mascată cu cagulă ce a încercat să fure două bidoane cu combustibil din parcul de utilaje la data de 30.09.2014? Răspuns: NU. 7: L-ai tăiat la mână cu un briceag pe M. A. S. la data de 30.09.2014 lângă parcul de utilaje? Răspuns: NU 9: Cagula, briceagul şi mănuşile găsite în autoturismul prietenului tău Ion au fost folosite de tine la data de 30.09.2014? Răspuns: NU, iar inculpatului N. F. I. i-au fost formulate şi adresate următoarele întrebări relevante: 4. În data de 30.09.2014 ai fost împreună cu L. I. M. să sustragă două bidoane cu carburant? Răspuns: NU 7: L. I. M. ţi-a cerut să conduci autoturismul pentru ca acesta să sustragă două bidoane cu carburant din parcul de utilaje agricole? Răspuns: NU 9. Te-ai înţeles cu L. I. M. să-l aştepţi cu maşina în parcare până ce sustrage bidoanele cu carburant? Răspuns:NU.

În completarea probelor de la dosar s-a dispus prin ordonanţă examinarea fizică prin recoltarea de probe biologice în vederea efectuării expertizei genetice judiciare.

Din raportul de expertiză criminalistică întocmit de către experţii din cadrul Institutului Naţional de Criminalistică,, Serviciul de Biocriminalistică, la capitolul „V” Concluzii, rezultă faptul că pe proba notată .. „un briceag”, microurma notată cu ..: „genotiparea acestuia a pus în evidenţă un amestec de profile genetice ce provine de la minim 3 persoane; profilul numitului L. I. M. ..nu poate fi inclus/exclus în acest amestec (rezultat neconcludent)”. Proba notată cu .. „o  căciulă tip cagulă”, microurma notată cu …: „genotiparea acesteia a pus în evidenţă un profil genetic identic la markerii genetici corespunzători cu profilul genetic al numitului L. I. M. …Restul microurmelor culese de pe bunurile corp delict şi expertizate, genotiparea acestora au pus în evidenţă rezultate nevalorificabile.

Din raportul de expertiză biocriminalistică rezultă faptul că bunurile corp delict, în speţă căciula tip cagulă a fost folosită de inculpatul L. I. M., întrucât au fost identificate pe ea urme genetice ce îi aparţin. În concluzie,  rezultă că acest corp delict a fost abandonat de inculpat în autoturismul marca .. cu nr. de înmatriculare .., aparţinând numitului N. I. şi folosit de inculpat la săvârşirea faptei.

Tot din concluziile acestui raport rezultă că şi asupra briceagului corp delict găsit în portiera pasagerului dreapta faţă a aceluiaşi autoturism s-au regăsit probe genetice ce provin de la minim trei persoane, iar profilul genetic al inculpatului L. I. M. nu poate fi nici inclus nici exclus în acest amestec. Rezultatul neconcludent poate fi coroborat cu probele existente la dosar, din care rezultă că inculpatul L. I. M., în momentul în care a folosit briceagul, purta mănuşi, împrejurare ce explică reducerea imprimării urmelor genetice pe corpul briceagului expertizat.

Situaţia de fapt mai sus menţionată este susţinută de probele administrate în faza de urmărire penală, respectiv:proces-verbal de sesizare din oficiu; proces-verbal de constatare, planşa foto; proces-verbal de cercetare la faţa locului, planşe foto, schiţa cu locul faptei; procese verbale control auto; proces-verbal control corporal; plângerea lui M. A. S. şi declaraţiile persoanelor vătămate/părţi civile M. A. S., M. V.;declaraţiile martorilor: C. I., P. F., C. L. P., G. D.l O. şi N. I.;verificări în evidenţele poliţiei/cazier judiciar; corpuri delicte mijloace materiale de probă (căciula tip cagulă, mănuşi, briceag); suport magnetic DVD; proces-verbal vizionare DVD;  proces-verbal de conducere în teren, planşa foto; raportul de constatare criminalistică asupra comportamentului simulat al inculpatului; certificat medico-legal; raportul de expertiză biocriminalistică-genetică; buletine de examinare clinică ale inculpatului L. I. M..

Persoana vătămată M. A. S. s-a constituit parte civilă în procesul penal  cu suma de 6000 euro din care 1000 euro reprezintă cheltuielile medicale şi suferinţele fizice rezultate din vătămarea corporală, iar 5000 euro reprezintă daune morale.

Persoana vătămată M. V. s-a constituit parte civilă cu suma de 3000 euro daune morale şi 200 euro daune civile.

Prin încheierea pronunţată în camera de consiliu la data de 02.08.2016, definitivă prin Decizia penală nr. … pronunțată de Tribunalul Timiș, în baza art. 346 alin. (2) Cod procedură penală judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi a dispus începerea judecăţii.

La primul termen de judecată, cu procedura legal îndeplinită, din data de 13.12.2016, ulterior citirii actului de sesizare, instanţa a adus la cunoștinţa inculpatului dispoziţiile art. 374 alin (4) Cod de procedură penală raportat la art. 396 alin (10) Cod de procedură penală, privind judecata în procedură simplificată, precum şi soluţiile posibile ca urmare a acestei proceduri.

Inculpatul, prezent în faţa instanţei, a declarat că nu recunoaşte săvârşirea faptei aşa cum a fost reţinută prin rechizitoriu și nu a fost de acord să dea o declarație în fața instanței de judecată.

Întrucât s-a schimbat componența completului de judecată, potrivit jurisprudenței CEDO în cauzele C. și B. împotriva României, toate probele contestate au fost administrate nemijlocit în fața judecătorului care a pronunțat soluția.

În cadrul cercetării judecătorești a fost administrată proba testimonială cu audierea părților civile M.A.S. (f. 77-79) și M. V. (f. 80-82), cu audierea martorilor C. I. (f. 83-84), C. L. P. (f. 129-131), P.F. (f. 134-135), N.I. (f. 92-94), N. F. N. (f. 177-178) și G. D.O. (f.132-133).

Analizând actele si lucrările dosarului, probatoriul administrat în cursul urmăririi penale şi al cercetării judecătoreşti, instanţa reţine următoarele:

În fapt în seara zilei de 30.09.2014 inculpatul L. I. M. s-a deplasat cu autoturismul marca .. cu numărul de înmatriculare .. înmatriculat în .., condus de N.F.N., în localitatea .., cu scopul de a sustrage două bidoane, despre care credeau că sunt pline cu motorină, ce se aflau pe o combină agricolă parcată în faţa parcului de utilaje agricole al familiei Muşat, situată la intrarea în localitatea .., pe marginea DN...

După ce au ajuns în localitatea .. inculpatul L. I. M. a coborât din autoturism, iar martorul N. F. N. şi-a continuat drumul câteva sute de metri, oprindu-se în prima parcare aflată între localitatea .. şi .., unde a stat în aşteptare.

Inculpatul L. I. M., înainte de a intra în raza vizuală a camerelor de supraveghere, şi-a acoperit faţa cu o cagulă și a pătruns în zona parcului de utilaje. Acolo, s-a apropiat de combina parcată, pe care erau cele două bidoane (despre care credea că sunt pline cu motorină) şi a acţionat pentru sustragerea acestora prin secţionarea chingii de ancorare din pânză, cu ajutorul unui briceag.

În acest timp, familia M., aflându-se în imobilul situat lângă parc, a sesizat, cu ajutorul camelor de supraveghere montate pe întreg perimetrul parcului, prezenţa unei persoane mascate în preajma combinei, fapt pentru care M. A. S. şi M. V. s-au mobilizat şi au ieşit din casă cu intenţia de a-l prinde pe făptuitor, aceștia fiind urmați de C. I.care fusese strigat să sară și el în ajutor.

M. A. S. a ieşit în întâmpinarea inculpatului pe poarta principală, având în mână o mătură, iar ceilalţi doi au ieşit în latura estică a imobilului pe o uşă laterală C. I. având în mână un topor iar M. V. o bâtă.

În momentul în care M. A. S. a ajuns în dreptul combinei, inculpatul L. I. M. l-a sesizat şi a ieşit pe sub combină, luând-o la fugă în direcţia est a imobilului. Pe acest traseu i-a ieşit în faţă M. V. şi a fost nevoit să se întoarcă, alergând în direcţia lui M. A. S..

În acel moment, pentru a-și asigura scăparea, inculpatul s-a manifestat violent, folosind briceagul pe care îl avea asupra sa împotriva lui M. A. S., reuşind să-l taie pe acesta la mâna stângă. După acest moment, inculpatul şi-a continuat deplasarea în fugă traversând DN.., fiind urmărit de M. V., M. A. S. şi C. I..

După ce cu toţii au traversat DN.., M. A. S. a constatat că are mâna tăiată şi sângera puternic, motiv pentru care a abandonat urmărirea inculpatului. Aceasta a fost continuată de M. V. şi C. I. pe o anumită distanţă. Cei doi au reuşit să-l ajungă pe inculpat încercând să-l imobilizeze, martorul C. lovindu-l cu coada unui topor pe care-l avea asupra sa la picioare şi peste corp, însă nu au reuşit întrucât inculpatul a început să strige un nume iar cei doi crezând că sunt mai multe persoane inculpate au abandonat și ei urmărirea inculpatului.

M. A.S. a strigat la mama lui care a solicitat intervenţia ambulanţei la faţa locului care a preluat partea civilă M. A. S. pentru a-i acorda îngrijiri medicale. Din concluziile certificatului medico-legal nr. …, eliberat de IML Timişoara (f. 131 din dosarul de urmărire penală) rezultă că leziunile suferite de acesta la mâna stângă sunt rezultatul lovirii cu un corp cu margini tăioase, fiindu-i necesare 25 zile de îngrijiri medicale.

Au fost alertaţi lucrătorii de poliţie care au ajuns imediat după consumarea infracţiunii la locul faptei şi au efectuat activităţi de căutare, a persoanei mascate, în parcare şi pe câmp. Cu acest prilej a fost depistat şi identificat martorul N. F. N., care se afla în parcare cu autoturismul în staţionare. Întrucât la momentul depistării acesta nu a putut să-şi justifice prezenţa, neavând acte de identitate asupra sa, a fost condus la sediul postului de poliție pentru identificare şi verificări, constatându-se că la momentul interceptării cât şi pe durata prezenţei sale la sediul postului de poliţie a fost apelat de mai multe ori pe telefonul ce îl avea asupra sa de către un contact denumit „L.”.

În timpul căutărilor, în jurul orelor 24:00 a fost identificat, în zona intersecţiei cu localitatea .., aproape de parcarea în care staţionase anterior martorul N. F. N., autoturismul marca .. cu numărul .., la volanul căruia se afla martorul N. I., care a declarat lucrătorilor de poliţie ce efectuau căutările, că în jurul orelor 23:50 a fost apelat telefonic de un cunoscut pe nume L. I. M., fiindu-i solicitat să vină să-l transporte de la .. la …

După ce a fost identificat de lucrătorii de poliție, martorul N.I,, a fost lăsat să plece și să se întâlnească cu inculpatul L. I. M..

După ce inculpatul L. I. M. s-a urcat în autoturismul martorului N. I., s-a procedat la oprirea autoturismului pe traseu, în imediata apropiere a parcării, în timp ce se deplasa spre localitatea ... Ca urmare a controlului efectuat asupra autoturismului, a fost identificat inculpatul L. I. M., ce ocupa locul din dreapta faţă, în calitate de pasager. În interiorul autoturismului, în locul ocupat de L. I. M. au fost găsite, pe preşul din faţa scaunului, o căciulă de culoare neagră confecţionată din material textil ce avea decupate orificii în zona ochilor (tip cagulă), o pereche de mănuşi, iar în portiera uşii dreapta faţă s-a găsit un briceag cu lama în poziţia închis. Faţă de aceste bunuri găsite în autoturism, martorul N. I. declară că nu îi aparţin şi nu au existat în autoturism înainte de momentul în care a urcat inculpatul L. I. M., aşadar, el deduce faptul că bunurile îi aparţin inculpatului şi au fost abandonate în autoturism de acesta, la momentul în care a urcat.

Cu ocazia controlului corporal efectuat asupra inculpatului L. I. M. a fost găsit un telefon mobil, o sumă de bani, un toc pentru briceag din material textil, bunuri ce au fost returnate inculpatului.

Ulterior prinderii, inculpatul L. I. M. a fost dus la postul de poliție unde se aflau partea civilă M. V. și martorul C. I.. Ambele persoane au afirmat că îl recunosc pe inculpat după îmbrăcăminte și constituție. De asemenea, a fost adusă și partea civilă M. A. S., care de asemenea, văzându-l pe inculpat a declarat că îl recunoaște pe acesta după îmbrăcăminte și constituție.

Situația de fapt a rezultat din următoarele mijloace de probă: declarațiile părților civile M. A. S. (f. 135-138 din dosarul de urmărire penală și 77-79 dosar instanță) și M. V. (f. 139-147 din dosarul de urmărire penală și 80-82 dosar instanță); declarațiile martorilor C. I. (f. 148-152 din dosarul de urmărire penală și 83-84 dosar instanță), C.L. P. (f. 155-156 din dosarul de urmărire penală și 129-131 dosar instanță), P.F. (f. 153-154 din dosarul de urmărire penală și 134-135 dosar instanță), N. I. (f. 159-161 din dosarul de urmărire penală și 92-94 dosar instanță), N. F. N. (f. 162-163 din dosarul de urmărire penală și 177-178 dosar instanță) și G. D. O. (f. 157-158 din dosarul de urmărire penală și 132-133 dosar instanță); declarațiile inculpatului L. I. M. (f. 165-171 din dosarul de urmărire penală); proces verbal de cercetare la fața locului (f. 13-14 din dosarul de urmărire penală); proces verbal de vizionare video (f. 15 din dosarul de urmărire penală); schița locului în care s-a desfășurat activitatea infracțională (f. 16-17 din dosarul de urmărire penală); planșa fotografică (f. 18-20 din dosarul de urmărire penală); proces-verbal de control al vehiculului în care se afla martorul N. F. N. (f. 21 din dosarul de urmărire penală); proces-verbal de control al vehiculului în care se afla martorul N. I.(f. 24 din dosarul de urmărire penală); planșă fotografică (f. 26-31 din dosarul de urmărire penală); proces-verbal de control corporal (f. 32-33 din dosarul de urmărire penală); proces-verbal de identificare a inculpatului L. I. M. (f. 34 din dosarul de urmărire penală); proces-verbal de identificare a martorului N. F. N. (f. 36 din dosarul de urmărire penală); proces-verbal (f. 38 din dosarul de urmărire penală); proces verbal de conducere în teren (f. 39 din dosarul de urmărire penală); planșă fotografică (f. 40-42 din dosarul de urmărire penală); documente medicale ale inculpatului L. I. M. (f. 74-82 din dosarul de urmărire penală); raportul de constatare criminalistică nr. ..și înscrisurile care au stat la baza întocmirii acestuia (f. 86-95 din dosarul de urmărire penală); procese verbale de recoltare probe biologice (f. 100-101 din dosarul de urmărire penală); raportul de expertiză criminalistică nr. .. și documente care au stat la baza întocmirii acestuia (f. 117-128 din dosarul de urmărire penală); certificatul medico-legal nr. .. (f. 131 din dosarul de urmărire penală) și înregistrări video camere de supraveghere (f. 193 din dosarul de urmărire penală).

În ceea ce privește declarațiile martorilor și ale persoanelor vătămate, instanța a avut în vedere atât declarațiile date de aceștia în faza de urmărire penală cât și cele date de aceștia în faza de judecată. În acest sens, instanța reține că toate persoanele audiate în faza de judecată, cu excepția martorului N. F. N., au arătat că își mențin declarațiile date în faza de urmărire penală și că acele declarații, fiind consemnate la o dată mult mai apropiată de momentul săvârșirii infracțiuni sunt mai detaliate.

Față de susținerile apărătorului inculpatului care a solicitat achitarea acestuia se impune a se analiza cele invocate.

Astfel, reprezentantul inculpatului în temeiul disp. art. 16 alin. (1) lit. a) Cod procedură penală a pus concluzii de achitare a inculpatului, întrucât fapta de tentativă la tâlhărie nu există învederând că nu există dovada faptului că s-ar fi furat ceva. Acesta a arătată că se susține că s-ar fi vrut să se fure ceva, dar dovada acestui fapt nu există, deoarece înregistrările camerelor de supraveghere, care sunt fixate să bată pe combina respectivă, arată faptul că nicio persoană nu se urcă și nu coboară de pe combină, ca să fure bidoane sau să taie chinga. Exceptând toate declarațiile martorilor, care între timp s-au mai alterat, aceste înregistrări video care în timp nu se alterează arată faptul că nicio persoană nu s-a urcat pe combină în acea seară pentru a sustrage bidoanele respective. Avocatul a mai arătat faptul că în rechizitoriu se susține faptul că bidoanele erau sub combină, dar martorii au arătat faptul că bidoanele erau sus pe combină, lângă motor, cu apă pentru campanie, pentru a stinge un eventual incendiu, deci erau sus, ori tot ce se petrece în filmări este jos sub combină. Susține că toate cele 4 seturi de declarații ale martorilor sunt diferite în acest sens și se pune întrebarea dacă chiar toți martorii au uitat acest aspect legat de bidoane. De asemenea susține că partea civilă M. V. niciodată nu spus că a văzut pe cineva care urca și cobora de pe combina, iar în fața instanței a declarat că a văzut pe cineva că urca și cobora de pe combină noaptea, a declarat că a văzut că a tăiat chinga, la ora 22:00 noaptea, în condițiile în care s-a susținut că era beznă lângă combină, însă camerele relevă cu totul altceva. Din acest motiv solicită a fi înlăturată declarația acestuia.

Instanța reține că aceste apărări ale avocatului nu sunt întemeiate. Astfel, din declarația martorului N. F. N. dată în faza de urmărire penală (f. 162-163 din dosarul de urmărire penală) rezultă că acesta a plecat împreună cu inculpatul L. I. M. din Lugoj până la .. tocmai pentru a sustrage cele două bidoane aflate pe combină despre care credeau că sunt pline cu motorină. Ulterior, dobândind calitatea de suspect și de inculpat în cauză, acest martor și-a schimbat declarația și a arătat că prima declarație dată la poliție nu este adevărată întrucât a fost forțat de către organele de poliție să semneze. În acest sens, instanța reține că cele declarate de către martorul N. F. N. la data de 01.10.2014 sunt conforme cu adevărul întrucât se coroborează cu celelalte probe aflate la dosarul cauzei. Astfel, martorii C. L. P. (f. 155-156 din dosarul de urmărire penală și 129-131 dosar instanță), P.F. (f. 153-154 din dosarul de urmărire penală și 134-135 dosar instanță) și G. D. O. (f. 157-158 din dosarul de urmărire penală și 132-133 dosar instanță) au declarat că l-au auzit pe martorul N. F. N. când a afirmat că l-a transportat pe inculpat din ..până la ..de unde acesta urma să sustragă niște bidoane de motorină de pe o combină aflată parcată în stradă în fața parcului de utilaje agricole al familiei M.. De asemenea, instanța reține că din raportul de constatare criminalistică nr. .. privind evidențierea comportamentului simulat rezultă că martorul N. F. N. a fost examinat cu tehnica poligraf iar răspunsurile la întrebările 4, 7, 9 au provocat modificări specifice comportamentului simulat. Aceste întrebări (care se regăsesc la fila 88 din dosarul de urmărire penală) la care martorul a răspuns negativ, au vizat tocmai susținere acestui martor din data de 01.10.2014 potrivit căreia s-a deplasat împreună cu inculpatul pentru a sustrage 2 bidoane cu carburant.

Tot pentru a combate această apărare a inculpatului L. I. M., instanța reține că din raportul de constatare criminalistică nr. .. privind evidențierea comportamentului simulat rezultă că și acesta a fost examinat cu tehnica poligraf iar răspunsurile la întrebările 4, 7, 9 au provocat modificări specifice comportamentului simulat. Și aceste întrebări (care se regăsesc la fila 88 din dosarul de urmărire penală) la care inculpatul a răspuns negativ, au vizat aspecte despre cele întâmplate în seara zilei de 30.09.2014, inculpatul fiind întrebat dacă el este persoana mascată cu cagulă care a încercat să fure două bidoane cu combustibil, dacă l-a tăiat la mână cu briceagul pe M. A. și dacă cagula, briceagul și mănușile găsite în autoturismul prietenului să Ion (martorul N. I.) au fost folosite de către el (inculpatul L. I. M.).

În ceea ce privește susținerea avocatului inculpatului potrivit căreia bidoanele se aflau sus pe combină și inculpatul a stat tot timpul sub combină astfel că nu avea cum să taie chinga și să încerce să sustragă aceste bidoane, instanța reține că nici aceasta nu este întemeiată. Astfel, după cum rezultă din planșele foto de la filele 19-20 din dosarul de urmărire penală, bidoanele erau amplasate pe combină dar nu sus de tot ci în lateralul acesteia, pe scara de urcare. Așadar, față de locul în care au fost amplasate aceste bidoane, rezultă că o persoană adultă care stătea în picioare, pe sol, avea acces la bidoane și putea să taie chinga fără a fi nevoie să se urce pe combină. Acest lucru rezultă și din planșele foto mai sus indicate, în care persoane adulte se află lângă combină și se poate vedea că au acces la aceste bidoane. În acest sens, instanța mai reține că în înregistrarea video (f. 193 din dosarul de urmărire penală) se poate observa cum inculpatul a venit din spatele combinei și o perioadă de timp nu se vede sub combină. Probabil aceasta este perioada în care a secționat chinga.

Apărătorul inculpatului a mai arătat că un alt motiv pentru care susține că nu există fapta de tâlhărie, este chiar proba criminalistică asupra cuțitului și care dă dovada a ceea ce susține inculpatul. În acest sens, a motivat că pe cuțit nu s-au găsit micro fibre de la acea chingă, iar faptul că purta sau nu mănuși, nu contează, pentru că lama cuțitului taie micro fibre și ar fi trebuit să rămână urme imprimate și de la chingă și de la persoana vătămata M. A.în condițiile în care se susține că inculpatul l-a tăiat la mână. Pentru acest motiv susține că acel cuțit nu a tăiat chinga și nici mâna persoanei vătămate M. A., chiar dacă s-au găsit urme de persoane, dar care însă nu au fost legate de persoanele testate. Cu privire la tăietură persoanei vătămate M. A.susține că tot camere de supraveghere relevă un aspect și anume că nu se vede incidentul petrecut între persoana mascată și persoana vătămată, unde și cum s-a produs acea tăietură. Din acest motiv a insistat asupra audierii lui și din declarația persoanei vătămate, coroborată cu concluziile certificatului medical, susține că este clar faptul că nu a fost nicio tăiere și leziunile s-au produs prin căderea persoanei vătămate în urma alunecării și nu mai există idea de tâlhărie, că tai, ca să-mi asigur scăparea, iar dacă nu există proba furtului, apreciază că inculpatul nu poate fi condamnat pentru tentativă la tâlhărie, sau la furt. Susține că un alt aspect foarte important este faptul că respectiva combina stătea în fața parcului de utilaje, pe spațiul public și nu cum se susține în rechizitoriu, în parcul de utilaje, iar părțile civile la întrebarea, de cât timp stătea combina acolo, au declarat de că 4, 5 zile, o săptămână și din nou se pune o altă întrebare, dacă nu cumva chinga a fost tăiată cu 4, 5 zile, înainte și nicidecum în acea seară, când se susține că a tăiat-o inculpatul.

Instanța reține că și aceste susțineri ale apărătorului inculpatului sunt neîntemeiate.

Astfel, este adevărat că momentul în care inculpatul a avut contact cu partea civilă, M. A. S., nu este surprinsă de camerele de supraveghere, dar, existența contactului dintre cei doi rezultă în mod neîndoielnic din declarația părții civile M. A. S., care se coroborează cu cea a părții civile M. V. și cu cea a martorului C.I..

În ceea ce privește susținerile potrivit cărora rana lui M. A. S. putea fi cauzată de către contactul cu vreo piatră la momentul căderii acestuia în urma contactului cu persoana mascată, instanța reține că din documentele medicale aflate la dosarul cauzei (f. 131-134 din dosarul de urmărire penală) rezultă următoarele: afirmativ heteroagresiune cu armă albă (cuțit); plagă tăiată antebraț stâng și a feței dorsale mâna stângă cu secțiune parțială de tendon extensor al policelui stâng și secțiune venulară. Din aceleași înscrisuri rezultă că leziunile pot avea vechimea din data de 30.09.2014 și pot fi rezultatul lovirii cu un corp cu margine tăioasă. Așadar, la momentul examinării, medicul specialist a observat că tăietura este rezultatul lovirii cu un corp cu margine tăioasă și conchis că rezultatul este afirmativ heteroagresiune cu armă albă (cuțit). Față de acestea instanța reține că pentru a se accepta teoria inculpatului potrivit căreia M. A. S. s-a lovit, la momentul căderii, probabil prin contactul cu vreo piatră cu marginile ascuțite, ar fi trebuit ca din certificatul medico-legal să rezulte că rana este urmarea contactului cu o suprafață neregulată. Cu toate acestea, medicul, care este specialist în domeniu, a conchis că rana lui M. A. S. poate fi rezultatul lovirii cu un corp cu marginea tăioasă (cuțit), rezultând astfel că marginile tăieturii erau uniforme. Or, după cum rezultă din orice tratat de criminalistică, se poate determina foarte ușor diferența între tăietura executată cu un obiect destinat unei astfel de operațiuni, care are marginea tăioasă și suprafața regulată, și un obiect care are aptitudinea de a tăia (cum ar fi colțul unei pietre) dar care are suprafața neregulată. Toate cele de mai sus se coroborează cu cele înscrise în raportul de constatare criminalistică nr. .. privind evidențierea comportamentului simulat (f. 86-89 din dosarul de urmărire penală) de unde rezultă că inculpatul a avut un comportament simulat (a mințit) în momentul în care a răspuns negativ la întrebarea: „l-ai tăiat la mână cu briceagul pe M. A., în data de 30.09.2014, lângă parcul de utilaje?”.

Raportat la faptul că în urma expertizei efectuate în cauză nu s-au descoperit pe cuțit nici urme textile din chinga care susținea bidoanele și nici profil ADN al părții civile M. A. S. instanța reține că acest aspect nu este de natură să conducă la concluzia că respectivul cuțit nu a fost folosit în aceste scopuri. Astfel, este posibil ca inculpatul să fi șters foarte bine cuțitul, iar dacă ambele tăieturi au fost efectuate cu vârful acestuia rămânea o suprafață foarte mică de contact cu materialele ale căror urme se invocă că nu s-au descoperit pe respectivul cuțit, iar prin ștergerea lui de haine sau de vegetație se putea ca aceste urme să dispară în totalitate.

În ceea ce privește susținerea că respectiva combină se afla în afara parcului auto de 4-5 zile și că există posibilitatea ca în acest interval altcineva să fi secționat chinga instanța reține că deși combina se afla în afara parcului auto, aceasta se afla în raza de acțiune a camerelor de supraveghere și că orice încercare de secționare a respectivei chingi ar fi fost sesizată de către părțile civile. În plus, chiar dacă s-ar presupune prin absurd că respectiva chingă a fost secționată de către altă persoană acest aspect nu are relevanță în prezenta cauză din moment ce s-a dovedit dincolo de orice dubiu că inculpatul a intenționat să sustragă cele 2 bidoane iar la momentul la care a fost surprins de către proprietari l-a tăiat la braț pe unul dintre aceștia pentru a-și asigura scăparea.

În subsidiar, avocatul inculpatului a pus concluzii de achitare a acestuia pentru lipsă de probe. A susținut că nu există proba pe cuțit, nu există probă că tăierea a văzut-o cineva și că a fost realizată de către inculpat, mai mult decât atât, chiar partea vătămată a susținut în declarația dată că nu a văzut cuțit și doar la poliție a apărut un cuțit. Cu privire la cagulă, a susținut că îl incriminează pe inculpat că s-au găsit pe exterior micro urme, dar pe interior nu și aici este o problemă, de ce nu există și pe interior. Cu privire la faptul că s-au găsit micro urme pe exterior susține că se datorează faptului că i-au dat în cap, la poliție, cu cagula lui L. și bineînțeles în acel moment s-au imprimat urme pe cagulă. Cu privire la mănuși, la fel, a arătat că nu s-au găsit urme. Din aceste motive susține că operează principiul in dubio pro reo, orice probă care nu este clară este favorabilă inculpatului. Pentru aceste motive, în subsidiar a solicitat în temeiul disp. art. 16 alin. (1) lit. c) Cod procedură penală achitarea inculpatului pentru lipsă de probe care să conducă la concluzia că inculpatul L. I. M. este persoana mascată care a săvârșit infracțiunea.

Instanța nu consideră nici aceste concluzii, ale apărătorului inculpatului, ca fiind întemeiate. Astfel, așa cum s-a arătat și mai sus, din declarația martorului N. F.N. dată în faza de urmărire penală (f. 162-163 din dosarul de urmărire penală) rezultă că acesta a plecat împreună cu inculpatul L. I. M. din … până la … pentru a sustrage cele două bidoane aflate pe combină despre care credeau că sunt pline cu motorină. Așa cum am motivat pe larg anterior, această declarație a martorului N. F. N. este conformă cu adevărul întrucât se coroborează cu celelalte probe din dosar.

Tot raportat la acest aspect instanța reține că din raportul de constatare criminalistică nr. .. privind evidențierea comportamentului simulat rezultă că inculpatul a fost examinat cu tehnica poligraf iar răspunsurile la întrebările 4, 7, 9 au provocat modificări specifice comportamentului simulat. Aceste întrebări (care se regăsesc la fila 88 din dosarul de urmărire penală) la care inculpatul a răspuns negativ, au vizat aspecte despre cele întâmplate în seara zilei de 30.09.2014 inculpatul fiind întrebat dacă el este persoana mascată cu cagulă care a încercat să fure două bidoane cu combustibil, dacă l-a tăiat la mână cu briceagul pe M. A. și dacă cagula, briceagul și mănușile găsite în autoturismul prietenului să Ion (martorul N. I.) au fost folosite de către el (inculpatul L. I. M.).

De asemenea, în mașina martorului N. I. au fost găsite, lângă locul ocupat de către inculpat o pereche de mănuși, o cagulă și un briceag (f. 24-31 din dosarul de urmărire penală). În acest sens, martorul N. I. a declarat că aceste obiecte nu îi aparțin și că nu se găseau în autoturismul său înainte de urcarea inculpatului. În același sens, din expertiza genetică (f. 117-122 din dosarul de urmărire penală) rezultă că pe cagulă s-au descoperit urme genetice corespunzătoare cu profilul genetic al inculpatului L. I. M.. Raportat la susținerea apărătorului inculpatului potrivit căreia pe această cagulă se afla material genetic provenind de la inculpat întrucât acesta a fost lovit cu cagula în cap cu ocazia audierilor efectuate la postul de poliție instanța reține că nu este întemeiată. Astfel, din declarațiile martorilor audiați în cauză rezultă că inculpatul nu a fost agresat la postul de poliție. De asemenea, acesta nu a dovedit în nici un fel existența vreunei agresiuni prin lovire la nivelul capului. În plus, deși a fost examinat de către un medic de specialitate (f. 75-82 din dosarul de urmărire penală) la o zi după audiere, în actele medicale nu s-au făcut mențiuni cu privire la existența unor semne de agresiune.

Faptul că inculpatul este persoana mascată care a săvârșit infracțiunea rezultă și din declarația părților vătămate, care se coroborează cu cele ale martorilor din care rezultă că după ce a fost prins de către organele de poliție, inculpatul a fost recunoscut de către părțile civile M. A. S., M. V. și de către martorul C. I., după îmbrăcăminte, ca fiind persoana mascată pe care au surprins-o în parcul de utilaje agricole.

Faptul că inculpatul avea cuțit asupra lui rezultă și din declarația părții civile M. V. (f. 141 din dosarul de urmărire penală) care a afirmat că inculpatul manevra un cuțit și i-a amenințat că îi va tăia.

Instanța reține că, deși raportul de constatare criminalistică privind evidențierea comportamentului simulat nu este de natură să conducă de unul singur la o concluzie neechivocă, acesta trebuie analizat împreună cu celelalte probe iar, în prezenta cauză, toate acestea converg spre o concluzie certă care poate fi trasă dincolo de orice îndoială rezonabilă, respectiv aceea că inculpatul L. I. M. este persoana mascată care în data de 30.09.2014 a săvârșit infracțiunea pentru care este judecat în prezenta cauză.

În drept, fapta inculpatului L. I. M. care în data de 30:09.2014 ora 22:44, având capul acoperit cu o cagulă a încercat să sustragă 2 bidoane, despre care credea că sunt pline cu motorină, de pe o combină aflată în fața parcului de utilaje agricole aparținând părților civile M. V. și M. A. S., iar în momentul în care a fost surprins de către aceștia, pentru a-și asigura scăparea, l-a tăiat pe M. A. S. cu un cuțit la mâna stângă, acesta din urmă necesitând 25 de zile de îngrijiri medicale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă la tâlhărie în formă calificată, prevăzută de art. 32 Cod penal raportat la art. 233, art. 234 alin. (1) lit. „c” şi „d” Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. (1) Cod penal.

Analizând latura obiectivă a infracţiunii, instanţa reţine că modul în care a acţionat inculpatul realizează elementul material al infracţiunii de „tâlhărie calificată” în modalitatea descrisă şi cu încadrarea juridică anterior indicate.

Întrucât infracțiunea de tâlhărie este o infracțiune complexă, elementul material al acesteia s-a realizat prin încercarea inculpatului de a sustrage cele două bidoane din patrimoniul părților civile, fără consimțământul acestora peste care s-a suprapus acțiunea inculpatului de agresare a părții civile M. A.S., prin tăiere, în scopul de a-și asigura scăparea.

Urmarea imediată, întrucât infracțiunea a rămas în stadiul de tentativă, constă în încercarea inculpatului de împosedare cu bunurile vizate precum și vătămarea integrității corporale a părții civile M. A. S. care a avut nevoie de 25 de zile de îngrijiri medicale.

Raportul de cauzalitate între acţiune şi urmarea imediată rezultă din materialitatea faptei (ex re).

De asemenea, este pe deplin dovedit şi scopul special cerut de lege pentru existenţa infracţiunii de furt care intră în componența infracțiunii calificate de tâlhărie - acela al însuşirii bunurilor pe nedrept

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a săvârşit infracţiunea pentru care este cercetat cu intenţie directă, conform art. 16 alin. (3) lit. a) Cod penal, întrucât din probatoriul administrat în prezenta cauză penală a rezultat că aceasta a prevăzut rezultatul socialmente periculos ale faptei sale, urmărind producerea lui, aspecte relevate de modul şi împrejurările comiterii faptei.

În ceea ce privește forma calificată a tâlhăriei, instanța constată că acesta a avut loc în timpul nopții (ora 22:44 în luna septembrie) și de către o persoană mascată (inculpatul a purtat o cagulă pe toată durata activității infracționale).

În ceea ce privește reținerea recidivei, instanța constată că la momentul comiterii infracțiunii inculpatul se afla în termenul de încercare al liberării condiționate dintr-o pedeapsă de 16 ani închisoare.

De asemenea, instanța constată că în cazul infracțiunii de tâlhărie calificată tentativa se pedepsește (art. 237 Cod penal).

Aşadar, în temeiul art. 396 alin. 1-2 C.proc.pen., se constată că fapta dedusă judecăţii există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de către inculpat cu forma de vinovăţie prevăzută de lege, instanţa urmând a proceda la stabilirea unei pedepse.

La momentul stabilirii pedepsei se are în vedere faptul că potrivit art. 33 Cod penal, tentativa se sancționează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea consumată, ale cărei limite se reduc la jumătate.

Astfel, în speța de față, limitele de pedeapsă care vor fi avute în vedere sunt închisoare între 1 an și 6 luni și 5 ani.

Individualizarea pedepsei:

La individualizarea pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului, instanţa va avea în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 Cod penal, respectiv împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii, motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit, natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal şi nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

În concret fapta inculpatului prezintă un grad ridicat de pericol social, acesta nu a încercat sustragerea unor bunuri de o valoare însemnată dar, la momentul la care a fost prins, a reacționat violent, agresând cu cuțitul partea civilă M. A. S. cu o intensitate atât de mare încât i-a cauzat acesteia leziuni care au avut nevoie de 25 de zile de îngrijiri medicale pentru a se vindeca. Astfel, acțiunea inculpatului a produs un rezultat grav, deși motivul săvârșirii infracțiunii a fost sustragerea unor bunuri cu o valoare relativ redusă. Aceste aspecte denotă periculozitatea inculpatului, care nu a ezitat și a lovit partea civilă, cu cuțitul, pentru a nu fi prins, deși valoarea bunurilor pe care încercase să le sustragă era relativ mică.

În ceea ce privește natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului instanța reține că din cazierul judiciar al acestuia (f. 146-151 dosar instanță) rezultă că inculpatul este specializat în săvârșirea de infracțiuni contra patrimoniului, fiind condamnat anterior pentru zeci de infracțiuni de furt calificat. În acest sens se reține că în urma contopirilor inculpatului i-a fost aplicată o pedeapsă rezultantă de 16 ani închisoare iar infracțiunea pentru care este cercetat în prezentul dosar a fost săvârșită în recidivă postcondamnatorie în termenul de încercare al liberării condiționate.

Instanța are în vedere și vârsta inculpatului, nivelul de educație al acestuia (12 clase), faptul că inculpatul nu este căsătorit și că nu are un loc de muncă. De asemenea, inculpatul nu a recunoscut fapta, invocând diverse aspecte pentru a nu fi tras la răspundere.

Față de aceste aspecte, instanța se va îndrepta către maximul special, reținând că numai o pedeapsă orientată către maximul special ar fi de natură a-și atinge scopul coercitiv preventiv și educativ.

În consecinţă instanţa va condamna pe inculpatul L. I. M. la pedeapsa de 4 ani și 8 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la tâlhărie în formă calificată, prevăzută de art. 32 Cod penal raportat la art. 233, art. 234 alin. (1) lit. „c” şi „d” Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. (1) Cod penal.

În temeiul art. 67 alin. (2) Cod penal raportat la art. 234 alin. (1) Cod penal, aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a) şi lit. b) C.pen. (constând în dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice; dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat) pe o durată de 3 ani, care se va executa conform art. 68 alin. (1) lit. c) C.pen.

În baza art. 65 alin. (1) şi (3) C.pen., aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a) şi b) Cod penal, din momentul rămânerii definitive a prezentei hotărâri şi până când pedeapsa principală va fi considerată ca executată.

Potrivit art. 104 alin. (2) Cod penal dacă după acordarea liberării cel condamnat a săvârşit o nouă infracţiune, care a fost descoperită în termenul de supraveghere şi pentru care s-a pronunţat o condamnare la pedeapsa închisorii, chiar după expirarea acestui termen, instanţa revocă liberarea şi dispune executarea restului de pedeapsă. Pedeapsa pentru noua infracţiune se stabileşte şi se execută, după caz, potrivit dispoziţiilor de la recidivă sau pluralitate intermediară.

Instanța constată că inculpatul a săvârșit infracțiunea pentru care a fost condamnat în prezenta cauză în termenul de încercare al liberării condiționate din executarea pedepsei aplicate prin Sentința Penală nr. 247/31.10.2005 pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul nr. … definitivă prin Decizia Penală nr. …. a Curții de Apel Alba Iulia.

În consecință va revoca liberarea condiționată din executarea pedepsei aplicate prin Sentința Penală nr. 247/31.10.2005 pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul nr. … definitivă prin Decizia Penală nr. …. a Curții de Apel Alba Iulia și va dispune executarea restului de pedeapsă de 1486 zile închisoare.

În ceea ce privește pluralitatea de infracțiuni, art. 10 din legea nr. 187/2012 privind punerea în aplicare a Codului penal dispune că tratamentul sancționator al pluralității de infracțiuni se aplică potrivit legii noi atunci când cel puțin una dintre infracțiunile din structura pluralității a fost comisă sub legea nouă, chiar dacă pentru celelalte infracțiuni pedeapsa a fost stabilită potrivit legii vechi mai favorabile.

În speță infracțiunea din data de 30.09.2014 a fost săvârșită sub imperiul noii reglementări astfel că pluralitatea va urma regimul acesteia. Astfel, având în vedere că pedeapsa pentru prima infracțiune este mai mare de 1 an (fiind aplicată pentru o infracțiune intenționată pentru care nu a intervenit amnistia și nici dezincriminarea) și cea pentru a doua infracțiune este de 4 ani și 8 luni, sunt incidente în speță dispozițiile art. 41 alin. (1) C. penal referitoare la recidivă.

De asemenea, ținând cont de cele expuse mai sus raportat la revocarea liberării condiționate, rezultă că infracțiunea a fost comisă înainte de executarea sau considerarea ca executată a pedepsei pentru prima infracțiune inculpatul aflându-se în recidivă postcondamnatorie a cărei sancționare este prevăzută de art. 43 alin (1) C. penal. Făcând aplicarea acestui articol instanța va adauga pedeapsa de 4 ani și 8 luni închisoare, stabilită prin prezenta hotărâre, la restul rămas neexecutat din pedeapsa anterioară, de 1486 zile, aplicată prin Sentința Penală nr. 247/31.10.2005 pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul nr. .. definitivă prin Decizia Penală nr. … a Curții de Apel Alba Iulia, urmând ca inculpatul să execute o pedeapsă rezultantă de 4 ani, 8 luni și 1486 zile închisoare.

În ceea ce privește pedepsele complementare, în temeiul art. 45 alin. (1) (2) și (3) lit. b) Cod penal cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 187/2012 contopește pedepsele complementare aplicate prin prezenta hotărâre cu cele aplicate prin Sentința Penală nr. 247/31.10.2005 pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul nr. … definitivă prin Decizia Penală nr. … a Curții de Apel Alba Iulia urmând ca alături de pedeapsa principală rezultantă, de 4 ani, 8 luni și 1486 zile închisoare, inculpatului să îi fie aplicată pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b), d), e), f) și g) Cod penal pe o durată de 5 ani, care se va executa conform art. 68 alin. (1) lit. c) C.pen.

În ceea ce privește pedepsele accesorii, în temeiul art. 45 alin. (5) Cod penal cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 187/2012, aplică, alături de pedeapsa principală rezultantă, de 4 ani, 8 luni și 1486 zile închisoare, pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), d), e), f) și g) Cod penal, din momentul rămânerii definitive a prezentei hotărâri şi până când pedeapsa principală va fi considerată ca executată.

Potrivit art. 112 alin. (1) lit. b) Cod penal, sunt supuse confiscării speciale bunurile care au fost folosite, în orice mod, sau destinate a fi folosite la săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală, dacă sunt ale făptuitorului sau dacă, aparţinând altei persoane, aceasta a cunoscut scopul folosirii lor.

Astfel, în temeiul art. 404 alin. (4) lit. d) C.proc.pen., rap. la art. 112 alin. (1) lit. b) C.pen., va dispune confiscarea specială a următoarelor bunuri, folosite de inculpat la săvârșirea infracțiunii și depuse la camera de corpuri delicte a Judecătoriei Lugoj:

-O căciulă tip cagulă din material textil de culoare neagră;

-O pereche de mănuși din material textil de culoare albă;

-Un briceag cu lama din oțel inoxidabil cu lungimea de 7 cm cu mâner maro și elemente din oțel inoxidabil.

În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 dispune prelevarea de probe biologice de la inculpatul L. I. M. în vederea introducerii profilului lor genetic în baza de date a S.N.D.G.J. la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe.

În ceea ce privește latura civilă, instanța constată că, în cauză, persoana vătămată M. A.-S. s-a constituit parte civilă cu suma de 6000 euro daune morale iar persoana vătămată M. V. s-a constituit parte civilă cu suma de 200 lei daune materiale (contravaloarea chingii distruse) și cu suma de 3000 euro daune morale.

Cu privire la daunele morale solicitate de partea civilă M. A.S. ca urmare a leziunilor cauzate prin infracţiunea săvârşită de inculpat, instanţa reţine că potrivit art. 1391 alin. (1) C.civ. „În caz de vătămare a integrităţii corporale sau a sănătăţii, poate fi acordată şi o despăgubire pentru restrângerea posibilităţilor de viaţă familială şi socială”.

La aprecierea cuantumului daunelor morale instanţa are în vedere vârsta persoanei vătămate, durata de timp şi îngrijirile de care a avut nevoie pentru a se recupera, gravitatea vătămărilor suferite precum şi modul de viaţă avut de aceasta anterior săvârșirii infracțiunii.

Înţelesul noţiunii de prejudiciu moral constă în rezultatul dăunător direct al unei fapte ilicite şi culpabile, prin care se aduce atingere valorilor cu conţinut nepatrimonial care definesc personalitatea umană. Prejudiciul moral produs, fiind strâns legat de persoană, a lezat direct şi nemijlocit integritatea psihică a părţii civile.

În ceea ce priveşte prejudiciul moral invocat de partea civilă, sub acest aspect instanţa trebuie a răspunde celor două probleme care se ridică respectiv, de a se stabili mai întâi daca aceasta a suferit sau nu un astfel de prejudiciu, şi, în măsura în care răspunsul acestei prime întrebări este afirmativ, să cuantifice acest prejudiciu.

Raportat la acest aspect, instanţa va avea în vedere următoarele împrejurări: numărul de zile de îngrijiri medicale stabilite prin documente medico-legale respectiv 25 de zile conform certificatului medico-legal nr. …, emis de I.M.L. Timişoara (f. 131 din dosarul de urmărire penală).

Cu privire la suma solicitată cu titlu de daune morale, instanţa reţine că acestea sunt greu de cuantificat, greutate care rezidă mai ales din imposibilitatea de a le privi ca pe o compensare a suferinţelor părţilor civile. Totuşi, la stabilirea cuantumului despăgubirilor echivalente unui prejudiciu moral instanţa trebuie să aibă în vedere o serie de criterii, cum ar fi consecinţele negative suferite pe plan psihic, importanţa valorilor morale lezate, măsura în care acestea au fost lezate, intensitatea cu care au fost percepute consecinţele, măsura în care partea civilă a fost afectată emoţional, având în vedere şi vârsta acesteia. Prin urmare, stabilirea cuantumului despăgubirilor echivalente unui prejudiciu nepatrimonial include de regulă o doză ridicată de aproximare şi subiectivism. De asemenea trebuie precizat că despăgubirile acordate cu titlu de daune morale nu trebuie să devină o cale de îmbogăţire fără justă cauză.

În consecinţă faţă de cele anterior expuse, instanţa apreciază că acordarea sumei de 6000 euro cu titlu de daune morale reprezintă o justă satisfacţie pentru acoperirea prejudiciului moral astfel suferit de partea civilă M. A.-S., fără a constitui pentru acestea o sursă de îmbogăţire fără justă cauză. În acest sens, instanța reține că spre deosebire de infracțiunile săvârșite din culpă, în cazul de față inculpatul a urmărit cauzarea unor leziuni apte de a provoca durere părții civile și de a-i restrânge acesteia posibilitățile de viață familială și socială. Raportând această sumă la numărul de zile de îngrijiri medicale se obține un cuantum de 240 euro/zi de îngrijiri medicale, cuantum care, în optica instanței, este unul rezonabil.

Față de aceste aspecte urmează să admită acţiunea civilă formulată de partea civilă M. A.-S. şi să oblige inculpatul la plata, către această parte civilă, a echivalentului în lei, de la data pronunțării hotărârii, a sumei de 6000 euro cu titlul de daune morale.

În ceea ce privește daunele materiale în cuantum de 200 lei solicitate de către partea civilă M. V. instanța constată că potrivit art. 1357 alin. (1) Cod civil, cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare.

Instanța constată că această persoană vătămată s-a constituit parte civilă cu suma de 200 lei reprezentând contravaloarea chingii tăiate de către inculpat. În acest sens, instanța apreciază că se impune admiterea doar în parte a acțiunii civile întrucât, așa cum rezultă din planșele foto (f. 20 din dosarul de urmărire penală) această chingă nu era nouă și era destul de uzată. În plus, partea tăiată din chingă a rămas la persoana vătămată.

În ceea ce privește daunele morale solicitate de către partea civilă M. V. instanța reține că potrivit Deciziei HP 12/2016 a ÎCCJ, dispozițiile art. 1391 alin. (1) din Codul civil se interpretează în sensul că, într-o cauză penală având ca obiect o infracțiune de vătămare corporală din culpă, doar victima infracțiunii, care a suferit un prejudiciu, este îndreptățită să obțină o despăgubire pentru restrângerea posibilităților de viață familială și socială.

În opinia instanței, această interpretare se aplică pentru identitate de rațiune și în cazul în care victima este subiectul pasiv al unei infracțiuni de tâlhărie. Astfel, pentru restrângerea posibilităților de viață familială și socială trebuie despăgubită doar victima, M. A.-S. nu și tatăl acesteia, M. V..

Față de cele expuse, în baza art. 397 alin. (1) C.proc.pen, art. 19 Cod de procedură penală și art. 25 Cod de procedură penală raportat la art. 1357 şi art. 1391 C.civ., va admite în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă M. V. şi va obliga inculpatul la plata către această parte civilă a sumei de 100 lei cu titlul de despăgubiri materiale, respingând în rest acțiunea civilă.

În baza art. 274 alin. (1) Cod procedură penală obligă pe inculpat la plata sumei de 6000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat (din care suma de 2350 reprezintă costul expertizei privind profilul genetic).

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

În baza art. 396 alin. (1) şi alin. (2) Cod procedură penală, condamnă pe inculpatul L. I. M., la pedeapsa de 4 ani și 8 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la tâlhărie în formă calificată, prevăzută de art. 32 Cod penal raportat la art. 233, art. 234 alin. (1) lit. „c” şi „d” Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. (1) Cod penal.

În temeiul art. 67 alin. (2) Cod penal raportat la art. 234 alin. (1) Cod penal, aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a) şi lit. b) C.pen. (constând în dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice; dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat) pe o durată de 3 ani, care se va executa conform art. 68 alin. (1) lit. c) C.pen.

În baza art. 65 alin. (1) şi (3) C.pen., aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a) şi b) Cod penal, din momentul rămânerii definitive a prezentei hotărâri şi până când pedeapsa principală va fi considerată ca executată.

În baza art. 104 alin. (2) Cod penal, revocă liberarea condiționată din executarea pedepsei aplicate prin Sentința Penală nr. … pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul nr. … definitivă prin Decizia Penală nr. …. a Curții de Apel Alba Iulia și dispune executarea restului de pedeapsă de 1486 zile închisoare.

În baza art. 104 alin. (2) teza a II-a Cod penal raportat la art. 43 alin. (1) Cod penal adaugă pedeapsa de 4 ani și 8 luni închisoare, stabilită prin prezenta hotărâre, la restul rămas neexecutat din pedeapsa anterioară, de 1486 zile, aplicată prin Sentința Penală nr. … pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul nr. … definitivă prin Decizia Penală nr. … a Curții de Apel Alba Iulia, urmând ca inculpatul să execute o pedeapsă rezultantă de 4 ani, 8 luni și 1486 zile închisoare.

În temeiul art. 45 alin. (1) (2) și (3) lit. b) Cod penal cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 187/2012 contopește pedepsele complementare aplicate prin prezenta hotărâre cu cele aplicate prin Sentința Penală nr. … pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul nr. .. definitivă prin Decizia Penală nr. .. a Curții de Apel Alba Iulia urmând ca alături de pedeapsa principală rezultantă, de 4 ani, 8 luni și 1486 zile închisoare, inculpatului să îi fie aplicată pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b), d), e), f) și g) Cod penal pe o durată de 5 ani, care se va executa conform art. 68 alin. (1) lit. c) C.pen.

În temeiul art. 45 alin. (5) Cod penal cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 187/2012, aplică, alături de pedeapsa principală rezultantă, de 4 ani, 8 luni și 1486 zile închisoare, pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), d), e), f) și g) Cod penal, din momentul rămânerii definitive a prezentei hotărâri şi până când pedeapsa principală va fi considerată ca executată.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. d) C.proc.pen., rap. la art. 112 alin. (1) lit. b) C.pen., dispune confiscarea specială a următoarelor bunuri, folosite de inculpat la săvârșirea infracțiunii și depuse la camera de corpuri delicte a Judecătoriei Lugoj:

-O căciulă tip cagulă din material textil de culoare neagră;

-O pereche de mănuși din material textil de culoare albă;

-Un briceag cu lama din oțel inoxidabil cu lungimea de 7 cm cu mâner maro și elemente din oțel inoxidabil.

În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 dispune prelevarea de probe biologice de la inculpatul L. I. M. în vederea introducerii profilului lor genetic în baza de date a S.N.D.G.J. la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe.

În baza art. 397 alin. (1) C.proc.pen, art. 19 Cod de procedură penală și art. 25 Cod de procedură penală raportat la art. 1357 şi art. 1391 C.civ., admite acţiunea civilă formulată de partea civilă M. A.-S. şi obligă inculpatul la plata, către această parte civilă, a echivalentului în lei, de la data pronunțării hotărârii, a sumei de 6000 euro cu titlul de daune morale.

În baza art. 397 alin. (1) C.proc.pen, art. 19 Cod de procedură penală și art. 25 Cod de procedură penală raportat la art. 1357 şi art. 1391 C.civ., admite în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă M. V.şi obligă inculpatul la plata către această parte civilă a sumei de 100 lei cu titlul de despăgubiri materiale.

Respinge în rest acțiunea civilă.

În baza art. 274 alin. (1) Cod procedură penală obligă pe inculpat la plata sumei de 6000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat (din care suma de 2350 reprezintă costul expertizei privind profilul genetic).

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 05.10.2017.

Domenii speta

Spete similare