Cerere reconvenţională. Disjungere. Legalitate

Formând un nou dosar după disjungere, probele administrate în dosar au rămas câştigate acestui din urmă dosar însă au fost avute în vedere de instanţă la pronunţarea şi motivarea Sentinţei civile. În aceste condiţii, instanţa de control judiciar este împiedicată să verifice, în prezenta cale de atac, criticile aduse de apelantă.

Sunt nelegale încheierile prin care s-a dispus disjungerea cererii  reconvenţionale mai cu seamă că aceasta, prin legătura strânsă a pretenţiilor părţilor şi probele administrate în acelaşi dosar pe parcursul celor 13 termene de judecată, se impune a fi judecată împreună cu cererea principală.

Cod pr. civ.:art. 119, art. 135, art. 281;

I. Prin Încheierea şedinţei publice din 15 din 19.13.2013 s-a constatat tardivitatea formulării cererii reconvenţionale de către pârâta SC XX SA şi s-a dispus disjungerea acesteia din dosarul xxx; formarea unui nou dosar respectiv xxx.

Prin încheierea şedinţei publice din 10 noiembrie 2015 s-a dispus conexarea celor două dosare şi judecarea lor împreună.

Prin Încheierea şedinţei publice din 08.12.2015 s-a dispus din nou disjungerea celor două cereri (principală şi reconvenţională) apreciindu-se că dispoziţia din încheierea precedentă a fost o eroare întrucât cererea reconvenţională a fost depusă tardiv.

II. Prin Sentinţa civilă  nr. 115/02.02.2016 acţiunea reconvenţională formulată de pârâta SC XX SA în contradictoriu cu reclamanţii  pârâţi-reconvenţional Xxxxxxxx şi pârâtul Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci, a fost respinsă.

I. Împotriva  încheierilor de şedinţă prin care s-a dispus disjungerea  a declarat apel pârâta SC XX SA .

În drept apelanta a invocat încălcarea dispoziţiilor art. 120 şi 135 CPC.

În esenţă criticile apelantei  cu referire la încheierea atacată au vizat încălcarea dispoziţiilor art. 120 CPC în sensul în care în primul rând cererea reconvenţională a fost depusă în termen iar în al doilea rând disjungerea se impunea atunci când cererea reconvenţională nu este în stare de judecată şi nicidecum atunci când acţiunea principală nu este în stare de judecată.

II. Împotriva Sentinţei civile 115/02.02.2016 pârâta reclamantă reconvenţional a formulat în termen legal apel. 

În opinia apelantei revalidarea brevetului de invenţie s-a făcut cu încălcarea termenelor prevăzute de dispoziţiile art. 37 din Legea nr.64/1991, astfel că menţiunile privind revalidarea brevetului se impuneau a fi anulate.

Apelanta a mai arătat că probele administrate în cauză au rămas în dosarul xxx instanţa soluţionând cauza în baza susţinerilor părţilor.

Intimaţii XXXXX au formulat întâmpinare solicitând respingerea apelului ca nefondat.

I.În ceea ce priveşte disjungerea cererii reclamanţii intimaţi au arătat că cererea în despăgubiri (cererea principală) a  avut primul termen de judecată la data de 22.09.2010  fiind acordate un număr de 9 termene de judecată pe rolul Tribunalului Gorj. Ulterior strămutării cauzei reclamanţii au depus o cerere ce poate fi interpretată ca o cerere de mărire a câtimii obiectului cerere faţă de care cererea reconvenţională nu are nicio legătură.

II. În legătură cu apelul declarat de pârâta reclamantă reconvenţional împotriva Sentinţei civile 115/2016 reclamanţii intimaţi au arătat că a fost respectată procedura prevăzută de lege precum şi termenele care sunt termene de recomandare

OSIM  a formulat întâmpinare solicitând respingerea ca nefondat a apelului declarat de reclamanta reconvenţională arătând că atât cererea de revalidare cât şi taxele aferente au respectat termenele cuprinse în art.37 din Legea 64/1991 şi art. 12 din OG 41/1998.

Examinând hotărârile atacate prin prisma criticilor formulate Curtea a reţinut următoarele:

I. Cu referire la dispoziţia de disjungere a acţiunii reconvenţionale dispoziţie cuprinsă în încheierea nr. 15 din 19 martie 2013 pronunţată în dosar nr. xxx şi mai apoi prin încheierea din 08.12.2015.

I.A. Cererea reconvenţională formulată de pârâtă a fost depusă pentru termenul de judecată din 25.10.2011. Din cuprinsul cererii reconvenţionale rezultă că aceasta se referă „la pretenţiile precizate” ale reclamanţilor comunicate cu pârâta,  potrivit dovezii aflate la dosar la data de 06.10.2011.

Potrivit art. 119 CPC „dacă pârâtul are pretenţii în legătură cu cererea reclamantului, el poate să facă cerere reconvenţională” .

Prin precizarea de acţiune formulată  de reclamanţi  la data de 27.09. 2011 aceştia au solicitat plata drepturilor constând în producerea şi comercializarea neautorizată a dinţilor de cupă care fac obiectul brevetului de invenţie nr. RO120350 B1/30.12.2005. Această solicitare precizată diferă de cea iniţială prin aceea că nu mai este indicat modelul dinţilor de cupă  ci doar brevetul de invenţie care îi protejează.

În atare situaţie instanţa de fond primind precizarea de acţiune putea şi trebuia să constate că cererea reconvenţională este depusă în termenul prevăzut de art. 119 alin 3, 4 CPC.

Dacă ar fi apreciat că cererea reconvenţională a fost depusă tardiv instanţa putea şi trebuia să procedeze potrivit art. 135 CPC şi să dispună înregistrarea separată a acestei cereri încă din anul 2011. Ulterior înregistrării  însă, în dosarul xxx, procedurile judiciare s-au desfăşurat în contradictoriu cu pârâta reclamantă reconvenţional  la 13 termene de judecată, fiind administrate probe.

I.B. La termenul de judecată din 10 noiembrie 2015 aceeaşi instanţă, din oficiu, a dispus conexarea celor doua dosare respectiv dosarul iniţial xxx şi dosarul disjuns având nr. xxx.

Prin încheierea şedinţei publice din 08.12.2015 instanţa de fond a apreciat că dispoziţia conexării a fost eronată astfel că a dispus încă o dată disjungerea cererii reconvenţionale.

 Această din urmă dispoziţie a  instanţei este nelegală fiind dată cu încălcarea art. 281 şi urm. CPC

II. Formând un nou dosar după disjungere, probele administrate în dosarul xxx au rămas câştigate acestui din urmă dosar însă au fost avute în vedere de instanţă la pronunţarea şi motivarea Sentinţei civile nr. 115/2016. în aceste condiţii  instanţa de control judiciar este împiedicată să verifice, în prezenta cale de atac, criticile aduse de apelantă.

Având în vedere  considerentele expuse la pct. I şi II instanţa apreciază ca fiind nelegale încheierile prin care s-a dispus disjungerea cererii  reconvenţionale mai cu seamă că aceasta, prin legătura strânsă a pretenţiilor părţilor şi probele administrate în acelaşi dosar pe parcursul celor 13 termene de judecată, se impune a fi judecată împreună cu cererea principală.

Ca o consecinţă a anulării încheierilor prin care s-a dispus disjungerea cauzei, a împrejurării învederate anterior privitor la probaţiune, Sentinţa civilă nr. 115 din 02.02.2016 se impune a fi anulată. În aceste condiţii criticile de nelegalitate şi netemeinicie aduse pe fondul cauzei nu vor fi analizate.

Având în vedere cele de mai sus Curtea a anulat încheierile atacate în privinţa dispoziţiilor privind disjungerea cauzei precum şi integral sentinţa atacată dispunând trimiterea cauzei spre competentă soluţionare instanţei iniţial investite în dosarul xxx.

Domenii speta

Spete similare