Ucidere din culpă

SENTINȚA PENALĂ NR. 106

Şedinţa publică de la 26 iunie 2018

Ministerul Public este reprezentat de către d-na procuror , din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Făget.

Pe rol fiind soluționarea acțiunii penale privind pe inculpatul S. C., trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de „ucidere din culpă” prevăzută și pedepsită de art. 192 alin. 2 Cod penal (raportat la victima ) și vătămare corporală din culpă prevăzută și pedepsită de art. 196 alin. 2 și 3 Cod penal (raportat la victima ).

La apelul nominal făcut în şedinţă publică, se constată lipsa părților.

S-a expus referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care instanţa constată că dezbaterea cauzei în fond și concluziile părților au avut loc în data de 21.06.2018, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanţa a stabilit termen de pronunțare la data de 26.06.2018, dând următoarea hotărâre.

INSTANŢA,

Deliberând asupra cauzei penale de faţă, constată următoarele:

Prin rechizitoriul nr.  al Parchetului de pe lângă Judecătoria Făget din data de  înregistrat pe rolul acestei instanţe la data de sub numărul , a fost trimis în judecată inculpatul , în stare de libertate, pentru săvârşirea infracţiunilor de „ucidere din culpă” prevăzută și pedepsită de art. 192 alin. 2 Cod penal (raportat la victima ) și vătămare corporală din culpă prevăzută și pedepsită de art. 196 alin. 2 și 3 Cod penal (raportat la victima Sabău Andrei).

În actul de sesizare s-a reţinut, în fapt, că, la data de  19.04.2017, în jurul orelor 17:30, lucrătorii de poliție rutieră din cadrul Poliției Orașului Făget au fost sesizați în legătură cu producerea pe DN 68 A a unui accident de circulație soldat cu victime.

S-au  deplasat la locul accidentului în vederea cercetării locului faptei, în scopul determinării/clarificării împrejurărilor de fapt ce prezintă importanță pentru stabilirea adevărului.

Conform celor menționate în procesul-verbal de cercetare la fața locului ( f. 18-27), până la sosirea organelor de poliție nu s-au luat măsuri de protejare a locului faptei.

Autovehiculele implicate în accident erau poziționate pe sensul de mers Făget-Deva, traficul desfășurându-se pe o singură bandă. Accidentul a avut loc pe DN 68 A, la km 46+300m, pe partea dreaptă a sensului de mers Făget-Deva, unde circulația se desfășoară în ambele sensuri, fiind aplicat marcaj longitudinal continuu de separare a sensurilor de mers. În zona producerii accidentului existau indicatoarele de semnalizare „Curbă deosebit de periculoasă la dreapta” și „Depășirea interzisă”.

S-a stabilit că în accident au fost implicate autovehiculul marca VW Golf, cu numărul de înmatriculare, condus de numitul S. C. și autocamionul  marca Volvo cu nr. de înmatriculare care tracta semiremorca marca Krone cu nr.de înmatriculare, condus de numitul.

Din cele declarate de conducătorii auto, a rezultat că într-o curbă la dreapta pe sensul de mers al inculpatului, acesta din urma, venind dinspre Deva, a pierdut controlul autovehiculului și a intrat pe contrasens, lovindu-se de partea dreaptă față a autocamionului marca Volvo cu nr. de înmatriculare  și de parapetul de beton de la marginea drumului.

S-a procedat la testarea ambilor conducători auto  cu aparatul alcooltest, constatându-se că aveau o concentraţie alcoolică de 0,00 mg/l alcool pur în aerul expirat.

Din accident a rezultat vătămarea corporală gravă a victimei, pasager dreapta față în autovehiculul marca VW Golf, cu numărul de înmatriculare, precum și vătămarea corporală ușoară a numiților,  conducător auto și , pasager stânga spate în același autoturism.

Prin ordonanţa din data de 19.04.2017, ora 17,35 (f. 7 d.u.p.), s-a dispus începerea urmăririi penale pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 196 al.1  Cod pen.

 La aceeași dată s-a procedat la audierea martorului , conducătorul autocamionului  marca Volvo cu nr. de înmatriculare ( f.42-44).

Acesta a declarat că circula pe DN 68 A, la volanul capului tractor marca Volvo, cu numărul de înmatriculare  care tracta semiremorca marca Krone cu nr.de înmatriculare , pe direcția Făget-Deva. Când a ajuns la km 46+300 de metri în faţa sa era o curbă deosebit de periculoasă la stânga. A observat un autoturism din sens opus, care venea spre el și care era în derapaj. Acesta a pătruns pe sensul lui de mers și a intrat cu partea laterală dreaptă în coliziune frontală cu autocamionul condus de el. Nu a suferit vătămări corporale  în urma acestui accident.

Martorul a fost reaudiat la data de 07.08.2017, ocazie cu care a arătat că își menține declarația anterioară, cu precizarea că mașina care a intrat în derapaj a ieșit de pe carosabil pe acostament cu partea din față dreapta și apoi a revenit, întorcându-se cu partea dreaptă a mașinii sale spre el, intrând în partea dreaptă a mașinii sale. După momentul impactului, șoferul era pe scaunul său, la fel și pasagerul din dreapta-față care era cel mai accidentat. Pe bancheta din spate mai era o persoană, care stătea sprijinită pe cotul stâng. Șoferul și pasagerul din spate au fost scoși din mașină de alți participanți la trafic, iar pasagerul  din dreapta - față a fost scos de cei de la ambulanță (f. 45).

Prin ordonanța din data de 18.05.2017, ora 17,00, ca urmare a decesului victimei s-a dispus schimbarea încadrării juridice raportat la această victimă din infracțiunea prev. și ped. de art. 196 Cod pen. în cea prev. și ped. de art. 192 al.2 Cod pen. ( f. 8).

Prin Ordonanţa din data de 20.06.2017, ora 8:30 (f. 9-10) s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de suspectul  sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prev. şi ped. de art. 192 al.2 Cod pen. (raportat la victima ) și art. 196 al.2 Cod pen.(raportat la victima).

La data de 21.06.2017 (f.117-118) numitului  i s-a adus la cunoștință calitatea de suspect, drepturile și obligațiile ce îi revin și a fost audiat.

A arătat că la data de 18.04.2017 a plecat din județul Botoșani către Timișoara. A înnoptat  la Cluj și a doua zi, întrucât nu a vrut să vină singur pe acest drum, a luat cu el două persoane în urma unui anunț pe care l-a postat pe internet. Pasagerii s-au așezat aleatoriu în mașină. El cu celălalt pasager din față au purtat centuri de siguranță, însă  nu mai știe dacă și pasagerul din spate și-a legat centura. A circulat cu viteză regulamentară, fiind vreme capricioasă  cu carosabil umed. În localitatea Ohaba, după trecerea la nivel cu calea ferată a observat că pe jos era umed, posibil gheață sau mâzgă, iar în fața sa circula un tir. După mai multe curbe succesive stânga-dreapta a avut vizibilitate și a depășit tirul. Au urmat iar niște curbe stânga-dreapta și din acel moment nu îşi mai amintește ce s-a întâmplat, știind doar că a ajuns la spital la Timișoara. Nu-și mai amintește ce a vorbit cu polițiștii la fața locului. Autoturismul cu numărul de înmatriculare  era al său. A solicitat efectuarea unei expertize tehnice auto-judiciare pentru lămurirea dinamicii producerii accidentului.

La data de 01.07.2017 a fost audiată persoana vătămată,  (f.57-58), care a declarat că la data de 19.04.2017 a plecat de la Cluj spre Timișoara cu o mașină condusă de numitul . El a stat pe bancheta din spate iar în față, lângă șofer, a stat . Pe la orele 17:20, în timp ce se aflau pe tronsonul de drum Coșava-Coșevița, la un moment dat, conducătorul auto, aflându-se în efectuarea unui viraj într-o curbă la dreapta, din pricina carosabilului umed, neadaptând viteza la condițiile de drum, a derapat, iar în urma derapării a acroșat un autocamion care circula regulamentar din sens opus. Din acel moment nu își mai amintește ce s-a întâmplat, trezindu-se în ziua următoare la Spitalul Județean Timișoara. În urma evenimentului rutier a fost internat circa 7 zile, având ca diagnostic fractură claviculă dreaptă și fisură bazin ilopubian dreapta. Nu s-a prezentat la IML pentru eliberarea unui certificat medico-legal până la data declarației, angajându-se să  facă acest lucru în cel mai scurt timp. A precizat că nu dorește să depună plângere penală împotriva persoanei vinovate pentru suferințele fizice suferite, însă se constituie parte civilă cu o sumă pe care o va preciza în fața instanței de judecată, pentru suferințele morale suferite.

Dat fiind conținutul ambiguu al acestei declarații, nu se poate conchide că lipsește plângerea prealabilă a persoanei vătămate, întrucât aceasta a declarat că se constituie parte civilă în prezentul proces-penal, pentru suferințele morale care au decurs din vătămările suferite în urma accidentului și că va efectua demersurile necesare în vederea obținerii  certificatului medico-legal.

Prin Ordonanţa din data de 10.08.2017 (f.53 d.u.p.) s-a dispus efectuarea în cauză a unei expertize medico-legale cu examinarea persoanei, urmând a se stabili care sunt vătămările suferite de victima  și câte zile necesită pentru vindecare.

La data de 07.11.2017 s-a depus la dosarul cauzei raportul de primă expertiză medico-legală cu examinarea persoanei nr., privind victima . Din concluziile acestui raport rezultă că leziunile victimei necesită 95 de zile de îngrijiri medicale și că va fi necesară reevaluarea medico-legală după epuizarea tuturor metodelor de tratament și recuperare recomandate.

Prin Ordonanța din data de 07.08. 2017 s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice auto judiciare în cauză, în vederea elucidării cauzelor și a împrejurărilor producerii accidentului.

Conform concluziilor raportului de expertiză tehnică auto-judiciară, anexat la filele 93-104 din dosar, cauza generatoare a accidentului a fost neadaptarea vitezei la configurația curbei și la starea carosabilului de către conducătorul auto .

Raportul de expertiză a fost adus la cunoștință părților interesate, întocmindu-se procese-verbale în acest sens (f.46, 55-56, 122 d.u.p.).

S-au formulat obiecțiuni la acest raport de către suspectul  ( f. 128) cu privire la lămurirea posibilității existenței gheții pe carosabil, obiecțiuni lămurite de expert prin înscrisul atașat la fila  109. Din cele menționate în răspunsul la obiecțiuni rezultă că datele legate de starea vremii au fost menționate potrivit istoricului meteo în zona evenimentului, la data respectivă. „Chiar dacă suprafața era umedă, la o temperatură cuprinsă între 0 și 4 grade nu avea ce să înghețe, neexistând strat de apă pe carosabil, ba mai mult, apa îngheață la o temperatură de minus 4 grade”. De asemenea, și în aceste condiții se are în vedere adaptarea vitezei  în funcție de configurația zonei, de raza curbei, de comportamentul autovehiculului.

Prin Ordonanţa din data de 27.09.2017 ora 11:00 (f.11-12 d.u.p.),  s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de inculpatul  sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prev. şi ped. de art. 192 al.2 Cod pen.( raportat la victima ) și art. 196 al.2 Cod pen.( raportat la victima), cu aplicarea art. 38 al.2 Cod pen.

La aceeași dată, s-a depus la dosar și Raportul de expertiză medico-legală privind pe , rezultând că și acesta a suferit în urma accidentului leziuni care au necesitat 7 zile de îngrijiri medicale ( f. 115).

La data de 09.10.2017 numitul  a fost audiat în calitate de inculpat, reiterând aspectele menționate în declarația de suspect. A recunoscut că a greșit neluând toate măsurile necesare evitării unui accident.

La data de 19.10.2017 s-a înregistrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Făget cererea inculpatului de  încheiere a unui acord de recunoaştere a vinovăţiei.

Prin Ordonanța din data de 09.11.2017 s-a dispus de către procuror respingerea cererii de încheiere a unui acord de recunoaştere a vinovăţiei, formulată de inculpatul  ( f. 143-144).

Este de menționat că la data de 19.05.2017 s-a înregistrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara dosarul  având ca obiect infracțiunea de ucidere din culpă, în legătură cu decesul victimei , produs la Spitalul Clinic Județean Timișoara, unde a fost internat ca urmare a unui politraumatism ( f. 139).

Prin Ordonanța nr.  din data de 12.10.2016 s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Făget, în vederea reunirii la dosarul nr. , ce are ca obiect aceeași faptă (f. 136 d.u.p.). Dosarul a fost înregistrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Făget sub nr. .

La data de 01.11.2017, s-a dispus prin Ordonanță reunirea dosarului nr.  la dosarul nr.  ( f. 13-15).

Situaţia de fapt este susţinută de următoarele mijloace de probă: proces-verbal de sesizare din oficiu (f. 16); plângerea prealabilă a persoanelor vătămate şi constituirea de parte civilă (f. 57-58, 56, 75, 66-71, 85-86); ordonanţă de începere a urmăririi penale (f. 7);  ordonanţă de schimbarea a încadrării juridice (f. 8, 146); ordonanţă de efectuare în continuare a u.p faţă de suspect (f. 9-10);  ordonanţă de punere în mişcare a acţiunii penale (f. 11-12); ordonanță de reunire (f. 13-15); ordonanţă de efectuare a cercetării locului faptei (f. 17);  proces-verbal de cercetare la faţa locului (f. 18-20); planşă fotografică (filele 21-27); acte autovehicule (29-34, 36-39,41); procese-verbale de aducere la cunoștință a ordonanței de efectuare a  expertizei și a raportului de expertiză (f. 35,46,54-56, 87, 122);  acte medicale (f. 59);  ordonanţe de efectuare a unor  expertize medico-legale (f. 53, 89,114); rapoarte de expertiză medico-legală (f. 61-62, 76-78, 115);  împuterniciri avocaţiale  (f. 73, 79, 110);  ordonanţă de efectuare a unei expertize tehnice auto judiciare (f. 91); raport de  expertiză tehnică auto judiciară+ răspuns la obiecțiuni (f. 92-109); înscrisuri privitoare la autovehiculul condus de inculpat (f.113); copie a poliţei de asigurare de răspundere civilă obligatorie (f. 111);  declaraţii suspect/inculpat (filele 117-118, 124-125, 148-149); procese-verbale de aducere la cunoştinţă a calităţii de suspect şi inculpat, a drepturilor şi obligaţiilor acestuia (filele 116, 123);  extras de cazier judiciar (fila 145).

Prin încheierea camerei de consiliu din 03.04.2018 judecătorul de cameră preliminară a constatat, în procedura camerei preliminare, legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr. al Parchetului de pe lângă Judecătoria Făget, precum şi legalitatea  probelor, a actelor de urmărire penală şi a urmăririi penale efectuate în cauză.

La termenul de judecată din data de 10.05.2018, inculpatul a recunoscut săvârşirea faptei pentru care a fost trimis în judecată, aşa cum a fost descrisă în rechizitoriu şi a fost de acord să fie judecat pe baza probelor din faza de urmărire penală.

În cauză, s-au constituit părţi civile (f. 9) şi  (f.36-37) după cum urmează:

Partea civilă  a solicitat suma de 25.000 lei, cu titlul de daune materiale, reprezentând cheltuielile de înmormântare şi pomeni, şi suma de 1.000.000 lei, cu titlul de daune morale.

Părţile civile au solicitat daune morale în cuantum de 5.000.000 euro, reprezentând prejudiciul moral, şi daune materiale în cuantum de 7.164 lei.

Persoana vătămată , deşi a indicat în cursul urmăririi penale că se constituie parte civilă în cauză, nu a indicat cuantumul prejudiciului care i s-a produs prin săvârşirea infracţiunii.

De asemenea, instanţa a luat act de constituirea de parte civilă a Spitalului  Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara în sumă de 90.308,16 lei, reprezentând contravaloarea serviciilor medicale acordate numiţilor  şi  (filele 66-70 d.u.p.).

În cursul cercetării judecătoreşti, instanţa a încuviinţat, pe latură civilă, proba cu martorii  (f.87-88) solicitată de părţile civile

Analizând actele si lucrările dosarului,  instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:

La data de 19.04.2017, organele de poliţie din cadrul I.P.J. Timiş - Poliţia oraşului Făget - Formaţiunea rutieră, au fost sesizaţi că pe DN 68A la km. 46+300 m,  pe ruta Făget-Deva a avut loc un accident de circulaţie soldat cu victime.

În accident au fost implicate autovehiculul marca VW Golf , condus de numitul  și autocamionul  marca Volvo cu nr. de înmatriculare  care tracta semiremorca marca Krone cu nr.de înmatriculare, condus de numitul

Pe tronsonul respectiv de drum era aplicat marcajul longitudinal continuu de separare a sensurilor de mers, fiind amplasate şi indicatoarele de semnalizare „Curbă deosebit de periculoasă la dreapta” și „Depășirea interzisă”.

Din declaraţiile conducătorilor auto a rezultat că, într-o curbă la dreapta, pe sensul de mers al inculpatului  care venea dinspre Deva, acesta a pierdut controlul autovehiculului și a intrat pe contrasens, lovindu-se de partea dreaptă față a autocamionului marca Volvo cu nr. de înmatriculare  și de parapetul de beton de la marginea drumului.

În urma accidentului s-a produs vătămarea corporală gravă a victimei, pasager dreapta față în autovehiculul marca VW Golf, cu numărul de înmatriculare , precum și vătămarea corporală ușoară a numiților ,  conducător auto și, pasager stânga spate în același autoturism.

În declaraţia dată în calitate de suspect, la data de 18.04.2017,  a arătat că a plecat din județul Botoșani înspre Timișoara şi a înnoptat  la Cluj. A doua zi, nedorind să parcurgă singur această distanţă, a luat cu el două persoane în urma unui anunț pe care l-a postat pe internet. Pasagerii s-au așezat aleatoriu în mașină. Inculpatul susţine că a circulat cu viteză regulamentară, fiind vreme capricioasă. În localitatea Ohaba, după trecerea la nivel cu calea ferată, a observat că pe jos era umed, posibil gheață sau mâzgă, iar în fața sa circula un tir. După mai multe curbe succesive stânga-dreapta a avut vizibilitate și a depășit tirul. Au urmat alte curbe stânga-dreapta și din acel moment nu îşi mai amintește ce s-a întâmplat, știind doar că a ajuns la spital la Timișoara. Nu îşi mai amintește ce a vorbit cu polițiștii la fața locului. A solicitat efectuarea unei expertize tehnice auto-judiciare pentru lămurirea dinamicii producerii accidentului.

Audiat fiind şi în calitate de inculpat la data de 09.10.2017, inculpatul şi-a menţinut declaraţia anterioară şi a recunoscut că a greșit neluând toate măsurile necesare evitării unui accident.

Dinamica producerii accidentului a fost stabilită prin raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit în dosarul nr. al Parchetului de pe lângă Judecătoria Făget (f.93-104, 129-130 dosar u.p.) de către expertul . Potrivit concluziilor raportului, inculpatul  a condus autoturismul marca VW fără a adapta viteza la configuraţia drumului şi starea carosabilului în zona respectivă. Mai exact, în timp ce rula pe un traseu virajat şi carosabil udat de ploaie, a intrat într-o curbă la dreapta fără a aprecia raza acesteia şi, neţinând cont de starea carosabilului, deşi susţine că a avut anterior probleme de aderenţă, a intrat în curbă cu o viteză peste limita de menţinere a direcţiei de deplasare conformă configuraţiei curbei, a pierdut aderenţa roţilor directoare, posibil încercând o redresare, a acţionat frâna iar autoturismul a intrat într-un derapaj necontrolat şi a trecut pe contrasens unde s-a izbit semifrontal cu partea dreapta faţă de partea semifrontală stângă a autotractorului marca Volvo ce tracta o semiremorcă.

Expertul mai arată că, faţă de modul în care s-a derulat evenimentul rutier, conducătorul autotrenului marca Volvo a respectat prevederile legale în vigoare privind circulaţia pe drumurile publice şi nu avea nicio posibilitate de a evita producerea acestuia.

De asemenea, expertul susţine că la momentul producerii accidentului starea carosabilului era umedă, dar nu alunecoasă iar, la o temperatură de 0-4º C, nu avea ce să îngheţe, neexistând strat de apă pe carosabil; ba mai mult, se arată că apa îngheaţă la temperatura de -4 º C.

Concluziile expertului referitoare la conduita în trafic a inculpatului se coroborează şi cu declaraţia persoanei vătămate  care a declarat că inculpatul, aflându-se în efectuarea unui viraj într-o curbă la dreapta, din pricina carosabilului umed, neadaptând viteza la condițiile de drum, a derapat, iar în urma derapării a acroșat un autocamion care circula regulamentar din sens opus (f.57-58 d.u.p.).

Potrivit raportului medico-legal de necropsie  (f.76-78 dosar u.p.), moartea numitului  a fost violentă, s-a datorat politraumatismului cu traumatism cranio cerebral (cu hemoragie meningo cerebrală şi dilacerare cerebrală), traumatism toracic (cu contuzii şi rupturi pulmonare şi hematom de hemidiafragm stg), traumatism abdominal (cu ruptură de mezenter, ruptură splină şi ruptură renală stg), operate prin craniectomie şi laparotomie, complicate în final cu şoc toxic septic. Leziunile de violenţă s-au putut produce prin lovire cu si/sau de corpuri dure, posibil în cadrul unui accident rutier.

Potrivit raportului medico-legal nr. (f.62 dosar u.p.), numitul  a prezentat leziuni de violenţă (diagnostic: Status post fractură ram iliopubian drept. Status postfractură diafiză claviculă dreaptă operată – 1 placă + 10 şuruburi) care puteau data din 19.04.2014, puteau fi rezultatul lovirii cu/şi sau de corpuri dure, posibil în cadrul unui accident rutier, şi au necesitat 95 de zile de îngrijiri medicale socotite de la data producerii leziunilor, dacă nu survin complicaţii.

În acelaşi context probatoriu instanţa reţine şi declaraţia inculpatului  care a recunoscut că se face vinovat de producerea accidentului care a avut ca urmare decesul numitului  şi vătămarea corporală a părţii civile .

Faţă de cele arătate instanţa consideră că fapta, astfel cum a fost descrisă, precum şi vinovăţia inculpatului sunt dovedite în totalitate.

Ca urmare a probatoriului administrat în cauză, instanţa constată culpa exclusivă în producerea accidentului a inculpatului .

Se constată, prin urmare, modul defectuos în care  inculpatul a înţeles să se deplaseze pe drumul public, cu încălcarea aşadar a dispoziţiilor prevăzute de art. 35 al.1 din O.U.G. nr. 195/2002 care prevăd că „Participanţii la trafic trebuie să aibă un comportament care să nu afecteze fluenţa şi siguranţa circulaţiei, să nu pună în pericol viaţa sau integritatea corporală a persoanelor şi să nu aducă prejudicii proprietăţii publice ori private.” şi a dispoziţiilor prevăzute de şi art. 48 al.1 din O.U.G. nr. 195/2002 potrivit cu care „Conducătorul de vehicul trebuie să respecte regimul legal de viteză şi să o adapteze în funcţie de condiţiile de drum, astfel încât să poată efectua orice manevră în condiţii de siguranţă”.

În drept, faptele inculpatului  care, la  data de 19.04.2017, a condus autoturismul marca VW Golf cu nr. de înmatriculare pe DN 68A, iar la km 46 + 300 m nu a adaptat viteza la configuraţia drumului şi starea carosabilului, încălcând prevederile art. 35 alin. 1 şi art. 48 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 şi a intrat în coliziune cu autocamionul marca Volvo cu nr. de înmatriculare care circula din sens opus, iar ca urmare a acestui fapt, pasager pe scaunul din dreapta faţă în autoturismul marca VW Golf, a fost grav vătămat iar ulterior a decedat, iar , pasager pe bancheta din spate în acelaşi autoturism, a suferit leziuni care au necesitat 95 de zile de îngrijiri medicale, constituie infracţiunea de ucidere din culpă, prev. de art. 192 alin. 2 Cod pen. şi infracţiunea de vătămare corporală din culpă prev. de art. 196 alin.  2 şi 3 Cod pen.

Analizând cele două infracţiuni în discuţie prin prisma laturii obiective, instanţa reţine că elementul material al fiecăreia a constat în acţiunea inculpatului care, aflat la volanul autoturismului marca VW Golf cu nr. de înmatriculare , nu a adaptat viteza la configuraţia drumului şi starea carosabilului şi a intrat în coliziune cu autocamionul marca Volvo cu nr. de înmatriculare  care circula din sens opus, iar ca urmare a acestui fapt , pasager pe scaunul din dreapta faţă în autoturismul marca VW Golf, a fost grav vătămat iar ulterior a decedat, iar , pasager pe bancheta din spate în acelaşi autoturism, a suferit leziuni care au necesitat 95 de zile de îngrijiri medicale. Acţiunea a fost săvârşită de o inculpat în calitate de conducător auto, în îndeplinirea unei activităţi, respectiv conducerea pe drumurile publice, prin încălcarea măsurilor de prevedere necesare pentru buna desfăşurare în condiţii de siguranţă a circulaţiei pe drumurile publice, prevăzute de O.U.G.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice şi Regulamentul de aplicare al acestei ordonanţe. Se reţine astfel că inculpatul a încălcat dispoziţiile art. 35 alin.1 şi art. 48 alin.1 din OUG nr. 195/2002.

Urmarea imediată o reprezintă decesul numitului şi vătămarea corporală a părţii civile  ale cărei leziuni au necesitat pentru vindecare 95 de zile de îngrijiri medicale.

Raportul de cauzalitate există între elementul material al laturii obiective şi urmarea imediată.

Sub aspectul laturii subiective, fapta a fost săvârşită din culpă cu prevedere, în sensul art. 19 alin. 1 pct. 2 lit. a Cod pen., întrucât inculpatul putea și trebuia să prevadă că, prin nerespectarea regulilor de circulaţie privind depăşirea şi prin ignorarea condiţiilor de drum (succesiune de curbe şi carosabil umed), ar putea provoca un accident cu consecinţa decesului sau a vătămării corporale a unei persoane.

La alegerea şi individualizarea pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului, instanţa va avea în vedere gravitatea infracţiunii săvârşite şi periculozitatea infractorului, în baza criteriilor  generale de individualizare, prev. în cuprinsul art. 74 Cod pen., raportate în prezenta cauză, respectiv împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs, motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit, conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal, nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

În concret, instanţa reţine gravitatea infracţiunilor comise prin raportare la starea de pericol creată pentru siguranţa traficului rutier şi concretizată în urmarea gravă produsă - decesul victimei  şi vătămarea corporală a părţii civile  -, împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii (nerespectarea regimului legal de viteză), conduita inculpatului după săvârşirea infracţiunii (reţinându-se astfel că acesta a colaborat cu organele de urmărire penală şi în cursul procesului penal recunoscând fapta reţinută în sarcina sa). Nu în ultimul rând instanţa va avea în vedere şi lipsa antecedentelor penale ale inculpatului, astfel cum rezultă din fişa de cazier judiciar, dar şi celelalte circumstanţe personale reţinând că inculpatul are un loc de muncă, fiind integrat în societate.

Instanţa, va ţine seama de limitele de pedeapsă stabilite de textele incriminatoare pentru faptele săvârşite, limite care vor fi reduse cu o treime, în cazul recunoaşterii învinuirii, conform prevederilor art. 396 alin. 10 Cod procedură penală având în vedere că inculpatul a recunoscut săvârşirea faptei încă din faza de urmărire penală.

Pentru aceste motive, constatând dincolo de orice îndoială rezonabilă că fapta reţinută în sarcina inculpatului există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de către acesta, instanţa în temeiul art. 396 alin.1 şi 2, cu aplicarea art. 396 alin.10 Cod proc.pen., îl va condamna pe inculpatul  la pedeapsa de 1 (un) an și 6 (şase) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă, prev. de art. 192 alin. 2 Cod pen. şi la pedeapsa de 6 (şase) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală din culpă, prev. de art. 196 alin.2 şi 3 Cod pen.

De asemenea, faţă de natura şi modul de comitere a infracţiunilor, instanţa apreciază necesară aplicarea faţă de inculpat şi a pedepselor complementare, motiv pentru care, în temeiul art. 67 alin.1, art. 66 alin.1, lit.a şi b Cod pen., va aplica inculpatului în raport cu fiecare faptă pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin.1 lit.a şi b Cod pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat.

La aplicarea pedepsei complementare s-a ţinut seama de asemenea de jurisprudenţa Curtii Europene a Drepturilor Omului în materie, respectiv cauzele Hirst contra Marii Britanii şi Sabou şi Părcălab contra României, precum şi de faptul că infracţiunea săvârşită prin natura ei nu denotă o nedemnitate în exercitarea dreptului de a alege.

În temeiul art. 65 alin.1 Cod pen. va interzice inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, în raport cu fiecare faptă exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin.1, lit.a şi b Cod pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, din momentul rămânerii definitive a prezentei hotărâri şi până când pedeapsa principală va fi executată sau considerată ca executată.

În temeiul art.38 alin.1 Cod pen. raportat la art. 39 al. 1 lit. b  Cod pen, instanţa va contopi cele două pedepse mai sus menţionate în pedeapsa cea mai grea, aceea de 1 an şi 6 luni  închisoare, la care se adaugă un spor de 2 luni închisoare, reprezentând o treime din pedeapsa de 6 luni închisoare, inculpatul urmând să fie condamnat la pedeapsa rezultantă de 1 an şi 8 luni închisoare.

În consecinţă, analizând modalităţile de executare fără detenţie prevăzute de Codul penal: amânarea aplicării pedepsei, renunţarea la aplicarea pedepsei şi suspendarea sub supraveghere, instanţa constată că, în cauză sunt îndeplinite condiţiile art. 91 C. pen., pedeapsa stabilită fiind mai mică de 3 ani închisoare, inculpatul  nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de 1 an, şi-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, iar în raport de persoana inculpatului, de conduita avută anterior săvârşirii infracţiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii, precum şi de posibilităţile sale de îndreptare, instanţa apreciază că aplicarea pedepsei este suficientă şi chiar fără executarea acesteia condamnatul nu va mai comite alte infracţiuni, dar se impune supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată, aspect pozitiv, având în vedere vârsta inculpatului şi posibilităţile sale de îndreptare ca urmare a supravegherii comportamentului său.

De asemenea, se constată faptul că inculpatul nu s-a sustras de la urmărire penală ori judecată şi nu a încercat zădărnicirea aflării adevărului ori a identificării şi tragerii sale la răspundere penală.

Faţă de aceste considerente, în temeiul art. 91 C.pen., instanţa va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate în cauză, pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani, calculat conform art. 92 Cod pen., care începe să curgă de la data rămânerii definitive a hotărârii.

În baza art. 93 alin. 1 C. pen., inculpatul  va fi obligat ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Cluj, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 94 alin.1 C.pen., datele prevăzute la art. 93 alin.1, lit. a)-e) C. pen. se vor comunica Serviciului de Probaţiune Cluj.

Concomitent, instanţa apreciază că pentru atingerea scopului educativ al pedepsei stabilite în sarcina inculpatului, este necesară participarea acestuia la un program de reintegrare socială. În consecinţă, în baza art. 93 alin. 2 C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, va impune inculpatului obligaţia de a urma un program de reintegrare socială dintre cele derulate de către Serviciul de Probaţiune Cluj sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate.

În baza art. 93 alin. 3 C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, va impune inculpatului obligaţia de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 de zile, în cadrul Primăriei municipiului Cluj-Napoca sau Regia Autonomă a Domeniului Public Cluj-Napoca instituţie  ce urmează a fi desemnată de către Serviciul de Probaţiune Cluj, după evaluarea persoanei condamnate.

În baza art. 45 alin. 5 rap. la art. 45 alin. 3 lit. a Cod penal, va aplica inculpatului Strugariu Constantin pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin.1 lit. a și b Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat.

În baza art. 45 alin. 3 lit. a Cod penal, va aplica inculpatului  pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute la art. 66 alin.1 lit. a și b, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o perioada de 2 (doi) ani de la data rămânerii definitive a hotărârii.

În baza art. 404 alin.2 C.proc.pen. rap. la art. 91 alin. 4 C. pen., va atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 alin. 1 - 3 Cod pen., respectiv faptul că în cazul nerespectării, cu rea-credinţă, a măsurilor de supraveghere sau neexecutarea obligaţiilor impuse sau stabilite de lege, instanţa va revoca suspendarea şi va dispune executarea pedepsei, faptul că în caz de neîndeplinire integrală a obligaţiilor civile stabilite prin hotărâre până la expirarea termenului de supraveghere, instanţa va revoca suspendarea şi va dispune executarea pedepsei, afară de cazul în care persoana dovedeşte că nu a avut nici o posibilitate să le îndeplinească, precum şi faptul că săvârşirea unei noi infracţiuni de către condamnat pe parcursul termenului de supraveghere duce la revocarea suspendării şi executarea pedepsei.

Sub aspectul laturii civile, instanţa reţine că prin cererea formulată în cursul judecăţii (f.9),  şi , fraţii persoanei decedate , şi  și , bunicii acestuia, s-au constituit părţi civile în cauză cu suma de 7.164 lei daune materiale şi 5.000.000 euro daune morale iar numitul  (tatăl victimei ) s-a constituit parte civilă cu suma de  25.000 lei daune materiale și 1.000.000 lei daune morale (f.36-37).

Persoana vătămată, deşi a indicat în cursul urmăririi penale că se constituie parte civilă în cauză, nu a indicat cuantumul prejudiciului care i s-a produs prin săvârşirea infracţiunii.

Analizând răspunderea pentru fapta proprie a inculpatului, constată că, raportat la data săvârşirii faptei, respectiv 19.04.2017, în cauză sunt incidente dispoziţiile art.1357 şi urm. din Codul civil, care precizează că cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare, autorul prejudiciului răspunzând pentru cea mai uşoară culpă.

Textul legal citat instituie aşadar principiul răspunderii pentru fapta ilicită cauzatoare de prejudiciu al cărei conţinut îl constituie obligaţia civilă de reparare a prejudiciului cauzat şi presupune întrunirea cumulativă a următoarelor condiţii: existenţa unei fapte ilicite; existenţa unui prejudiciu; existenţa unui raport de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu; existenţa vinovăţiei celui care a cauzat prejudiciul, condiţii pe care instanţa le apreciază ca regăsindu-se întrunite cumulativ în cauză, pentru aceleaşi considerente ca şi acelea ce au stat la baza soluţiei din latura penală a cauzei.

Instanţa consideră că în prezenta cauză există o culpă exclusivă în producerea prejudiciului, care îi revine inculpatului .

Prejudiciul cauzat de fapta ilicită a inculpatului are două componente: o componentă materială şi o componentă morală.

Consecinţa firească şi legală a angajării răspunderii civile a inculpatului o constituie aşadar dreptul la reparaţie integrală al persoanei vătămate a prejudiciului astfel produs.

Din formularea art. 1357 şi art. 1381 Cod civ., rezultă că sunt supuse reparării de către persoana responsabilă atât prejudiciul material, cât şi cel moral, iar potrivit art. 1385 alin.1 Cod civ. prejudiciul se repara integral, daca prin lege nu se prevede altfel.

În ceea ce priveşte prejudiciul material suferit de părţile civile evaluat de către aceasta la suma de 7.164 lei, instanţa reţine incidenţa disp. art. 1387 alin. 1 Cod civ. potrivit cu care despăgubirea trebuie să acopere inclusiv cheltuielile de îngrijire medicală şi, dacă e cazul, cheltuielile determinate de sporirea nevoilor de viaţă, precum şi orice alte prejudicii materiale.

Existenţa prejudiciului material pretins este dovedită cu certitudine prin înscrisurile depuse la filele 9-15 din dosar, reprezentând bonuri fiscale emise pentru serviciul funerar şi produsele achiziţionate, îndeosebi alimente pentru pomană şi alte bunuri necesare îngrijirii unei persoane imobilizate.

În ceea ce priveşte prejudiciul material pretins de partea civilă  acesta constă în sumele de bani pe care partea le-ar fi cheltuit cu înmormântarea victimei în urma accidentului şi cu pomenile ulterioare. Instanţa constată însă că această parte nu a produs nicio probă care să justifice aceste pretenţii deşi avea obligaţia de a depune la dosarul cauzei dovada achitării contravalorii cheltuielilor de înmormântare şi pomenire a victimei, conform tradiţiei şi obiceiului locului. Cel ce face o susţinere în faţa instanţei are obligaţia de a depune la dosarul cauzei probe în susţinerea afirmaţiilor sale, probe care nu au fost depuse de către partea civilă , motiv pentru care instanţa nu îi va acorda nici o sumă cu titlu de daune materiale.

În ceea ce priveşte înţelesul noţiunii de prejudiciu moral, instanţa reţine că acesta constă în rezultatul dăunător direct al unei fapte ilicite şi culpabile, prin care se aduce atingere valorilor cu conţinut nepatrimonial care definesc personalitatea umană. Sub acest aspect, este necesar a se stabili mai întâi dacă părţile civile au suferit sau nu un astfel de prejudiciu, şi, în măsura în care răspunsul acestei prime întrebări este afirmativ, să fie cuantificat prejudiciul.

Astfel, prin raportare la probele administrate în cauză că prejudiciul moral suferit de către acestea este evident. Astfel, vătămarea suferită de părţile civile reiese din impactul emoțional al unui astfel de eveniment precum cel în urma căruia fiul, fratele, respectiv nepotul a decedat. Un asemenea eveniment este de natură a crea în rândul oricărei persoane profunde suferinţe la nivel psihic, emoţional. Deşi nu există criterii absolute pentru cuantificarea prejudiciului moral, în acest demers instanţa trebuie să plece de la premisa că acordarea despăgubirilor morale nu trebuie să constituie un mijloc de îmbogăţire pentru partea civilă, ci trebuie să reflecte, pe cât posibil, necesitatea de a acoperi suferinţa la care partea a fost supusă. În cadrul acestui demers, încercând a stabili care ar fi reparaţia echitabilă de care ar trebui să beneficieze partea civilă, instanţa va ţine cont în primul rând de pierderea suferită de către acestea (decesul fiului, fratelui şi respectiv nepotului, în maniera intempestivă, violentă, într-un accident de circulaţie care semnifică nu doar pierderea unui suport emoţional dar şi a unui sprijin real în viaţa de zi cu zi), context în care se apreciază că suma de câte 10.000 euro pentru fiecare frate şi bunic), respectiv suma de 140.000 pentru tată () este în măsură să compenseze suferinţa fiecăruia.

În ce priveşte prejudiciul suferit de persoana vătămată , instanţa va constata că aceasta nu a exercitat în mod legal o acțiune civilă în cadrul procesului penal, întrucât, deşi a indicat în cursul urmăririi penale că se constituie parte civilă în cauză, nu a indicat cuantumul prejudiciului care i s-a produs prin săvârşirea infracţiunii.

În soluţionarea acţiunii civile instanţa va reţine incidenţa în cauză şi a disp.art. 49 al.1 şi art.50 al.1 din Legea nr.136/1995 privind asigurările şi reasigurările în România, care instituie răspunderea asigurătorului, în baza contractului de asigurare, pentru prejudiciile de care asiguraţii răspund faţă de terţe persoane păgubite prin accidente de vehicule, despăgubirile acordându-se pentru sumele pe care asiguratul este obligat să le plătească cu titlu de dezdăunare şi cheltuielile de judecată persoanelor păgubite prin vătămare corporală sau deces, precum şi prin avarierea ori distrugerea de bunuri.

În condiţiile existenţei şi valabilităţii contractului de asigurare, răspunderea civilă a inculpatului este subsidiară răspunderii asiguratorului, în sensul că partea civilă urmează să fie despăgubită de asigurator în limita sumei asigurate şi numai pentru diferenţă se va angaja răspunderea inculpatului.

În cauza de faţă, instanţa reţine că valoarea despăgubirilor ce vor fi acordate părţilor civile nu depăşeşte limita maximă a despăgubirilor de asigurare.

În aceste condiţii, constatând că, în calitate de parte responsabilă civilmente, potrivit art. 86 C.proc.pen., rap.la art. 49 al.1 şi art.50 al.1 din Legea nr.136/1995, S.C. UNIQUA ASIGURĂRI S.A.  are obligaţia legală de a repara în întregime, singură, prejudiciul cauzat prin infracţiunea dedusă judecăţii, în temeiul art. 397 alin.1 rap. la art. 19 C.p.pen. , art. 25 C.proc.pen, rap.la art. 1349, art.1357 şi urm C.civ., art. 49 alin.1 şi art.50 alin.1 din Legea nr.136/1995 va admite în parte acţiunea civilă formulată de părţile civile şi va obliga partea responsabilă civilmente S.C. UNIQUA ASIGURĂRI S.A., în limitele contractului de asigurare, să plătească părţilor civile următoarele sume:

-  140.000 lei, cu titlu de daune morale, către partea civilă ,

- 7.164 lei, cu titlu de daune materiale, către părțile civile ;

- 10.000 euro (echivalent in lei la cursul BNR din ziua plăţii) cu titlu de daune morale, către partea civilă .

- 10.000 euro (echivalent in lei la cursul BNR din ziua plăţii) cu titlu de daune morale, către partea civilă .

- 10.000 euro (echivalent in lei la cursul BNR din ziua plăţii) cu titlu de daune morale, către partea civilă .

- 10.000 euro (echivalent in lei la cursul BNR din ziua plăţii) cu titlu de daune morale, către partea civilă .

Totodată  instanţa constată că în cauză s-a constituit parte civilă Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Pius Brînzeu Timişoara, cu suma de 90.308,16 lei reprezentând contravaloarea serviciilor medicale acordate numiţilor  şi (filele 66-70 d.u.p.).

Potrivit art. 320 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii “Persoanele care prin faptele lor aduc daune sănătăţii altei persoane, precum şi daune sănătăţii propriei persoane, din culpă, răspund potrivit legii şi au obligaţia să repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale reprezentând cheltuielile efective ocazionate de asistenţa medicală acordată. Sumele reprezentând cheltuielile efective vor fi recuperate de către furnizorii de servicii medicale. Pentru litigiile având ca obiect recuperarea acestor sume, furnizorii de servicii medicale se subrogă în toate drepturile şi obligaţiile procesuale ale caselor de asigurări de sănătate şi dobândesc calitatea procesuală a acestora în toate procesele şi cererile aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti, indiferent de faza de judecată”.

Se constată că internarea persoanei decedate  şi a persoanei vătămate , după eveniment la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara a ocazionat efectuarea unor cheltuieli, sumă pentru care unitatea medicală amintită s-a constituit parte civilă şi pe care o dovedeşte cu înscrisurile depuse la f. 66-70 d.u.p., motiv pentru care instanţa o apreciază ca fiind întemeiată.

În consecinţă instanţa, în baza art. 19 Cod procedură penală şi art. 397 alin.1 Cod proc. pen., art. 86 Cod proc. pen., raportat la art. 1349, art. 1357- 1358 Cod civ. şi art. 313 al. 1 din Legea 95/2006 modificată prin O.U.G. nr. 72/2006, va admite acţiunea civilă formulată de Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Pius Brînzeu Timişoara şi va obliga partea responsabilă civilmente S.C. UNIQUA ASIGURĂRI S.A., să plătească părţii civile Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara suma de 90.308,16 lei cu titlu de servicii medicale acordate numiţilor .

Potrivit art. 7 alin. 1 din Legea nr. 76/08.04.2008, prelevarea probelor biologice de la persoanele condamnate definitiv la pedeapsa închisorii pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute în anexă este dispusă de instanţa de judecată, prin hotărâre de condamnare. Mai mult, potrivit art. 4 alin. 1 lit. b din Legea nr. 76/08.04.2008, S.N.D.G.J. conţine profilele genetice, datele cu caracter personal şi datele despre caz, corespunzătoare categoriei de persoane condamnate definitiv la pedeapsa închisorii pentru săvârşirea infracţiunilor cuprinse în anexă.

Or, la punctul 5 din anexa la Legea nr. 76/08.04.2008 se prevede că, printre infracţiunile pentru care pot fi prelevate probe biologice, în vederea introducerii profilelor genetice în S.N.D.G.J., se numără şi infracţiunea de ucidere din culpă.

Prin urmare, potrivit art. 7 alin. 1 din Legea nr. 76/08.04.2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare (S.N.D.G.J.), se va dispune prelevarea probelor biologice de la inculpatul , în vederea introducerii profilului său genetic în S.N.D.G.J.

În temeiul art. 5 alin. 5 din Legea nr. 76/2008, inculpatul va fi informat că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obţinerea şi stocarea în S.N.D.G.J. a profilului genetic.

În baza art. 274 alin.1 C. proc. pen., instanţa va dispune obligarea inculpatului la plata sumei de 1400 lei (suma de 1100 lei aferentă urmăririi penale şi 300 lei din cursul camerei preliminare şi a judecăţii) cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

În temeiul art. 396 alin. 2, cu aplicarea art. 396 alin.10 Cod proc.pen., condamnă inculpatul S. C., la pedeapsa de 1 (un) an şi 6 (şase) luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă, prev. de art. 192 alin.  2 Cod pen.

În temeiul art. 67 alin.1, art. 66 alin.1 şi art. 68 alin.1 lit.b Cod pen., aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin.1 lit.a şi b Cod pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o perioada de 2 (doi) ani  de la data rămânerii definitive a hotărârii.

În temeiul art. 65 alin.1 C.pen. interzice inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin.1 lit.a şi b Cod pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat.

În temeiul art. 396 alin.1 şi alin.2, cu aplicarea art. 396 alin.10 Cod proc.pen., condamnă inculpatul Strugariu Constantin (cu datele de mai sus), la pedeapsa de 6 (şase) luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală din culpă, prev. de art. 196 alin.  2 şi 3 Cod pen.

În temeiul art. 67 alin.1, art. 66 alin.1 şi art. 68 alin.1 lit.b Cod pen., aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin.1 lit.a şi b Cod pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o perioada de 1 (un) an de la data rămânerii definitive a hotărârii.

În temeiul art. 65 alin.1 C.pen. interzice inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin.1 lit.a şi b Cod pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat.

În temeiul art.38 alin.2 Cod pen. raportat la art. 39 al. 1 lit. b  Cod pen, contopeşte cele două pedepse mai sus menţionate în pedeapsa cea mai grea, aceea de 1 an şi 6 luni  închisoare, la care se adaugă un spor de 2 luni închisoare, reprezentând o treime din pedeapsa de 6 luni închisoare, inculpatul urmând să fie condamnat la pedeapsa rezultantă de 1 an şi 8 închisoare.

În temeiul art. 91 C.pen., dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate în cauză, pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani, calculat conform art. 92 Cod pen., care începe să curgă de la data rămânerii definitive a hotărârii.

În baza art. 93 alin. 1 C. pen. obligă inculpatul S. C. ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Cluj, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 94 alin.1 C.pen., datele prevăzute la art. 93 alin.1, lit. a)-e) C. pen. se vor comunica Serviciului de Probaţiune Cluj.

În baza art. 93 alin. 2 C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, impune inculpatului obligaţia de a urma un program de reintegrare socială dintre cele derulate de către Serviciul de Probaţiune Cluj sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate.

În baza art. 93 alin. 3 C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, impune inculpatului obligaţia de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 de zile, în cadrul Primăriei municipiului Cluj-Napoca sau Regia Autonomă a Domeniului Public Cluj-Napoca instituţie  ce urmează a fi desemnată de către Serviciul de Probaţiune Cluj, după evaluarea persoanei condamnate.

În baza art. 404 alin.2 C.proc.pen. rap. la art. 91 alin. 4 C. pen. atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 alin. 1 - 3 Cod pen., respectiv faptul că în cazul nerespectării, cu rea-credinţă, a măsurilor de supraveghere sau neexecutarea obligaţiilor impuse sau stabilite de lege, instanţa va revoca suspendarea şi va dispune executarea pedepsei, faptul că în caz de neîndeplinire integrală a obligaţiilor civile stabilite prin hotărâre până la expirarea termenului de supraveghere, instanţa va revoca suspendarea şi va dispune executarea pedepsei, afară de cazul în care persoana dovedeşte că nu a avut nici o posibilitate să le îndeplinească, precum şi faptul că săvârşirea unei noi infracţiuni de către condamnat pe parcursul termenului de supraveghere duce la revocarea suspendării şi executarea pedepsei.

În baza art. 45 alin. 5 rap. la art. 45 alin. 3 lit. a Cod penal, aplică inculpatului Strugariu Constantin pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin.1 lit. a și b Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat.

În baza art. 45 alin. 3 lit. a Cod penal, aplică inculpatului  pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute la art. 66 alin.1 lit. a și b, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o perioada de 2 (doi) ani de la data rămânerii definitive a hotărârii.

În baza art. 397 alin. 1, art. 25 C. proc. pen, rap. la art. 1357 şi urm Cod civ., art. 49 alin. 1 şi art. 50 alin. 1 din Legea nr. 136/1995,  admite în parte acţiunea civilă formulată de către partea civilă, şi obligă partea responsabilă civilmente UNIQA ASIGURĂRI S.A., , în limitele contractului de asigurare, la plata către aceasta a sumei de 140.000 lei, cu titlu de daune morale.

Respinge în rest pretențiile părții civile .

În baza art. 397 alin. 1, art. 25 C. proc. pen, rap. la art. 1357 şi urm Cod civ., art. 49 alin. 1 şi art. 50 alin. 1 din Legea nr. 136/1995  admite în parte acţiunea civilă formulată de către părțile civile la Cabinet de avocat şi obligă partea responsabilă civilmente UNIQA ASIGURĂRI S.A., cu sediul în, în limitele contractului de asigurare, la plata următoarelor sume de bani:

- 7.164 lei, cu titlu de daune materiale, către părțile civile

 - 10.000 euro (echivalent in lei la cursul BNR din ziua plăţii) cu titlu de daune morale, către partea civilă

- 10.000 euro (echivalent in lei la cursul BNR din ziua plăţii) cu titlu de daune morale, către partea civilă .

- 10.000 euro (echivalent in lei la cursul BNR din ziua plăţii) cu titlu de daune morale, către partea civilă .

- 10.000 euro (echivalent in lei la cursul BNR din ziua plăţii) cu titlu de daune morale, către partea civilă .

Respinge în rest pretenţiile părţilor civile

Constată că persoana vătămată, nu a exercitat în mod legal o acțiune civilă în cadrul procesului penal.

În baza art. 397 alin.1, art. 25 C. proc. pen, rap. la art. 1357 şi urm C.civ., art. 49 alin.1 şi art.50 alin. 1 din Legea nr. 136/1995, admite acţiunea civilă formulată de partea civilă Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Pius Brînzeu Timişoara, cu sediul în şi obligă partea responsabilă civilmente UNIQA ASIGURĂRI S.A., cu sediul în , în limitele contractului de asigurare, la plata către aceasta, a sumei de 90.308,16 lei, cu titlu de daune materiale.

În temeiul art. 7 alin. 1 din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare (S.N.D.G.J.) dispune prelevarea probelor biologice de la inculpatul , după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, în vederea introducerii profilului genetic în S.N.D.G.J.

În temeiul art. 5 alin. 5 din Legea nr. 76/2008, inculpatul va fi informat că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obţinerea şi stocarea în S.N.D.G.J. a profilului genetic.

În baza art. 274 alin.1 C. proc. pen. dispune obligarea inculpatului la plata sumei de 1400 lei (suma de 1100 lei aferentă urmăririi penale şi 300 lei din cursul camerei preliminare şi a judecăţii) cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicarea copiei minutei.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 26.06.2018.

Domenii speta

Spete similare