Divorț

SENTINŢA CIVILĂ NR.

Şedinţa publică de la

Completul constituit din:

 PREȘEDINTE:

 GREFIER:

Pe rol fiind judecarea cauzei civile formulată de reclamanta L.V., în contradictoriu cu pârâtul L.P. având ca obiect divorţ.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică a răspuns reclamanta asistată de avocat ZP și pârâtul, lipsă reprezentantul Autorității tutelare al Primăriei Comunei.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă după care :

Instanța constată că s-a depus la dosar ancheta socială de la domiciliul părtilor.

 Avocatul reclamantei depune la dosar adeverinta de la locul de munca al reclamantei și arată că nu mai are alte probe de administrat sau cereri formulat și solicită judecarea în fond a cauzei.

Pârâtul depune la dosar cuponul de pensie. Solicită amânarea cauzei pentru angajarea unui avocat.

Avocatul reclamantei se opune admiterii cererii având în vedere momentul formulării acesteia.

Instanta respinge cererea de amânare formulată de către pârât, având în vedere momentul formulării acesteia.

Instanţa constată timbrată acţiunea cu suma de 100 lei reprezentând taxă judiciară de timbru, constată cercetarea judecatătorească încheiată şi acordă cuvântul pe fond.

Avocatul reclamantei solicită admiterea acţiunii în sensul desfacerii căsătoriei din vina exclusivă a pârâtului, revinerea la numele purtat anterior căsătoriei, acela de “I.C.”, stabilirea locuinței minorului LEP, născut la data de, la mamă, autoritatea părintească faţă de minor să fie exercitată exclusiv de reclamantă, având în vedere comportamentul violent al pârâtului și obligarea acestuia la plata unei pensii de întreţinere în favoarea minorului, începând cu data introducerii cererii de chemare în judecată până la majoratul acestuia, cu cheltuieli de judecată. Menționează că împotriva pârâtului este emis și un ordin de protecție.

Pârâtul arată că nu este de acord cu admiterea acțiunii.

I N S T A N Ţ A,

Deliberând asupra cauzei civile de faţă constată că:

Prin cererea înaintată acestei instanţe şi înregistrată sub nr. din, reclamanta L.V., a solicitat în contradictoriu cu pârâtul L.P., ca prin hotărârea ce se va pronunţa în cauză să se dispună desfacerea căsătoriei dintre soți încheiată la data de, înregistrată sub nr. în Registrul de Stare civilă al Primăriei comunei, din vina exclusivă a pârâtului, exercitarea autorității părintești exclusiv de reclamantă, revenirea reclamantei la numele purtat anterior căsătoriei, acela de ”I.C.”, stabilirea locuinței minorului LEP, născut la data de,  la mamă, obligarea pârâtului la plata pensiei de întreținere în favoarea minorului, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii reclamanta a arătat că s-a căsătorit cu pârâtul în data de, iar din relația de căsătorie a rezultat minorul L.E.P.

Precizează reclamanta că la început relațiile de căsătorie s-au bazat pe dragoste si respect reciproc însă în ultimii cinci ani relațiile s-au deteriorat datorită nepotrivirii de caracter și a faptului că pârâtul a devenit în mod inexplicabil foarte violent verbal și fizic amenințând-o cu moarte în prezența minorului.

Precizează reclamanta că datorită comportamentului agresiv al pârâtului a fost nevoită să recurgă deseori la ajutorul organele de politie și la serviciul de urgență 112, însă cu toate acestea pârâtul nu si-a schimbat atitudinea față de familie.

 În dovedirea acțiunii reclamanta a solicitat proba înscrisurile depuse la dosar și proba testimonială cu martorul Buha Maria.

În drept reclamanta si-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 373 lit. "b", art. 379, art. 398,  art. 383 alin. 3, art. 400-496 Cod civil, art. 914 Cod civil.

La dosar au fost depuse următoarele înscrisuri: certificatul de căsătorie și naștere minor în copie, taxă judiciară de timbru, împuternicire avocațială.

În etapa scrisă a procesului civil pârâtul nu a formulat întâmpinare.

In cauză a fost audiat martorul B.M. (f. 21), a fost ascultat în ședința camerei de consiliu minorul LEP (f. 22) și a fost efectuată o anchetă psihosocială la domiciliul părtilor (f. 35-36).

Din actele şi lucrările dosarului instanţa reţine următoarele:

Părţile s-au căsătorit la data de, căsătoria fiind înregistrată sub nr.  în registrul de stare civilă al Primăriei Comunei , conform certificatului de căsătorie aflat la fila 7 dosar. Din căsătoria încheiată de părţi a rezultat minorul LEP, născut la data de.

Potrivit cu declaraţia martorului audiat în cauză ce se coroborează cu susţinerile reclamantei, reținem că, pârâtul consumă alcool, este violent și face scandal, obișnuia să o bată pe reclamanta, o înjura și o făcea curvă în prezența copilului, fiind necesară de mai multe ori intervenția organelor de poliție. Arată martorul că motivul tensiunilor din familie îl constituie gelozia nejustificată a pârâtului care nu accepta ca soția sa să meargă la muncă, fiind suspicios în privința oricărei alte persoane cu care intra în contact reclamanta în cadrul relațiilor de muncă sau în drum spre locul de muncă. În aceste condiții pârâtul făcea mereu scandal cu reclamanta atunci când venea de la muncă, o înjura, o amenința cu moartea punându-i cuțitul la gât, îi controla lucrurile, lenjeria intimă, telefonul. Martorul a arătat că a asistat personal la câteva episoade precum cele descrise, situația fiind confirmată și de către copilul minor al părților.  A precizat martorul că reclamanta nu a umblat cu alți bărbați, iar suspiciunile pârâtului nu au vreun temei.

Faţă de cele reţinute în precedent, văzând că relaţiile dintre soţi sunt grav vătămate şi continuarea căsătoriei nu mai este posibilă şi dispoziţiile art. 373 alin. 1 lit. „b„ Cod civil raportat la dispoziţiile art. 379 Cod civil, stabilind culpa exclusivă a pârâtului în destrămarea căsătoriei, urmează să admitem acţiunea şi pe cale de consecinţă să desfacem căsătoria încheiată de părţi la data de, înregistrată sub nr. în Registrul de Stare civilă al Primăriei comunei din vina exclusivă a pârâtului.

Instanța reține că reclamanta a solicitat ca autoritatea părintească să fie exercitată exclusiv de reclamantă.

Referitor la exercitarea autorității părintești regula instituită cu titlu de principiu de art. 397 Cod civil este cea a exercitării în comun. Doar în mod excepțional, în cazul în care există motive întemeiate având în vedere interesul superior al copilului, instanţa hotărăşte ca autoritatea părintească să fie exercitată numai de către unul dintre părinţi-art. 398 Cod civil.

 Că este așa reiese și din disp. art. 487 Cod civil care definește autoritatea părintească descriind conținutul acesteia și anume: „părinţii au dreptul şi îndatorirea de a creşte copilul, îngrijind de sănătatea şi dezvoltarea lui fizică, psihică şi intelectuală, de educaţia, învăţătura şi pregătirea profesională a acestuia, potrivit propriilor lor convingeri, însuşirilor şi nevoilor copilului; ei sunt datori să dea copilului orientarea şi sfaturile necesare exercitării corespunzătoare a drepturilor pe care legea le recunoaşte acestuia„ precum și din disp. art. 503 Cod civil potrivit cu care „părinţii exercită împreună şi în mod egal autoritatea părintească„.

Instanța reține că în prezenta cauză suntem în una din situațiile de excepție care justifică, în interesul superior al copilului, ca autoritatea părintească să fie exercitată numai de către unul dintre părinţi.

Astfel instanța reține că prin Sentința civilă nr., pronunțată în Şedinţa camerei de consiliu din în  dosarul nr. al Judecătoriei Făget, a fost dispusă evacuarea provizorie a pârâtului pe o perioadă de 6 luni, perioadă în care a fost obligat pârâtul să păstreze o distanță minimă de 50 metri față de minor și reclamantă și față de locul de muncă al acesteia din urmă, fiindu-i interzis orice contact cu aceștia, inclusiv telefonic.

Pentru a lua această hotărâre instanța a reținut că viața, integritatea fizică și psihică a minorului și a reclamantei sunt puse în pericol prin actele de violență săvârșite de către pârât.

Față de cele reținute, vom dispune ca autoritatea părintească faţă de minor să fie exercitată exclusiv de reclamantă, dat fiind motivele temeinice care justifică măsura, prezența pârâtului în viața copilului punând în primejdie integritatea sa fizică și psihică.

În ceea ce privește stabilirea locuinței minorului, instanța a reținut că minorul este crescut și îngrijit de reclamantă, în localitatea Curtea unde, chiar dacă duc o viață modestă, mama se îngrijește să asigure creșterea, întreținerea și educarea copilului.

Instanța este ținută să aibă în vedere, în primul rând interesul superior al copiilor în concordanță cu disp. Legii 272/2004 care pune pe prim plan nevoile de dezvoltare fizică, psihologică, de educaţie şi sănătate, de securitate, dar și capacitatea părinţilor sau a persoanelor care urmează să se ocupe de creşterea şi îngrijirea copilului de a răspunde nevoilor concrete ale acestuia.

Având în vedere cele reținute, disp. art. 400 Cod civil, dorința minorului dar și interesul superior al copilului, vom stabili locuința minorului la mamă.

Instanța reține că măsura este în interesul minorului, fapt ce reiese din referatul de anchetă psihosocială efectuată la domiciliul părților și depoziția martorului, precum și dorința copilului exprimată în fața instanței.

Referitor la obligaţia de întreţinere instanţa reține că potrivit disp. art. 402 Cod civil „instanţa de tutelă, prin hotărârea de divorţ, stabileşte contribuţia fiecărui părinte la cheltuielile de creştere, educare, învăţătură şi pregătire profesională a copiilor”.

Minorul are dreptul la întreținere, starea de nevoie fiind prezumată, conform disp. art. 525 Cod civil, iar modalitatea de executare a obligației este în natură, potrivit  disp. art. 530 Cod civil prin asigurarea celor necesare traiului şi, după caz, a cheltuielilor pentru educare, învăţătură şi pregătire profesională. În cazul în care aceasta nu se execută în natură poate fi stabilită în bani.

Față de cele reținute, urmează să obligăm pârâtul la plata unei pensii de întreţinere în favoarea minorului în cuantum lunar de câte 160 lei începând cu data introducerii cererii de chemare în judecată, până la majoratul acestuia, reclamanta urmând a presta în natură a obligația de întreținere față de minor.

La determinarea cuantumului obligaţiei de întreţinere instanţa a avut în vedere veniturile pârâtului conform cuponului de pensie depus la dosar.

În ceea ce priveşte capătul de cerere privitor la nume, în baza art. 383 alin. 3 Cod civil, instanța va dispune ca reclamanta să revină la numele purtat anterior căsătoriei, acela de ”I.C.”.

Față de disp. art. 451 Cod procedură civilă vom obliga pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 100 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

H O T Ă R Ă Ş T E :

Admite acţiunea civilă formulată de reclamanta L.V., cu domiciliul procedural ales la cabinet de avocat ZP în contradictoriu cu pârâtul L.P., domiciliat în şi în consecinţă:

Desface căsătoria încheiată de părţi la data de, înregistrată sub nr.  în Registrul de Stare civilă al Primăriei comunei, din vina exclusivă a pârâtului.

Dispune ca reclamanta să revină la numele purtat anterior căsătoriei, acela de ”I.C.”.

Stabileşte locuinţa minorului LEP, născut la data de,  la mamă.

Dispune ca autoritatea părintească faţă de minor să fie exercitată exclusiv de reclamantă.

Obligă pârâtul la plata unei pensii lunare de întreţinere în favoarea minorului în cuantum de 160 lei, până la majoratul acestuia.

Obligă pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 100 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru.

Cu apel în 30 zile de la comunicare cererea de apel urmând să fie depusă la Judecătoria Făget sub sancțiunea nulității.

Prezenta sentință se comunică cu părțile, Serviciul de stare civilă din cadrul  Primăriei comunei  și Registrul Național al Regimurilor Matrimoniale.

Pronunţată în şedinţa publică, azi 17.10.2018.

Domenii speta

Spete similare