Pretentii

Sentința Civilă nr. 886

Şedinţa publică din 21 decembrie 2016

 Pe rol fiind cercetarea procesului privind actiunea civilă formulată de către reclamantul T. D. R. în contradictoriu cu pârâta Societatea de Asigurare S.C. Carpatica Asigurări S.A. prin reprezentant Administrator temporar Fondul de Garantare a Asiguraţilor şi intervenientul forțat  având ca obiect pretenții.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică se constată lipsa părtilor.

S-a făcut referatul cauzei de catre grefierul de şedinţă, după care instanta, văzând că dezbaterea cauzei în fond a avut loc în data de 14 decembrie 2016, când părţile prezente au pus concluzii ce au fost consemnate în încheierea de şedinţă din acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, pronunţarea s-a amânat pentru data de 21 decembrie 2016, când:

I N S T A N T A

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată urmatoarele:

Prin acţiunea civilă înaintată instanţei şi înregistrată sub nr.  din  reclamantul  a solicitat în contradictoriu cu pârâții Societatea de Asigurare S.C. Carpatica Asigurări S.A. prin reprezentant Administrator temporar Fondul de Garantare a Asiguraţilor şi , ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună obligarea paratei SC Carpatica Asigurări SA la plata sumei de 40.000 lei cu titlu de daune morale ca urmnare a leziunilor suferite de reclamant urmare a accidentului rutier, cu cheltuieli de judecata.

În fapt reclamantul a arătat următoarele:

În data de 09.02.2016, în jurul orelor 08.00, reclamantul conducea autoturismul marca Seat cu nr. înmatriculare pe şoseaua DN 68A din direcţia Lugoj spre Făget.

La un segment de drum cu curbe periculoase, din sens opus a intrat pe contra sens autoturismul marca VW Golf cu nr. de înmatriculare condus de , lovind cu oglinda retrovizoare din partea stânga a acestuia maşina condusă de reclamant. În urma impactului a fost sparta si oglinda retrovizoare stânga a maşinii. În încercarea de a evita coliziunea cu autoturismul ce venea din sens opus, conducătorul auto, reclamantul, a virat dreapta dupa care a părăsit partea carosabila pe partea dreapta lovind cu roata din stânga un cap de pod din beton, ulterior s-au oprit în albia unui râu aproape vertical.

Urmare a accidentului rutier produs de conducătorul auto , a suferit leziuni la coloană-arc cervical, zona gâtului, traumatisme ce au necesitat 30 de zile de îngrijiri medicale. După examinarea sa de către IML Timişoara i-a fost emis certificatul medico-legal nr.  prin care s-a constatat că leziunile suferite sunt produse ca urmare a accidentului rutier, având vechimea din data de 09.02.2016 şi sunt rezultatul lovirii cu sau de planuri dure, diagnosticul fiind de “Policontuzii produse prin accident rutier, TCC minor, minimă fisură arc cervical C5 stg. Contuzie toracică, fiind necesară imobilizarea în guler cervical rigid tip Philadelphia şi acordarea unor 30 de zile de îngrijiri medicale de la data producerii accidentului”.

Precizează reclamantul că a efectuat timp de două luni tratament special de recuperare în vederea refacerii leziunilor suferite ca urmare accidentului rutier, fiind afectată mobilitatea capului.

 S-a menţionat că după producerea accidentului, împotriva lui  s-a deschis dosar penal având nr. la Parchetul de pe langa Judecătoria Făget în cadrul căruia au fost efectuate cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de vătămare corporala din culpa prevăzuta de art. 196 alin. 1 Cod penal împotriva lui .

În dată de 09.02.2016, la momentul comiterii accidentului, autoturismul condus de , marca VW Golf cu nr. de înmatriculare  avea poliţa de asigurare civila  cu nr. emisa la data de .

Daunele morale pe care le solicită reclamantul în cuantum de 40.000 lei ar reprezenta repararea prejudiciului ce i-a fost cauzat ca urmare a comiterii accidentului de către persoana asigurata vinovata-, fiindu-i produse suferinţe fizice/estetice si psihice datorita naturii leziunilor provocate, sumă apreciată ca fiind adecvată şi echitabilă de natură a compensa într-o manieră rezonabilă durerile fizice şi morale de către reclamant.

Reclamantul a comunicat la data de  societăţii de asigurare S.C Carpatica Asigurări SA o cerere de despăgubire solicitând plata sumei de 40.000 lei, valoare ce reprezintă daunele morale pretinse ca urmare a leziunilor suferite în accidentul rutier din data de .

Ulterior comunicării cererii de despăgubire, i-a fost prezentata oferta de despăgubire societăţii de asigurare SC Carpatica Asigurări SA. în valoare de 9.000 lei, valoarea fiind stabilita ca urmare a analizei tuturor inscrisurilor depuse de către reclamant.

Având în vedere cererea de despăgubire a daunelor morale în valoare de 40.000 lei, raportat la oferta de despăgubire în valoare de 9.000 lei, s-a apreciat ca aceasta oferta este vădit disproportională cu valoarea maxima a poliţei de asigurare si reprezintă aprox  0,025% din valoarea de 5.000.000 euro (valoare maxima a poliţei), criticând totodată faptul ca parata întelege sa stabilească sume ce fac referire la "legislaţie si junsprudenta în materie".

In ceea ce priveşte cuantumul daunelor morale solicitate, având în vedere absenta unor criterii legale pe baza cărora să poată fi realizata o cuantificare obiectivă a valorii lor, acestea vor putea fi stabilite în raport cu consecinţele negative suferite, de importanta valorilor lezate măsura în care au fost lezate aceste valori, de intensitatea traumei fizice si psihice suferite, urmând a fi avuta în vedere, totodată, măsura în care a fost afectata situaţia familiala, sociala şi profesională.

Din înscrisurile aflate la dosarul penal nr.  al Parchetului de pe lângă Judecătoria Făget respectiv Procesul verbal de sesizare din oficiu întocmit de organul de cercetare penala în ziua comiterii faptei în data de 09.02.2016, din procesul verbal de cercetare la faţa locului, planşele foto cat si din declaraţiile părtilor audiate a rezultat ca de producerea accidentului se face vinovat . Astfel, prin acţiunea sa, produsa din culpă acesta i-a produs traumatismele mai sus arătate, asa cum rezulta din Certificatul medico-legal.

Fata de dezincrimmarea faptei de vătămare corporala din culpa în situaţia în care urmarea constă în producerea de leziuni ce au necesitat pentru vindecare cel mult 90 de zile de îngrijiri medicale, prin ordonanţa din data de 04.04.2016, Parchetul de pe lângă Judecătoria Faget a dispus clasarea cauzei penale privind pe învinuitul .

Însa conform prevederilor art. 1357 alin. (1) si (2) C.civ., cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicita, săvârşită cu vinovăţie, este obligat sa îl repare. Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai uşoara culpă.

S-a considerat că în cauza de fata sunt îndeplinite cerinţele legale pentru angajarea răspunderii juridice civile delictuale în ceea ce îl priveşte pe paratul  respectiv săvârşirea unei fapte ilicite, existenta unui prejudiciu, stabilirea legăturii de cauzalitate între fapta si prejudiciu si imputabilitatea faptei ilicite persoanei cu discernământ valabil. Prima condiţie pentru angajarea răspunderii delictuale pentru fapta proprie presupune comiterea unei fapte ilicite, care constă în acţiunea ori inacţiunea prin care, încalcându-se normele de drept obiectiv sunt cauzate prejudicii dreptului subiectiv sau interesului legitim ce aparţine unei persoane.

În circumstanţele concrete ale cauzei, fapta ilicită imputată se refera la nerespectarea normelor care reglementează circulaţia rutiera pe drumurile publice prin faptul ca paratul Leuca Florea nu a respectat modul în care trebuia efectuată manevra de depăşire a autoturismului din fata, neasigurându-se fata de autoturismele care circulau în mod legal pe contrasens, fapta care a dus la impactul cu autoturismul aflat pe sensul opus de mers respectiv cu masina sa, din care a rezultat vătămarea reclamantului.

Desi fapta sa nu a întrunit condiţiile prevăzute de legea penală pentru a constitui infracţiune pentru vindecarea leziunilor suferite de reclamant nefiind necesare 90 de zile ci doar 30 de zile, fapta acestuia a constuituit contravenţie, fiindu-i reţinut permisul de conducere pe o perioada de 90 de zile.

A doua condiţie ceruta pentru angajarea răspunderii civile delictuale se refera la producerea unui prejudiciu, prin care se înţelege rezultatul, efectul negativ suferit de o anumita persoana, fie sub aspect patrimonial, fie sub aspect moral, ca urmare a faptei ilicite săvârşite de o alta persoană iar aceasta condiţie a existentei prejudiciului este îndeplinita în cauză, si este reprezentată de vătămările aduse integrităţii corporale, suferinţele psihice încercate ca urmare a vatamării corporale si cheltuielile efectuate pentru restabilirea stării de sănătate.

Prejudiciul este cert si nu a fost reparat de persoana responsabila de producerea accidentului sau de către alte persoane nici măcar parţial, nici până în ziua de azi.

Între fapta si prejudiciu există raport de cauzalitate deoarece, în lipsa acţiunii pârâtului , vătămările integrităţii corporale, suferinţele de ordin moral si cheltuielile sus-menţionate nu s-ar fi produs.

Liantul cauzal rezultă din împrejurarea că autoturismul condus de  a intrat în coliziune cu autoturismul condus în mod regulamentar de către acesta pe sensul său de mers, conform procesului verbal de sesizare din oficiu, procesului verbal de cercetare la faţa locului din 09.02.2016 coroborate cu concluziile certificatului medico-legal nr, emis de IML Timişoara în sensul ca leziunile traumatice au putut fi produse prin lovire de corpuri dure, putând data din .

Din formularea art. 1357 si art. 1381 C.civ., rezultă că sunt supuse reparării de către persoana responsabila atât prejudiciul material, cât si cel moral, iar potrivit art. 1385 alin. 1 C.civ. prejudiciul se repara integral, dacă prin lege nu se prevede altfel.

În ceea ce priveşte prejudiciul material suferit, s-a arătat că, costurile recuperării au fost suportate de către reclamant integral, însă nu deţine înscrisuri din care să rezulte cuantumul acestora.

În ceea ce priveşte prejudiciul moral suferit reclamantul a solicitat obligarea paratei la plata sumei de 40.000 lei, apreciind aceasta suma ca fiind o reprezentare echitabila a unei compensări materiale a suferinţelor de ordin moral pricinuite de traumatismele care au necesitat 30 de zile de îngrijiri medicale precum si purtarea unui guler rigid in zona gatului. Repararea acestor consecinţe de natura nepatrimoniala produse prin fapta ilicită culpabilă urmează regulile răspunderii civile delictuale.

În vederea stabilirii sumei ce urmează sa fie acordată cu titlu de daune morale, s-a solicitat să se aibe în vedere gravitatea leziunilor suferite de catre reclamant care, deşi nu i-au pus în primedie viata, pentru vindecare au necesitat aproximativ 30 de zile de îngrijiri medicale Astfel cum rezultă din certificatul medico-legal nr.  anexat prezentei reclamantul a suferit multiple traumatisme, după cum urmează: Policontuzii produse prin accident rutier, TCC minor, minima fisura arc cervical C5 stg, Contuzie toracica.

Având în vedere gravitatea leziunilor suferite, locul producerii acestora pe coloana vertebrala, amploarea deosebita a prejudiciului moral suferit de reclamant si alterarea condiţiei fizice, prin faptul ca toată viata va trebui să aibă o deosebita grija la ridicări, mers, alergări, creează fără îndoiala un disconfort puternic oricărei persoane în vârsta de 40 de ani, ţinând seama, totodată, ca pe parcursul recuperării a suferit o restrângere considerabila a posibilităţilor de viata familiala si sociala. In considerarea acestor aspecte s-a apreciat că se impune acordarea de despăgubiri cu tidu de daune morale în cuantum de 40.000 lei, suma ce constituie o reparaţie adecvata si echitabila de natura a compensa într-o maniera rezonabila durerile fizice si morale încercate de reclamant. În jurisprudenţă şi în literatura de specialitate s-a arătat ca nu se poate pune problema evaluării lor precise în bani, în adevăratul sens al cuvântului, dar aceasta împrejurare nu îl poate Împiedica, prin ea insasi, pe judecător ca, prin apreciere, sa stabilească nivelul despăgubirilor care, în circumstanţele unui caz dat, ar putea constitui o reparaţie suficienta. Astfel, la stabilirea cuantumului despăgubirilor echivalente unui prejudiciu moral s-a solicitat să se aibă în vedere următoarele criterii: consecinţele negative suferite pe plan fizic si psihic, importanta valorilor morale lezate, măsura în care au fost lezate aceste valon si intensitatea cu care au fost percepute consecinţele vătămării, măsura în care a fost afectata situaţia familiala, profesionala si sociala, având în vedere ca, prin aceste despăgubiri cu rol compensatoriu, se urmăreşte o reparaţie justa si echitabila a prejudiciului moral suferit.

În conformitate cu prevederile art. 49 din acelaşi act normativ, asigurătorul acorda despăgubiri, în baza contractului de asigurare pentru prejudiciile de care asiguraţii răspund fata de terţe persoane păgubite prin accidente de autovehicule si pentru cheltuielile făcute de asiguraţi în procesul civil, iar conform art. 26 din Normele privind asigurarea obligatorie de răspundere civila pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule, aprobate prin Ordinul nr. 14/2011. asigurătorul RCA are obligaţia de a despăgubi partea prejudiciata pentru prejudiciile suferite în urma accidentului produs prin intermediul vehiculului asigurat, potrivit pretenţiilor formulate în cererea de despăgubire, dovedite prin orice mijloc de proba. Fara a se depasi limitele de despăgubire prevăzute în contractul de asigurare RCA, în condiţiile în care evenimentul asigurat s-a produs în perioada de valabilitate a politei de asigurare RCA, se acorda despăgubiri în forma băneasca si pentru vătămări corporale, inclusiv pentru prejudicii fara caracter patrimonial, precum si pentru cheltuielile de judecata efectuate de către persoana prejudiciata. Obligaţia asigurătorului de plata a despăgubirilor civile, în limitele legale, are un temei convenţional, rezultând exclusiv din contractul de asigurare încheiat cu persoana răspunzătoare delictual de producerea pagubei.

La data producerii evenimentului rutier, respectiv 09.02.2016, autoturismul marca VW Golf cu nr. de înmatriculare, condus de paratul  era asigurat pentru răspunderea civila delictuala obligatorie la S.C. Carpatica Asigurări S.A., conform politei de asigurare seria nr. emisa la data de , valabila la data producerii accidentului.

Având în vedere cele mai sus arătate reclamantul a solicitat admiterea cererii asa cum a fost formulata şi obligarea asigurătorului S.C. CA. S.A. la plata sumei de 40.000 lei cu titlu de daune morale, cu cheltuieli de judecată.

În probatiune reclamantul a solicitat proba cu înscrisuri, proba testimoniala cu martori pentru a dovedi daunele morale, proba cu interogatoriul paratului .

În drept au fost invocate dispoziţiile art. 1349 Cod civil si art. 26 Cap. II din Ordinul CSA nr. .

Au fost anexate cererii, în copie următoarele înscrisuri: ordonanţa de clasare; proces verbal de sesizare din oficiu, ordonanţa de începere a urmăririi penale; ordonanţa de dispunere a cercetării la fata locului; proces verbal de cercetare la fata locului; schiţa accidentului; planşe foto; talon/carte identitate/asigurare autoturism ; certificat medico-legal nr. ; notificare către asigurafor/oferta de despăgubire; delegaţie avocaţială.

Pârâta Societatea de Asigurare S.C. Carpatica Asigurări S.A. a formulat în cauză întâmpinare în termen legal (filele 40-41) prin care și-a exprimat pozitia fata de actiunea reclamantului în sensul că a solicitat diminuarea corespunzătoare a daunelor morale solicitate pana la cuantumul sumei de 9.000 lei conform ofertei cu nr.  raportat la ghidul pentru soluţionarea daunelor morale precum şi la jurisprudenta în materie, până la un cuantum justificat si rezonabil şi respingerea cheltuielilor de judecată.

În fapt: conform celor reţinute de către organele de politie, în data de 09.02.2016, numitul , conducând autoturismul marca VW Golf cu nr. de înmatriculare  circulând pe DN 68A din direcţia Lugoj-Faget la km 24+850 m din cauza faptului ca a intrat pe sensul opus de mers a lovit cu oglinda retrovizoare din partea stânga, oglinda retrovizoare stânga a autoturismului marca Seat cu nr. de înmatriculare  condus regulamentar de către numitul . În urma impactului autoturismul marca Seat a părăsit partea carosabila în partea dreapta, unde a lovit cu roata din stânga un cap de pod din beton, iar dupa aceea s-a oprit în albia unui parau aproape în poziţie verticala. În urma evenimentului rutier, a rezultat vătămarea reclamantului , acesta necesitând un nr. de 30 de zile de îngrijiri medicale pana la vindecare.

Referitor la daunele morale în cuantum de 40.000 lei solicitate de către reclamant, pârâta a arătat că modul de acordare a acestora în materie de asigurări este reglementat de art. 50 pct. 1 lit. f) din Norma nr. 23 din 06.11.2014, care prevede faptul că la stabilirea despăgubirilor... în caz de vătămare corporală se acordă daune murale in conformitate cu legislaţia şi jurisprudenţa din România".

Susţine pârâta că nu doreşte să arate insensibilitate faţă de încercarea prin care a trecut reclamantul, însă trebuie avut în vedere faptul că daunele morale trebuie să fie într-un cuantum adecvat şi suficient, astfel încât să nu denatureze scopul acordării despăgubirii, care are un caracter reparator, neavând rolul de a constitui o îmbogăţire fără justă cauză, instituţia răspunderii civile neputandu-se transforma într-un izvor al îmbogăţirii fara justa cauza, iar lipsa unor criterii legale de determinare a cuantumului daunelor morale nu justifica acordarea sumelor in cuantumul solicitat de partea vătămata.

Cuantificarea prejudiciului moral nu este supus unor criterii legale de determinare. Cuantumul daunelor morale se stabileşte, prin apreciere, urmare a aplicării criteriilor referitoare la consecinţele negative suferite de părţile vătămate în plan fizic şi psihic, importanţa valorilor lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori, intensitatea cu care au fost percepute consecinţele vătămării, măsura în care le-au fost afectate situaţia familială, profesională şi socială. Totodată, în cuantificarea prejudiciului moral, aceste criterii sunt subordonate condiţiei aprecierii rezonabile, pe o bază echitabilă, corespunzătoare prejudiciului real şi efectiv produs victimei. Prejudiciile nepatrimoniale, deşi nu sunt susceptibile de o reparare propriu-zisă, au menirea uşurării suferinţei persoanei prejudiciale, precum şi crearea unei anumite satisfacţii, care să contrabalanseze efectul vătămării.

Desigur, practica judiciară nu a reuşit să stabilească criterii certe şi clare care să conducă la o apreciere justă a suferinţei unei victime, dar nu mai puţin adevărat este că această despăgubire cu caracter moral, nu trebuie să se transforme într-o îmbogăţire a victimei, trebuind să fie rezonabile şi echitabile.

Un prejudiciu moral nu este uşor de evaluat în bani, funcţia reparatorie specifică răspunderii civile în general fiind una iluzorie atunci când suntem în prezenţa unor daune morale.

Consideră pârâta că repararea integrală a unui prejudiciu moral nu poate avea decât un caracter aproximativ, de aceea, a solicitat diminuarea cuantumului daunelor morale şi, analizarea în vederea stabilirii unei juste valori a acestora.

Prin Rezoluţia nr. 75 din 1975 Consiliul de Miniştrii ai Consiliului Europei au emis o serie de recomandări pentru instanţele europene menite a ghida jurisprudenta în ceea ce priveşte compensaţia acordata pârtilor civile în caz de vătămare corporala sau deces.

Astfel art. 12 din Anexa 1 arata că :” compensaţia va fi achitata pentru daune fizice si psihice, în funcţie de gravitatea şi durata acestora. Compensaţia se va calcula fără a lua în considerare situaţia financiara a acestuia. "

Potrivit Deciziei nr.  pronunţata în recurs de Secţia civilă şi de proprietate intelectuala a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie având ca obiect recursul împotriva hotărârii de acordare a daunelor morale reiese că în materia daunelor morale, atât instanţele naţionale, cât şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu operează cu criterii de evaluare prestabilite, ci judecă în echitate, procedând la o apreciere subiectivă a circumstanţelor particulare ale cauzei, în funcţie de care se stabileşte întinderea reparaţiei pentru prejudiciul suferit.

Suferinţa morala ce a survenit reclamantului ca urmare a producerii nefericitului accident este fara indoiala imposibil de evaluat in bani iar acordarea unor sume cu titlu de daune morale oferă acesteia doar o satisfacţie morala, nu o reparare efectiva a suferinţelor.

Daca s-ar efectua un simplu calcul, având în vedere suma solicitata de către reclamant cu titlu de daune morale 40.000 lei, raportat la nr. de 30 de zile de îngrijiri medicale, s-ar constata că ar revenii suma de 1.333.33 lei pentru o singura zi de îngrijiri medicale, echivalentul a mai mult decât un salariu minim pe economie pentru o singura zi de îngrijire medicala.

Având în vedere ansamblul acestor considerente de fapt și de drept pârâta a solicitat diminuarea corespunzătoare a daunelor morale solicitate pana la cuantumul sumei de 9.000 lei conform ofertei cu nr.  raportat la ghidul pentru soluţionarea daunelor morale precum şi la jurisprudenta în materie, până la un cuantum justificat si rezonabil şi respingerea cheltuielilor de judecată.

În drept întâmpinarea a fost întemeiată pe disp. Legii nr. 136/1995, norma nr. 23 din 06.11.2014, prevederile Codului civil şi Codului de procedură civilă.

În probaţiune a solicitat proba cu înscrisuri precum şi a oricăror mijloace de probă ce ar reieşi ca necesare din dezbatzeri.

Reclamantul prin avocat a formulat cerere de ajutor public judiciar prin care a solicitat instanţei, scutirea sa de la plata taxei judiciare de timbru (filele 51-52), cerere care prin Încheierea din 18 octombrie 2016 a fost admisă, dispunându-se  reducerea cu 50% a taxei judiciare de timbru la suma de 902,5 lei și eșalonarea acesteia în patru tranșe lunare egale (fila 68).

În cauză a fost administrată proba cu înscrisurile depuse la dosar de părţi şi au fost ascultaţi în calitate de martori  (f. 82 şi f. 83).

Din actele și lucrările dosarului instanța reține în fapt și în drept următoarele :

La data de 9 februarie 2016 pe DN 68 A la km 24+850  s-a produs un accident rutier în care au fost implicate autovehiculul marca VW Golf cu nr. de înmatriculare  condus de către intervenientul forțat  și autoturismul marca Seat cu nr. de înmatriculare  condus de către numitul . În urma accidentului a rezultat rănirea pasagerilor din autoturismul marca Seat, și anume : .

Potrivit celor consemnate în certificatele medico-legale  a necesitat pentru vindecare 45-50 zile de îngrijire medicală, -30 zile, -60 zile și -80 zile.

Vinovat de producerea accidentului a fost găsit intervenientul forțat  în sarcina căruia s-a reținut că a condus autoturismul menționat din direcția Lugoj-Făget și din cauza faptului că a intrat pe contrasens a lovit cu oglinda retrovizoare din partea stângă oglinda retrovizoare stângă a autoturismului marca Seat condus regulamentar de către . În urma impactului autoturismul marca Seat a părăsit partea carosabilă în partea dreaptă  unde a lovit cu roata din stânga un cap de pod din beton, iar după aceea s-a oprit în albia unui pârâu aproape în poziție verticală fiind sprijinit pe taluzul podului.

Starea de fapt mai sus reținută rezultă din dosarul nr. al Parchetului de pe lângă Judecătoria  Făget în care au fost făcute cercetări în privința infracțiunii de vătămare corporală din culpă prev. și ped. de art.196 alin. 1 Cod penal. Prin ordonanța din  a fost  dispusă clasarea cauzei reținându-se că textul de lege incriminează fapta prev. de art. 193 alin. 2 Cod penal săvârșită din culpă de către o persoană aflată sub influența băuturilor alcoolice s-au psihoactive sau în desfășurarea unei activități ce constituie ea însăși infracțiune, dar numitul  nu s-a aflat în niciuna din aceste situații.

La momentul producerii accidentului, 09.02.2016, autoturismul marca VW Golf cu nr. de înmatriculare , condus de intervenientul forțat  avea poliţa de asigurare civilă RCA  emisa la data de  cu valabilitate .

Deși pârâta a invocat în apărare  reținerea unei eventuale culpe concurente a victimelor aceasta nu a făcut nicio dovadă în acest sens.

În doctrină s-a admis unanim că prejudiciile nepatrimoniale numite și daune morale reprezintă acele consecințe dăunătoare care nu pot fi evaluate în bani, deci cu conținut neeconomic, și care rezultă din atingerile sau încălcările drepturilor personale nepatrimoniale. Asemenea consecințe pot fi durerile fizice și psihice precum și restrângerea posibilităților ființei umane de a se bucura de plăcerile normale, firești, ale vieții.

Unul din principiile ce guvernează răspunderea civilă este cel al reparării integrale a prejudiciului. Acesta presupune înlăturarea tuturor consecințelor dăunătoare ale unui fapt ilicit și culpabil în scopul repunerii pe cât posibil în situația anterioară a victimei, restitutio in integrum.

Tribunalul suprem în Decizia nr. a statuat că ,,despăgubirile acordate victimei trebuie să constituie o justă și integrală reparație a pagubei cauzate prin fapta ilicită autorului,,.

Vătămarea corporală adusă unei persoane antrenează concomitent și succesiv atât prejudicii de natura patrimonială determinate de cheltuieli ocazionate cu îngrijirea medicală și tratamentul adecvat situației, cât și prejudicii de natură morală cum ar fi suferințele și traumele psihice încercate de cel vătămat.

Doctrina juridică română de după decembrie 1989 a admis în unanimitate repararea bănească a prejudiciilor de natura nepatrimonială, morală, iar astăzi problema reparării patrimoniale bănești a daunelor morale nu mai poate constitui obiect de controversă. Așadar alături de jurisprudență și doctrina juridică română a ajuns să admită cu valoare de principiu posibilitatea reparării bănești a daunelor morale, orientare ce își are fundamentul juridic inițial în prevederile art, 998 și  următoarele Cod civil, ce le regăsim în prezent în disp. art. 1357 din Noul Cod civil conform cărora ,, cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare. Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai ușoară culpă.,,

Așa cum am mai arătat, principiul ce guvernează răspunderea este acela al preparării integrale, prin repunerea victimei în situația anterioară producerii prejudiciului, adica repararea în întregime a acestuia. În materia daunelor morale acest principiu nu poate avea decât un caracter aproximativ.

În practică s-a admis indemnitatea cu caracter compensatoriu menită să ofere un echivalent care prin excelență poate fi o sumă de bani, aceasta permițând victimei să-și aline prin anumite avantaje rezultatul dezagreabil al faptei ilicite.

Obligația de reparare a prejudiciului se naște în momentul în care sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale, și anume : prejudiciul, fapta ilicită, raportul de cauzalitate.

Doctrina modernă recunoaște faptul că banii nu pot stinge o durere, însă s-a arătat că, dacă se are în vedere o reparație, nu în sensul tradițional al repunerii în situația anterioară, care nu este cu putință, ci în sensul unei compensații, o sumă de bani poate permite victimei să uite, eventual se realizează un transfer de afectivitate, ori să găsească o alinare în condiții de viață mai confortabile. Banii trebuie  admiși ca o măsură de reparare a daunelor morale, pentru faptul că, deși nu compensează nimic în sensul propriu al acestui termen, ei pot procura persoanei lezate o satisfacție substitutivă.

Dacă în cazul prejudiciului patrimonial valoarea despăgubirilor este egală cu valoarea prejudiciului încercat de reclamant, determinarea întinderii despăgubirilor echivalentă unui prejudiciu nepatrimonial presupune o doză apreciabilă de arbitrar, însă ceea ce trebuie evaluat în realitate este despăgubirea care vine să compenseze prejudiciul, nu prejudiciul ca atare.

Daunele de natură psihică, intime, sau dureroase sunt mai greu de perceput, dar trebuie admis că pot însoți victima timp îndelungat uneori chiar până la sfârșitul vieții.

Din certificatul medico-legal nr.  emis de către IML Timișoara reținem că reclamantului i-a fost pus următorul diagnostic : policontuzii produse prin accident rutier, fisură arc vertebral stâng, vertebra C5, modificări degenerative coloană cervicală. Reclamantul a fost imobilizat în guler cervical tip Philadelphia pe o perioadă de 21 de zile, fiind pus sub tratament.

În concluzie s-a arătat că leziunile suferite pot avea vechimea din data de  și pot fi rezultatul lovirii cu sau de corpuri dure, necesitând 30 de zile de îngrijiri medicale.

Probele testimoniale administrate în cauză confirmă cele consemnate în certificatul medico-legal. Astfel martorii arată că ulterior producerii accidentului reclamantul acuza dureri în zona gâtului, purta un guler cervical și se văita că nu poate să facă niciun efort, să-și ridice propriul copil în brațe, sau să execute  activitățile uzuale din gospodărie. Timp de două luni nu a putut merge la serviciu, iar în desfășurarea activităților casnice de zi cu zi a fost ajutat de către rude. De asemenea au precizat martorii că reclamantul se văita de dureri în zona pieptului și disfuncționalități la nivel respirator. După îndepărtarea gulerului cervical reclamantul trebuia să acorde atenție sporită oricărei mișcări sau activități.

Față de cele reținute urmează să admitem în parte acțiunea civilă formulată de către reclamant și să obligăm pârâta Societatea de Asigurare S.C. Carpatica Asigurări S.A. prin reprezentant Administrator temporar Fondul de Garantare a Asiguraţilor la plata către reclamant a sumei de 30.000 lei cu titlu de daune morale.

Pentru a hotărî astfel instanța a reținut că, pe de o parte, sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale în ceea ce-l privește pe intervenientul forțat ( fapta ilicită-accidentul de circulație de producerea căruia s-a făcut vinovat-săvârșită din culpă ; prejudiciul-leziunile suferite de victimă ; raportul de cauzalitate-vătămările fiind rezultatul faptei culpabile a conducătorului auto vinovat, așa cum reiese din probele administrate în cauză), iar pe de altă parte, faptul că despăgubirea se acordă de către asigurător în baza contractului de asigurare pentru prejudiciile de care asigurații răspund față de persoanele păgubite prin accidente de vehicule precum și pentru cheltuielile făcute de asigurați în procesul civil (potrivit art. 49  din Legea numărul 136/1995). Conform art. 50 din același act normativ despăgubirile se acordă pentru sumele pe care asiguratul este obligat să le plătească cu titu de dezdăunare și cheltuieli de judecată persoanelor păgubite prin vătămare corporală.

Referitor la daunele daunele morale solicitate reținem că suma menționată mai sus poate compensa într-o anumită măsură suferințele fizice și psihice ale reclamantului provocate de accidentul rutier, alinând  atât suferința imediată cât și pe cea care o încearcă încă și neajunsurile de ordin personal, familial, social ce o însoțesc în viața de zi cu zi.

Deși pârâta a achiesat în parte la pretențiile reclamantului, apărările acesteia nu pot fi luate în considerare instanța neputându-se raporta la anumite bareme prestabilite așa cum aceasta apreciază. Așa cum s-a reținut în precedent suferințele provocate victimelor sunt atât de natură fizică cât și psihică, iar acestea se regăsesc și în prezența speță, ele sunt greu de decelat dar nu pot fi limitate la numărul de zile de îngrijiri medicale, suferințele, incapacitățile, neplăcerile și nu în ultimul rând durerile pot însoți persoana timp îndelungat, uneori chiar până la sfârșitul vieții. In acest context despăgubirea nu poate fi decât relativă, având doar rolul unei alinări, a unei simple compensații.

Raportat la cele reținute instanța a apreciat că suma acordată cu titlu de daune morale este în măsură să ducă la satisfacția victimei, fiind aptă să compenseze suferințele pricinuite de prejudiciul suferit, restul pretențiilor urmând a fi respinse ca neîntemeiate.

Având în vedere că reclamantul a beneficiat de ajutor public judiciar în forma reducerii cu 50% a taxei judiciare de timbru, față de disp. art. 18 din O.U.G. nr. 51/2008 vom obliga pârâta Societatea de Asigurare S.C. Carpatica Asigurări S.A. prin reprezentant Administrator temporar Fondul de Garantare a Asiguraţilor la plata către stat a sumei de 902,5 lei reprezentând jumătate din cuantumul taxei aferente cererii de chemare în judecată.

Raportat la faptul că pârâta a căzut în pretențiile reclamantului, față de disp. art. 451 și următoarele Cod procedură civilă vom obliga pârâta Societatea de Asigurare S.C. Carpatica Asigurări S.A. prin reprezentant Administrator temporar Fondul de Garantare a Asiguraţilor la plata către reclamant a sumei de 2602,5 lei cheltuieli de judecată reprezentând jumătate din cuantumul taxei aferente cererii de chemare în judecată și onorariu de avocat. În ceea ce privește cuantumul acestuia din urmă instanța nu l-a apreciat ca nejustificat de mare, astfel încât să procedeze la reducerea sumei solicitate cu acest titlu față de obiectul cauzei, complexitatea acesteia și prezența apărătorului la fiecare termen de judecată în instanță.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

HOTARASTE

Admite în parte acțiunea civilă formulată de către reclamantul T. D. R. domiciliat în , cu domiciliul procesual ales în în contradictoriu cu pârâta Societatea de Asigurare S.C. Carpatica Asigurări S.A. cu sediul social în prin reprezentant Administrator temporar Fondul de Garantare a Asiguraţilor şi intervenientul forțat L. F., domiciliat în și în consecință:

Obligă pârâta Societatea de Asigurare S.C. Carpatica Asigurări S.A. prin reprezentant Administrator temporar Fondul de Garantare a Asiguraţilor la plata către reclamant a sumei de 30.000 lei cu titlu de daune morale.

 În temeiul art. 18 din O.U.G. nr. 51/2008, obligă pârâta Societatea de Asigurare S.C. Carpatica Asigurări S.A. prin reprezentant Administrator temporar Fondul de Garantare a Asiguraţilor la plata către stat a sumei de lei.

 În temeiul art. 451 și următoarele Cod procedură civilă obligă pârâta Societatea de Asigurare S.C. Carpatica Asigurări S.A. prin reprezentant Administrator temporar Fondul de Garantare a Asiguraţilor la plata către reclamant a sumei de lei cheltuieli de judecată.

Respinge în rest cererea ca neîntemeiată.

Cu apel în 30 zile de la comunicarea hotărârii, cerere ce se depune la Judecătoria Făget sub sancțiunea nulității.

Pronunțată în ședință publică, azi 21 decembrie 2016.

Domenii speta

Spete similare