Abuzul în serviciu. Decizia Curţii Constituţionale nr. 405/15.06.2016

Abuzul în serviciu. Decizia Curţii Constituţionale nr. 405/15.06.2016

Concluzionând, Curtea constată că cei trei inculpați nu au încălcat în procedura licitației publice de achiziții de lucrări de execuție pentru școlile din cadrul pachetului W/SIRP/NCB/204/2011 nicio atribuție de serviciu prevăzută în legi sau ordonanțe, ci o atribuție stabilită printr-un act cu valoarea mult inferioară (caietul de licitații) care cuprindea, în plus, dispoziții contradictorii față de cele cuprinse în actul cu valoare de lege, respectiv în Ghidul Băncii Mondiale.

(Secţia I Penală, decizia penală nr. 818/A din data de 31 mai 2018)

Prin sentinţa penală nr. 876 din data de 10 mai 2017, pronunţată de Tribunalul Bucureşti – Secţia I penală, în baza art. 386 C.pr.pen., a fost respinsă cererea Parchetului de pe lângă Î.C.C.J.- D.N.A., de schimbare a încadrării juridice dată faptelor inculpaţilor E. M., P. V. R. şi P. L. I. din art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap la art. 248 C.pen. cu aplic art.5 C.pen. în art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 2481  C.pen. cu aplic. art. 5 C.pen.

A fost respinsă cererea formulată de inculpaţii A. P. şi S.C. G.C.U. S.R.L., prin apărător, de schimbare a încadrării faptelor deduse judecaţii din disp. art. 47 C.pen. rap. la art. 321 C.pen. cu aplic. art. 36 C.pen. şi art. 5 C.pen. şi art.47 C.pen. rap la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 C.pen. cu aplic art. 36 C.pen. şi art. 5 C.pen. şi art. 38 C.pen., în disp. art. 47 C.pen. rap. la art. 321 C.pen. cu aplic. art. 36 C.pen..

A fost admisă cererea formulată de apărătorul inculpatului P. V. R. de schimbare a încadrării juridice dată faptelor prin rechizitoriu din disp. art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 248 C.pen. cu art. 5 C.pen. în disp. art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 246 C.pen. cu aplic art. 5 C.pen.

În baza art. 386 C.pr.pen., s-a dispus schimbarea încadrării juridice date faptelor inculpaţilor E. M., P. V. R. şi P. L. I. din disp. art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 248 C.pen. cu aplic art. 5 C.pen. în disp. art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 246 C.pen. cu aplic. art. 5 C.pen..

În baza art. 396 alin. (5) C.pr.pen. rap. la art.16 lit. b) C.pr.pen., au fost achitaţi inculpaţii E. M., P. V.R. şi P. L. I., pentru infracţiunea prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 246 C.pen. cu aplic. art. 5 C.pen., respectiv infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor dacă făptuitorul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

În baza art. 396 alin. 5 C.pr.pen. rap. la art. 16 lit. a) C.pr.pen., a fost achitat inculpatul A. P. pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de disp. art. 47 C.pen. rap. la art. 321 C.pen. cu aplic. art. 36 C.pen. (două acte materiale) şi art. 5 C.pen. şi art. 47 C.pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 C.pen. cu aplic art. 36 C.pen. (două acte materiale), art. 38 C.pen. şi art. 5 C.pen., respectiv infracţiunea de instigare la fals intelectual şi instigare la infracţiunea de abuz în serviciu dacă făptuitorul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit ambele în formă continuată săvârşite în concurs.

În baza art. 396 alin. (5) C.pr.pen. rap. la art. 16 lit. a) C.pr.pen., a fost achitat inculpatul S.C. G.C.U. S.R.L., pentru infracţiunile prev. de art. 25 C.pen. rap. la art. 132din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 248 C.pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C.pen. şi art. 5 C.pen. (două acte materiale) şi art. 25 C.pen. rap. la art. 289 C.pen. (două acte materiale) cu aplic. art. 41 alin. (2) C.pen. cu aplic. art. 33 alin. (1) lit. a) C.pen. şi art. 5 C.pen., respectiv infracţiunea de instigare la fals intelectual şi instigare la infracţiunea de abuz în serviciu dacă făptuitorul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit ambele în formă continuată săvârşite în concurs.

În baza art. 397 C.pr.pen., a fost respinsă acţiunea civilă formulată de partea civilă Ministerul Educaţiei Cercetării Tineretului şi Sportului - Unitatea de Management al Proiectelor privind Modernizarea Reţelei Şcolare şi Universitare.

S-a dispus ridicarea sechestrului asigurator instituit prin ordonanţa din 30.06.2015 asupra următoarelor bunuri imobile proprietatea inculpatului A. P.:

- teren intravilan înscris în CF nr. (…) în suprafaţă măsurată de 908 mp;

- construcţie înscrisă în (nr. …), locuinţă (2 S+P+2E) din cărămidă, edificată între anii 1931-1956, fără lift şi fără certificat de performanţă energetică, în suprafaţă totală de 224 mp;

- construcţie înscrisă în CF nr. (..) în suprafaţă totală de 30 mp;

-construcţie înscrisă în CF nr. (..) edificat în anul 1931, fără lift şi fără certificat de performanţă energetică, în suprafaţă totală de 20 mp şi prin ordonanţa din 29.07.2015 asupra sumelor de bani existente în contul bancar IBAN ROxxxxxx aparţinând aceluiaşi inculpat şi deschis la UNICREDIT ŢIRIAC BANK.

În baza art. 275 alin. (3) C.pr.pen., cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.

Pentru a pronunţa această sentinţă, în urma analizei materialului probator administrat în cauză, precum şi a dispoziţiilor legale incidente, Tribunalul a reţinut, în privinţa inculpaţilor E. M., P. V. R., P. L. I., A.P. şi S.C. G.C.U. S.R.L., următoarea situaţie de fapt:

Aspecte generale privind proiectul de reabilitare a infrastructurii școlare din România

Guvernul României prin Ministerul Educației Cercetării Tineretului și Sportului, în calitate de autoritate de implementare, a primit cofinanțare conform contractului de împrumut BEI-FI nr. AGORA nr. 2002 05 29 de la Banca Europeană de Investiții, respectiv contract de împrumut BDCE-F/P 1450-2002 de la Banca Europeană de Investiții și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, fonduri pentru finanțarea proiectului de reabilitare a infrastructurii școlare din România.

Conform Legii nr. 440/2003 prin care Parlamentul României a ratificat Contractul de finanţare dintre România şi Banca Europeană de Investiţii pentru finanţarea Proiectului de reabilitare a infrastructurii şcolare din România, semnat la Bucureşti la 11 iulie 2003, valoarea împrumutului acordat de Banca Europeană de Investiții a fost de 131 milioane euro, iar prin Legea nr. 439/27.10.2003 a fost ratificat Acordul-cadru de împrumut dintre România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru finanţarea Proiectului privind reabilitarea infrastructurii şcolare din România, semnat la Bucureşti la 11 iulie 2003, în valoare de 43,5 milioane euro.

Contribuția României, asigurată de la bugetul de stat în cadrul acestui proiect, era egală cu echivalentul în lei al sumei de 26,5 milioane euro, pentru acoperirea impozitelor şi a taxelor aferente proiectului, precum şi pentru acoperirea parţială a costurilor administrative ale proiectului.

Ministerul Educației Cercetării și Tineretului a fost desemnat ca autoritate de implementare în sarcina acestuia căzând și obligația de a suporta rambursarea împrumutului, achitarea dobânzilor, a comisioanelor şi a altor costuri aferente acestuia din sume cu această destinaţie, alocate anual de la bugetul de stat în bugetul propriu.

Prin angajarea acestor resurse financiare s-a urmărit reabilitarea, modernizarea și mobilarea a 1.400 școli din învățământul preuniversitar și prin aceasta restabilirea siguranței în exploatarea clădirilor școlare și a condițiilor igienico-sanitare și de confort precum și eliminarea dezavantajelor educaționale ale elevilor care ocupă asemenea școli, îmbunătățirea condițiilor de învățământ în vederea creșterii calității acestuia și a actului educațional prin execuția de lucrări de construcții instalații, reabilitări și refuncționalizări ale spațiilor de învățământ, inclusiv reparații capitale.

În cadrul acestui proiect, au fost finanţate şi lucrările de construcţie a şcolilor din localităţile Buzd și Mălâncrav, jud. Sibiu.

Cu privire la acuzaţia de comitere a infracțiunii de abuz în serviciu dacă făptuitorul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 rap la art. 248 C.pen. (1968) cu aplic art. 5 C.pen., de către membrii comisiei de evaluare a ofertelor depuse pentru pachetul W/SIRSP/NCB/204/2011-Sibiu:

La data de 17.03.2011 în cadrul Proiectului privind reabilitarea infrastructurii şcolare din România cofinanțat din fonduri provenind de la Banca Europeană de Investiții și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, Guvernul României prin Ministerul Educației Cercetării Tineretului și Sportului – Unitatea de Management al Proiectelor Pentru Modernizarea Rețelei Școlare și Universitare a organizat licitația pentru reabilitarea școlilor cu clasele I-VIII din localitățile Buzd și Mălâncrav, jud. Sibiu.

Prin decizia nr. 19/16.03.2011 directorul Unității de Management al Proiectelor Pentru Modernizarea Rețelei Școlare și Universitare a numit comisia de evaluare a ofertelor pentru achiziția de lucrări de execuție inclusiv pentru cele două unități școlare mai sus indicate în următoarea componență: ing. V. R. P., specialist UMPMRSU, coordonator regional U.R.C.T. Muntenia - președinte; ing. M. E. specialist UMPMRSU, coordonator regional adjunct  U.R.C.T. Muntenia - membru; ec. R. Z. – asistent manager UMPMRSU- membru și ec. L. I. P. – specialist achiziții U.M.P.M.R.S.U.- membru supleant (vol. 2, fila 1).

Cei care au participat efectiv la evaluarea ofertelor depuse pentru pachetul W/SIRP/NCB/204/2011 au fost următorii: P. V., P. L. I. și E. M., aceștia semnând raportul de evaluare a ofertelor prin care s-a propus acordarea contractului către SC G.C.U. SRL și SC M.I. SRL (vol. 2, fila 150).

Astfel, prin Ordinul nr. 1809/20.08.2007 emis de Ministerul Educației Cercetării și Tineretului, inculpatul P. L. I. a fost numit prin concurs în funcția publică de consilier clasa I grad asistent treapta 3 la Unitatea de Management a Proiectelor privind Reabilitarea Școlilor începând cu data de 15.08.2007, fiind suspendat în aceeași dată ca urmare a încadrării sale pe postul de economist la U.M.P. Reabilitare Școli (vol. 2, fila 37). Din fișa postului nr.518/02.02.2011 a inculpatului P. L. I., rezultă că acesta ocupa postul de consilier–specialist achiziții având printre atribuții de serviciu participarea ca membru în comisiile de evaluare precum și  evaluarea ofertelor depuse în cazul în care face parte din comisia de evaluare. (vol. 2, filele 41-44)

În ceea ce-l privește pe inculpatul P. V. R., acesta a încheiat cu Ministerul Educației Cercetării Tineretului și Sportului – Unitatea de Management al Proiectelor pentru Modernizarea Rețelei Școlare și Universitare (U.M.P.M.R.S.U.), contractul pentru servicii de consultanță nr. 797/28.12.2010, pentru perioada 01.01.2011-31.05.2011, având ca obiect executarea serviciilor specificate în Anexa A-”Termeni de referință și scopul serviciilor” (vol. 2, filele 2-18). Inculpatul P. V. R. avea printre responsabilități și participarea din punct de vedere tehnic la întocmirea documentațiilor de licitație stabilite de U.M.P.M.R.S.U., cu respectarea procedurilor cofinanțatorilor externi precum și la evaluarea ofertelor cu respectarea procedurilor cofinanțatorilor externi  conform Anexei A pct. 4 lit. B.1. a și b (vol. 2, filele 9-10).

Referitor la inculpatul E. M., acesta a încheiat cu Ministerul Educației Cercetării Tineretului și Sportului – Unitatea de Management al Proiectelor pentru Modernizarea Rețelei Școlare și Universitare (U.M.P.M.R.S.U.), contractul pentru servicii de consultanță nr. 804/28.12.2010, pentru perioada 01.01.2011-31.05.2011, având ca obiect executarea serviciilor specificate în Anexa A-”Termeni de referință și scopul serviciilor” (vol. 2, filele 19-33). Inculpatul E. M. avea printre responsabilități și participarea din punct de vedere tehnic la întocmirea documentațiilor de licitație stabilite de U.M.P.M.R.S.U., cu respectarea procedurilor cofinanțatorilor externi precum și la evaluarea ofertelor cu respectarea procedurilor cofinanțatorilor externi conform Anexei A pct. 4 lit. B.1. a și b (vol. II, filele 26-27).

Având în vedere aceste atribuții, atât inculpatul P. V. R. cât și inculpatul E. M. au fost numiți, primul în calitate de președinte, iar cel de-al doilea în calitate de membru, al comisiei de evaluare pentru pachetul W/SRIP/NCB/204/2011 prin Decizia nr. 19/16.03.2011. 

Pentru pachetul W/SRIP/NCB/204/2011 – Sibiu, respectiv școlile din loc Buzd și Mălâncrav, au depus oferte următoarele societăți: SC C. SRL, J32/1090/1991, CUI RO 796298, cu sediul în Sibiu, Șos. Alba Iulia, nr 78, jud. Sibiu care a avut o ofertă financiară în cuantum de 3.210.916,19 lei TVA inclus; SC E. SRL J38/1217/1993, CUI – (..), cu sediul în Râmnicu Vâlcea, str. Ferdinand, nr. 19, jud. Vâlcea care a avut o ofertă financiară în cuantum de 3.410.975 lei TVA inclus; SC G.C.U. SRL J40/2092/2009, CUI (..), cu sediul în (..), nr care a avut o ofertă financiară în cuantum de 3.007.303 lei TVA inclus (vol. 2, fila 139).

În data de 17.03.2011, la ora 11:00, comisia de evaluare alcătuită din P. V. - președinte, E. M.- membru și Z. R. - membru, a procedat la deschiderea ofertelor și la întocmirea procesului verbal de deschidere a licitației publice de achiziții de lucrări de execuție pentru școlile din cadrul pachetului W/SIRP/NCB/204/2011, în care s-au consemnat cele constatate de membrii comisiei ca urmare a efectuării unei verificări sumare a documentelor depuse de ofertanți (vol. 2, fila 139).

Ulterior, în iunie 2011, s-a procedat la întocmirea unui raport de evaluare a ofertelor depuse de cele trei societăți de către o comisie formată din P. V., E. M. și P. I. L., care a propus acordarea contractului pentru lucrările din pachetul W/SRIP/NCB/204/2011 – Sibiu, către asocierea SC G.C.U. SRL și SC M.I. SRL luând în considerare prețul cel mai mic oferit, respectiv 3.007.303 lei fără TVA.

Unitatea de Management al Proiectelor Pentru Modernizarea Rețelei Școlare şi Universitare a notificat, în data de 14.06.2011, SC G.C.U. SRL cu privire la faptul că oferta acestei societăți a fost declarată câștigătoare de către comisia de licitație și a fost invitată pentru semnarea contractului (vol. 3, fila 1).

În data de 24.08.2011, s-a încheiat contractul de execuție lucrări pentru școlile din localitățile Buzd și Mălâncrav între Ministerul Educației Cercetării Tineretului și Sportului, U.M.P.M.R.S.U., reprezentată de C. S. B., I. A. B., dir. ec., și R. C. E.– jurist, și asocierea SC G.C.U. SRL & SC M.I. SRL reprezentată de A. P. și M. M. (vol. 2, fila 595-597).

Din actele de urmărire penală efectuate în cauză s-a stabilit faptul că oferta făcută de către SC G.C.U. SRL nu a respectat caietul de sarcini pus la dispoziție de către autoritatea contractantă. Astfel, pentru a putea oferi prețul cel mai mic și în consecință pentru a câștiga licitația SC G.C.U. SRL nu a ofertat mai multe articole din listele de cantități (vol. 4).

S-a mai reținut că licitațiile organizate în cadrul proiectului cofinanțat de Banca Europeană de Investiții și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei se făceau după regulile Băncii Mondiale, acestea fiind cuprinse în Documentația de Atribuire pentru Achiziții de Lucrări Mici, Achiziții de lucrări: Reabilitarea Școlilor pre-universitare. Potrivit adresei nr. 1851/15.06.2015 a Ministerului Educației și Cercetării Științifice, documentația de licitație, respectiv caietul de sarcini era compus din: documente de licitație standard în conformitate cu Ghidul de Achiziții al Băncii Mondiale și proiectul tehnic, respectiv detaliile de execuție și listele de cantități. 

Conform ghidului de achiziții pentru lucrări mici oferta trebuie să cuprindă toate documentele indicate la pct. 11.1 din documentația de atribuire, precum și orice alt document cerut în caietul de sarcini conform lit. i. În acest context, instanţa de fond a reţinut ca fiind neîntemeiate susţinerile apărării inculpaţilor în sensul că, în procesul de analiză al ofertelor, trebuiau luate în considerare doar listele de activităţi. În realitate, evaluarea ofertelor se realiza cu luarea în considerare inclusiv a listelor de cantităţi. De altfel, preţul ofertei ar fi fost stabilit în mod nereal în cazul în care nu ar fi fost luate in calcul listele de cantităţi pentru fiecare din obiectivele de executat, fapt care a și dus la câștigarea licitației de către S.C. G.C.U. SRL.

Prima instanță a reținut că obligația ofertantului era, conform pct. 14. 2 din ghid, să depună o ofertă pentru toate lucrările descrise în instrucțiuni pentru ofertanți 1.1 prin completarea prețurilor pentru toate articolele lucrărilor, identificate în secțiunea IV, formulare de ofertă.

Conform documentației de atribuire pentru achiziții de lucrări mici în cadrul pachetului W/SIRP/NCB/204/2011, comisia de evaluare din partea Ministerului Educației Cercetării Tineretului și Sportului, beneficiar, avea obligația, potrivit art. 29.3, să examineze aspectele tehnice ale ofertei prezentate în conformitate cu instrucțiunile pentru Ofertanți 16, Propunerea tehnică, în special pentru a confirma că toate cerințele din secțiunea 6 (Cerințele Beneficiarului) au fost îndeplinite fără nici o abatere materială, rezervă sau omisiune.

Prin adresa nr 3482/24.06.2015 Ministerul Educației și Cercetării Științifice - Unitatea de Management al Proiectelor pentru Modernizarea Rețelei Școlare și Universitare a comunicat faptul că noțiunea ”specificații” din secțiunea a VI-a, aferentă documentației de achiziție, se referea la caracteristicile tehnice necesare întocmirii ofertelor și constau în specificații tehnice pe fiecare specialitate în parte (arhitectură, structură, instalații – termice, electrice, apă, canalizare), acestea fiind atașate pe DVD-R inscripționat NCB/204/2011 Buzd Mălâncrav SB, PR. TEHNIC, DETALII EXEC., LISTE CANT,  seria constructivă MAPA09QE29110253 (vol. 2, filele 34-36).

Din procesul verbal din data de 29.06.2015, a rezultat faptul că pe DVD-R inscripționat NCB/204/2011 Buzd Mălâncrav SB, PR. TEHNIC, DETALII EXEC., LISTE CANT., seria constructivă MAPA09QE29110253, se află și fișierele cuprinzând listele de cantități (vol. 6, fila 1-6). Conform documentației de licitație a fost pusă la dispoziția ofertanților o documentație tehnică care cuprinde și listele de cantități pentru fiecare dintre obiectivele de executat.

Potrivit art. 29.4 în cazul în care o ofertă nu corespunde în mod substanțial cerințelor documentației de atribuire aceasta trebuia respinsă de beneficiar și nu putea fi depusă din nou după corectarea abaterii materiale, a rezervei sau omisiunii.

Tribunalul București a apreciat că, în cauză, concluzia potrivit căreia evaluarea ofertelor de către cei trei inculpați s-a făcut cu încălcarea regulilor instituite prin documentația de atribuire pentru achiziții de lucrări mici în cadrul pachetului W/SRPI/NCB/204/2011 Sibiu era susținută şi de raportul de constatare din data de 26.05.2015 întocmit de specialistul Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial - Alba Iulia prin care s-a stabilit faptul că oferta depusă de asocierea SC M.I. SRL-SC G.C.U. SRL nu este conformă cu cerințele caietului de sarcini întrucât există omisiuni în ceea ce privește cantitățile de lucrări ofertate, în sensul că între listele cu cantităţi de lucrări din caietul de sarcini si oferta depusă de asociere există diferențe, după cum urmează:

- pentru Şcoala cu clasele I-VIII M., comuna L., judeţul S. au fost stabilite un număr de 79 poziţii, redate în anexa nr.1, ce reprezintă articole la care au fost identificate diferenţe cantitative în minus (nu au fost ofertate deloc sau au fost ofertate într-o cantitate mai mică) sau plus şi neconformităţi între caracteristicile solicitate la lucrări/materiale conform caietului de sarcini şi cele ofertate

- pentru Şcoala cu clasele I-VIII Buzd, comuna B. - judeţul S. au fost identificate un număr de 148 poziţii, redate în anexa nr.2, ce reprezintă articole la care au fost identificate diferenţe cantitative în minus sau plus şi neconformitatea între caracteristicile solicitate la lucrări/materiale conform caietului de sarcini şi cele ofertate, iar valoarea totală a celor 227 poziţii, stabilite mai sus, care reprezintă articole la care au fost identificate diferenţe cantitative între listele de lucrări din Caietul de sarcini şi oferta prezentată de asocierea SC M.I. SRL-SC G.C.U. SRL şi neconformităţi între caracteristicile solicitate la lucrări/materiale şi cele ofertate, a fost stabilită ca fiind de 323.852,39 lei-fără TVA (401.576,96 lei cu TVA).

A concluzionat Tribunalul că, membrii comisiei de evaluare, respectiv inculpații P. V., E. M. și P. L. I., nu și-au îndeplinit corespunzător atribuțiile pe care le aveau și, în urma evaluării ofertelor depuse pentru pachetul W/SIRP/NCB/204/2011, au propus atribuirea contractului pentru construcția școlilor din B. și M., jud. S., către asocierea SC G.C.U. SRL și SC M.I. SRL, în condițiile în care oferta acestora nu corespundea caietului de sarcini pus la dispoziția ofertanților de către beneficiar, în sensul că oferta propusă conținea omisiuni substanțiale, nefiind ofertate în întregime toate articolele de lucrări. (vol. 2, fila 646-673).

Conform Documentației de atribuire a pachetului W/SIRP/NCB/204/2011 pct. 34.1 beneficiarul, respectiv comisia de evaluare din partea Ministerului Educației Cercetării Tineretului și Sportului - U.M.P.M.R.S.U., avea obligația de a utiliza criteriile și metodologiile menționate de această clauză, nefiind permisă utilizarea nici unui alt criteriu de evaluare sau a unei alte metodologii.

Pct. 34.2 din aceeași documentație enumera criteriile pe care beneficiarul trebuie să le ia în considerare în momentul evaluării ofertelor respectiv: a) prețul ofertei, cu excepția sumelor provizorii, dacă acestea există, pentru situații neprevăzute în Rezumatul Devizului General pentru contracte de distribuire sau Graficul de Prețuri pentru contractele cu sumă forfetară, dar incluzând articole pentru munca de o zi, acolo unde există prețuri competitive; b) ajustarea prețurilor pentru corectarea erorilor aritmetice în conformitate cu Instrucțiunile pentru ofertanți 31.1; c) ajustarea prețurilor datorate reducerilor oferite în conformitate cu Instrucțiunile pentru Ofertanți 14.3; d) conversia sumelor ce rezultă din aplicarea punctelor a și c de mai sus dacă este cazul într-o  monedă unică, în conformitate cu Instrucțiunile pentru Ofertanți 32; e) ajustarea pentru neconformități în conformitate cu Instrucțiunile pentru ofertanți 30.3 și f) aplicarea tuturor factorilor de evaluare indicați în secțiunea III (Evaluarea și Criteriile de Calificare) (fila 279 vol. 2).

În secțiunea III, la pct. 1 intitulat ”Evaluare”, se prevedea că pe lângă criteriile prezentate în ITB 34.1 lit. a – e, se mai aplicau, conform lit. f, și alte criterii care sunt enumerate și analizate în continuare. Astfel, pentru stabilirea compatibilității propunerii tehnice, aceasta trebuia să includă o evaluare a capacității tehnice a acestuia de a mobiliza echipament și personal cheie pentru contract, în concordanță cu propunerea acestuia legată de metodele de lucru, stabilirea programului și ”aprovizionarea materialelor cu detalii suficiente și în deplină conformitate cu cerințele stipulate în Secțiunea VI (Cerințele Beneficiarului)”.

Prin adresa nr. 3482/24.06.2015 Ministerul Educației și Cercetării Științifice - Unitatea de Management al Proiectelor pentru Modernizarea Rețelei Școlare și Universitare a comunicat faptul că noțiunea ”specificații” din secțiunea a VI-a, aferentă documentației de achiziție, se referea la caracteristicile tehnice necesare întocmirii ofertelor și constau în specificații tehnice pe fiecare specialitate în parte (arhitectură, structură, instalații – termice, electrice,apă,canalizare), acestea fiind atașate pe DVD-R inscripționat NCB/204/2011 Buzd Mălâncrav SB, PR. TEHNIC, DETALII EXEC., LISTE CANT, seria constructivă MAPA09QE29110253. (vol. 2, filele 34-36) Din procesul-verbal din data de 29.06.2015, a rezultat faptul că pe DVD-R inscripționat NCB/204/2011 B.M. SB, PR. TEHNIC, DETALII EXEC., LISTE CANT., seria constructivă MAPA09QE29110253, se află și fișierele cuprinzând listele de cantități. (vol. 6, fila 1-6).

Mai mult, oferta făcută de SC C. SA cuprindea un deviz care conținea toate cantitățile de lucrări, nefiind constatate omisiuni semnificative care ar fi fost de natură să avantajeze sub aspect financiar oferta acestei societăți.

Conform raportului din data de 26.05.2015 întocmit de specialistul D.N.A., în urma analizării comparative a ofertei depuse de SC C. SRL cu listele de cantități de lucrări din Caietul de sarcini elaborat de Ministerul Educaţiei Cercetării Tineretului și Sportului pentru pachetul de investiții W/SIRP/NCB/204/2011, diferențele de cantități existente între oferta celor de la SC C. SA și caietul de sarcini putea fi rezultatul unor erori neputând influența decisiv rezultatul licitației, spre deosebire de oferta depusă de SC G.C.U. SRL, în cazul căreia au fost identificate un număr de 227 de omisiuni/neconformități față de caietul de sarcini.

Mai mult, conform anexelor la raportul de constatare din data de 26.05.2015,  atât în cazul școlii de la Mălâncrav, cât și în cazul școlii de la Buzd, SC G.C.U. SRL nu a cuprins în oferta propusă beneficiarului articole de lucrări cu o valoare importantă, respectiv lemn pentru șarpantă sau sistem termoizolant, pe lângă articole cu o valoare relativ redusă, ceea ce a condus la posibilitatea întocmirii celei mai bune oferte de preț (vol. 2, fila 655-671).

S-a reținut că, dacă asocierea SC G.C.U. SRL- SC M.I. SRL ar fi depus o ofertă tehnică și financiară care să cuprindă toate articolele de lucrări prevăzute în caietul de sarcini, oferta sa nu ar fi putut să fie declarată câștigătoare.

În consecință, din probele administrate în cauză, s-a stabilit faptul că în urma evaluării ofertelor depuse pentru pachetul W/SIRP/NCB/204/2011, comisia de evaluare alcătuită din inculpații P. V. R., E. M. și P. L. I. a propus atribuirea contractului către asocierea SC G.C.U. SRL –SC M.I. SRL, în loc să respingă oferta și să îi descalifice în condițiile în care oferta acestora nu era conformă cu cerințele caietului de sarcini, în sensul existenței mai multor omisiuni materiale.

In aceste condiții, Tribunalul a respins solicitările inculpaților de achitare întemeiate pe  dispozițiile art. 16 lit. a) C.pr.pen., reținând că în cauză a fost dovedită existenţa unei conduite exterioare a inculpaților, conduită ce corespunde definiției dată de textul incriminator, respectiv art. 246 C.pen. 1969, sub aspectul laturii obiective.

În ceea ce privește însă latura subiectivă, ca element constitutiv al infracțiunii de abuz în serviciu, Tribunalul a apreciat că acesta nu numai că nu a fost dovedit în cauză, dar nici nu s-a făcut vorbire despre poziția subiectivă a inculpaților, în sensul că aceștia ar fi prevăzut şi urmărit sau că ar fi prevăzut şi acceptat vătămarea intereselor legale ale celorlalte societăţi ofertante şi obținerea unui folos pentru societatea inculpatului A.P. şi S.C. M.I. S.R.L.

Astfel, Tribunalul a amintit următoarele declarații:

-declarația inculpatului E. M., potrivit căreia cei care se ocupau de evaluări și de verificarea listelor de cantități erau V. P., M. C. şi H. H.;

-declarația inculpatului P. V., potrivit căreia, în cadrul acestui proiect, ofertele se făceau pe liste de activităţi, dar că, în cazul în care ofertanţii depuneau deviz la oferte (liste de cantităţi cu preţuri aferente), acestea erau analizate și se efectua verificarea comparativă a caietului de sarcini cu oferta depusă. Referitor la diferenţele dintre listele de cantităţi în ceea ce priveşte oferta făcută de SC G.C.U. SRL şi cantităţile prevăzute în caietul de sarcini, inculpatul a apreciat că aceasta poate fi cel mult o scăpare neintenţionată a comisiei de evaluare datorită volumului mare de lucrări efectuat de către angajaţii U.M.P.M.R.S.U.;

-declarația martorului H. P. H., acesta precizând că procedura era stabilită de acordul de împrumut încheiat cu Banca Mondială, existând în acest sens un ghid de achiziţie iar pentru pachetul W/SIRP/NCB/204/2011, iar comisia de evaluare trebuia să aibă în vedere reglementările din documentaţia de atribuire pentru achiziţii de lucrări mici. Martorul a susținut că, potrivit procedurii Băncii Europene de Investiţii şi Băncii Mondiale, se licita pe liste de activităţi, iar comisia de evaluare stabilea caracterul complet al ofertei prin verificare elementelor parcurse cu ocazia deschiderii ofertelor, menţionate în procesul verbal de deschidere a acestora. Acesta a mai indicat faptul că, deşi oferta SC G.C.U. SRL nu cuprindea un volum însemnat de cantităţi de materiale şi lucrări prevăzute în caietul de sarcini, aceasta a fost desemnată câştigătoare prin faptul că s-a mers strict pe solicitările din caietul de sarcini, adică ofertarea pe liste de activităţi, şi nu a mai verificat nimeni devizul analitic. 

Față de cele arătate, instanța de fond a apreciat că, deși membrii comisiei de evaluare a ofertelor în cadrul pachetului W/SIRP/204/2011 aveau obligația conform documentației de licitație să verifice și conformitatea devizului depus de ofertanți cu listele de cantități puse la dispoziție prin caietul de sarcini, neverificarea acestuia nu a fost intenționată, ci s-a produs din cauza volumului mare de muncă, dar şi a numirii membrilor comisiei într-un mod ce nu le permitea alocarea de timp suficient pentru realizarea unui control eficient.

În aceste condiţii, Tribunalul a constatat că, în cauză, fapta nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege.

Mai mult, instanța de fond a observat că, în cauză, sunt incidente și dispozițiile Deciziei nr. 405 din 15 iunie 2016 dată de Curtea Constituțională a României, întrucât cei trei inculpați sunt acuzați de încălcarea unor prevederi conținute de Ghidul care reglementează procedura de atribuire pentru achiziţiile de lucrări din cadrul proiectului cofinanţat de Banca Europeană de Investiţii şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, or Curtea a statuat că neîndeplinirea ori îndeplinirea defectuoasă a unui act trebuie analizată numai prin raportare la atribuții de serviciu reglementate expres prin legislația primara – legi şi ordonanțe ale Guvernului, adoptarea unor acte de reglementare secundară care vin să detalieze legislația primară neputându-se realiza decât în limitele și potrivit normelor primare.

Astfel, instanţa de fond a arătat că argumentația parchetului, potrivit căreia Acordul cadru de împrumut dintre România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru finanțarea Proiectului privind reabilitarea infrastructurii școlare din România a fost ratificat prin Legea nr. 439/2003, nu schimbă această concluzie, întrucât dispoziţiile la care face referire actul de inculpare rămân cele ale ghidului care reglementează procedura de atribuire pentru achiziţiile de lucrări din cadrul proiectului cofinanţat de Banca Europeană de Investiţii şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, ghid ce nu se circumscrie noțiunii de legislație primară.

A concluzionat instanţa de fond că soluţia care se impune în cauză pentru cei trei inculpaţi, respectiv E. M., P. V. R. şi P. L. I. este aceea de achitare întemeiată pe dispoziţiile art.16 alin. (1) lit. b) C.pr.pen.

În ceea ce privește încadrarea juridică corectă a faptelor reținute în sarcina celor trei inculpați, Tribunalul a considerat că aceasta este reprezentată de art. 132 din Legea nr.78/2000 raportat la art. 246 C.pen. cu aplic. art. 5 C.Pen., respectiv abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor şi nu abuzul în serviciu contra intereselor publice cum s-a reţinut în actul de sesizare. Astfel, Tribunalul a arătat că, din chiar descrierea faptei, rezultă că, prin nerespectarea ghidului ce reglementează procedura de atribuire, cei trei inculpaţi au adus atingere interesului legitim al celorlalţi ofertanţi şi nu o tulburare a bunului mers a unui organ sau a unei instituţii din cele la care se referea art. 145 sau o pagubă patrimoniului acesteia. Or, societatea eventual afectată, respectiv SC C. SA, este o persoană juridică privată, astfel încât încadrarea juridică corectă este cea prev. de art. 246 C.pen.. În consecință, Tribunalul a dispus schimbarea încadrării juridice pentru inculpaţii E.M., P. V. R. şi P. L. I. în sensul mai sus menţionat şi achitarea inculpaţilor pentru aceste infracţiuni. În același timp, a fost respinsă solicitarea Ministerului Public de schimbare a încadrării juridice prin reținerea dispozițiilor art. 2481 C.pen. 1969.

Cu privire la infracțiunile comise de: inculpatul D. N., președinte al comisiei de recepție la terminarea lucrărilor din data de 18.12.2012; inculpatul A. P., administrator al SC G.C.U. SRL şi inculpata persoană juridică SC G.C.U. SRL, s-au reţinut următoarele:

În cursul lunii iulie 2012, ca urmare a neînțelegerilor, cu privire la plăți intervenite între antreprenorul general SC G.C.U. SRL și subantreprenorul SC A. SRL, reprezentanții celui de-al doilea au decis oprirea activității și părăsirea șantierelor de la școlile din Buzd și Mălâncrav, jud. Sibiu.

În aceste condiții, inculpatul A. P., administrator al SC G.C.U. SRL, s-a văzut nevoit să continue lucrările cu forță de muncă din zonă, deoarece trebuia să se încadreze în termenul de predare a celor două construcții.

SC G.C.U. SRL nu a reușit respectarea termenilor contractuali conveniți cu Ministerul Educației Cercetării Tineretului și Sportului – U.M.P.M.R.S.U., și anume executarea lucrărilor de construcții la cele două unități de învățământ din localitățile Buzd și Mălâncrav jud. Sibiu în termen de 12 luni de la momentul începerii lucrărilor, respectiv până în cursul lunii august 2012 și, în consecință, a solicitat prelungirea contractului.

Prin actul adițional nr.1/27.06.2012, s-a prelungit termenul pentru finalizarea lucrărilor până la data de 25.11.2012 (vol. 2, fila 263).

Întrucât lucrările nu se finalizaseră și pentru a nu pierde suma de 150.365,15 lei, reprezentând contravaloarea scrisorii de garanție LG/PB117246RON, prin adresa nr 91/14.09.2012 SC G.C.U. SRL a înaintat Ministerului Educației Cercetării Tineretului și Sportului prelungirea valabilității scrisorii de garanție de la data de 25.09.2012 până la data de 25.11.2012 (vol. 10, fila 17-18).

În data de 19.11.2012, între SC G.C.U. SRL și Ministerul Educației Cercetării Tineretului și Sportului Unitatea de Management al Proiectelor privind Modernizarea Rețelei Școlare și Universitare s-a încheiat actul adițional nr. 2/2012 la contractul nr. W/SIRP/NCB/204/2011, prin care din nou s-a prelungit termenul de finalizare a lucrărilor până în data de 20.12.2012, motivat de existența unor factori meteo extremi care au împiedicat desfășurarea în condiții normale a lucrărilor de construcții în cursul lunilor iunie – august 2012 (vol. 2, fila 622).

Prin adresa nr 3436/23.11.2012, Ministerul Educației Cercetării Tineretului și Sportului - Unitatea de Management al Proiectelor de Modernizare a Rețelei Școlare și Universitare solicită UNICREDIT TIRIAC BANK București executarea scrisorii de garanție bancară de bună execuție nr. LG/PB117246RON/11.04.2011, în valoare de 150.365,15 RON, în cazul în care SC G.C.U. SRL nu solicită sau solicită și nu primește aprobare pentru prelungirea scrisorii de garanție bancară menționată (vol. 10, fila 19).

În aceste condiții, prin adresa nr.127/23.11.2012, SC G.C.U. SRL a înaintat Ministerului Educației Cercetării Tineretului și Sportului prelungirea valabilității scrisorii de garanție de la data de 25.11.2012 până la data de 20.12.2012 (vol. 10, fila 21-22).

Deși lucrările la cele două școli din localitățile Buzd și Mălâncrav nu erau terminate și știind că prelungirea contractului nr W/SIRP/NCB/204/2011 nu mai putea fi obținută, nemaiputând fi invocată existența unor situații obiective care să fi împiedicat activitățile de construcții, iar data limită de realizare a lucrărilor era 20.12.2012, consecința nerespectării termenului fiind neîncasarea ultimei tranșe de plată și executarea de către beneficiar a scrisorii de garanție bancară, inculpatul A.P., administrator al SC G.C.U. SRL, a decis să ia legătura cu inculpatul D. N., coordonator regional al proiectului pentru regiunea Transilvania, căruia i-a comunicat că lucrările sunt terminate, putându-se întruni comisia pentru efectuarea recepției la terminarea lucrărilor.

Prin decizia nr. 107/13.12.2012 a directorului general al Unității de Management al Proiectelor Privind Modernizarea Rețelei Școlare Universitare, s-a numit comisia de recepție la terminarea lucrărilor pentru unități de învățământ din județul Sibiu, cuprinse în proiectul privind reabilitarea infrastructurii școlare contract W/SIRSP/NCB/2011 respectiv pentru școala cu clasele I-VIII sat B., comunei B., jud. S. în următoarea componență: președinte – D. N. și membrii E. R. M., M. C., M. M., M. E. iar pentru Școala cu clasele I-VIII at M., com. L., jud. S., având următoarea componență președinte – D. N. și membrii E. R. M., M. C., G. A. M, O. I. (vol. 10, fila 4-5)

În vederea întrunirii comisiilor de recepție la terminarea lucrărilor pentru cele două unități de învățământ din loc. B. și M. s-a stabilit data de 18.12.2012.

În data de 17.12.2012, cu o zi înainte de efectuarea recepției la terminarea lucrărilor, SC G.C.U. SRL a emis către Ministerul Educației Cercetării Tineretului și Sportului - U.M.P.M.R.S.U. factura nr 104 GCU/17.12.2012 în valoare de 135.906,10 lei (vol. 10, fila 84).

Având în vedere ceea ce i-a comunicat inculpatul A. P. cu privire la lucrări, D. N. a redactat, în prealabil, două procese-verbale de recepție la terminarea lucrărilor, câte unul pentru fiecare unitate de învățământ în care a consemnat admiterea recepției fără obiecțiuni, respectiv fără întocmirea nici uneia dintre anexe.

În data de 18.12.2012, membrii comisiei de recepție, respectiv D. N., coordonator regional Transilvania-președinte; M. C., coordonator regional adjunct Transilvania; E.R. M. -coordonator județean de proiect jud. Sibiu-membru; O. I. – primar comuna L.-membru; G. A. M. - director unitate școlară – membru precum și următorii invitați: A. P., administrator al SC G.C.U. SRL, M. A. L. – diriginte de șantier, arhitect P. I. – proiectant, s-au reunit la școala din localitatea M., comuna L., jud. S..

După vizitarea școlii, membrii comisiei au stabilit faptul că existau lucrări care nu erau terminate, iar în aceste condiții nu se putea face recepția la terminarea lucrărilor.

A indicat Tribunalul faptul că, pentru a reţine existenţa instigării la infracţiunea de abuz în serviciu şi fals intelectual, acuzarea a arătat că inculpatul A.P. a insistat și a solicitat membrilor comisiei de recepție admiterea recepției fără menționarea în procesul verbal de recepție la terminarea lucrărilor nr. 5205/18.12.2012 a existenței lucrărilor neexecutate și implicit a întocmirii Anexei 2, fiind de acord, pentru a câștiga încrederea acestora cu întocmirea unui proces verbal redactat olograf în care să fie menționate lucrările rămase de executat la școala din M. (vol. 10, fila 9, 92-95). 

Întrucât procesul-verbal de recepție la terminarea lucrărilor nr. 5205/18.12.2012 fusese redactat pe calculator și completat, anterior, la punctele 4.1, 4.2, 4.3, cu mențiunea ”nu este cazul”, de către inculpatul D. N., s-a stabilit la solicitarea primarului O. I. întocmirea unui proces verbal redactat olograf intitulat ”proces-verbal cu lucrări rămase de executat la școala Cl I-VIII M., comuna L., anexa PV 5205/18.12.2012” (vol. 10, fila 92-95).

Deși în cazul identificării de lucrări neexecutate, era necesară întocmirea un înscris în care să fie consemnate aceste lucrări și care constituie anexa 2 la procesul-verbal de recepție la terminarea lucrărilor, totuși, membrii comisiei au fost de acord să semneze procesul verbal nr. 5205/18.12.2012 chiar dacă la punctul 4.2 ”cantitățile de lucrări cuprinse în lista anexă 2 nu au fost executate” a fost indicată, apriori, mențiunea ”nu este cazul” de către inculpatul D. N., deși pe șantierele celor două școli au fost identificate lucrări nefinalizate și au fost întocmite două procese-verbale redactate olograf în care erau menționate acestea, în condițiile în care inculpatul A.P. și-a asumat obligația executării acelor lucrări.

Astfel, în aceeași dată, 18.12.2012, a fost redactat olograf un proces verbal în care au fost consemnate lucrările neexecutate la școala din M., comuna L., jud. S., respectiv: montat ușă la pod și termoizolație acoperiș casa scării (ușă rezistentă la foc) și pereți gipscarton rezistent la foc 14 (roșu), montat pazie, revizuire și dublare termoizolație conducte distribuție din pod, revizuire mecanism închidere tâmplărie PVC  ferestre și un ochi rotobasculant și uși PVC, revizuire jgheaburi și burlane, montare un burlan pe fațada principală, opritoare de zăpadă, șorțuri din tablă la calcane, glaf la atic, mână curentă la scara principală, asistență tehnică la punerea în funcțiune a instalațiilor de apă, revizuirea glafurilor exterioare la ferestre și siliconare, fixare tălpi popi de planșeu beton, umplere rosturi trotuare protecție cu bitum, soluție îndepărtare ape pluviale de clădire, închidere pereți despărțitori grupuri sanitare pe sexe, vopsitorie ulei acces secundar h – 1,20 m. (vol. 10, fila 92-95). S-a stabilit prin același proces-verbal redactat olograf și un termen de execuție, respectiv data de 31 mai 2013, acesta fiind asumat de inculpatul A. P., administrator al SC G.C.U. SRL.

Procesul-verbal a fost semnat de toți membrii comisiei de recepție la terminarea lucrărilor, precum și de reprezentantul SC G.C.U. SRL, inculpatul A. P.

După aceea, membrii comisiei s-au deplasat la școala din loc Buzd, com. Brateiu, jud. Sibiu, pentru efectuarea recepției la terminarea lucrărilor. (vol. 10 fila 93). În aceeaşi dată, a fost efectuată recepţia la terminarea lucrărilor şi la şcoala din localitatea Buzd.

Pe lângă comisia de recepție alcătuită din D. N., coordonator regional Transilvania-președinte; M. C., coordonator regional adjunct Transilvania; E. R. M. - coordonator județean de proiect jud. Sibiu-membru; M. E. – primar comuna Brateiu - membru; M. M. - director unitate școlară – membru au mai participat și A. P., administrator al SC G.C.U. SRL, M. A. L. – diriginte de șantier, arhitect P. I. –proiectant.

Și în cazul acestei unități școlare, s-a constatat faptul că existau unele lucrări de construcție care nu erau finalizate.

Întrucât deja procesul-verbal de recepție la terminarea lucrărilor nr. 847/18.12.2012 fusese redactat și listat de către inculpatul D. N. având menționat la punctul 4.2 ”cantitățile de lucrări cuprinse în lista anexă 2 nu au fost executate: nu este cazul”, iar A. P. a insistat către membrii comisiei să admită recepția fără menționarea existenței lucrărilor neexecutate și implicit a anexei 2, aceștia au acceptat semnarea Procesului verbal de recepție la terminarea lucrărilor nr. 847/18.12.2012, atestând astfel, prin semnarea acestui proces verbal, împrejurări necorespunzătoare adevărului (vol. 10, fila 11-12).

În același timp, s-a întocmit un proces verbal cu lucrările rămase de executat la școala CL I-VIII B., redactat olograf, în care au fost consemnate lucrările neexecutate la școala din loc. B., com. B. jud. S. respectiv: completare la pereții de compartimentare dintre holuri și grupurile sanitare, și între grupuri sanitare pe sexe; remedieri la zugrăveli; montat ușă la demisol; revizuire tâmplării ochiuri mobile; revizuire glafuri exterioare și interioare; montat cabluri boilere; revizuire sistem închidere uși cabine grupuri sanitare; închidere atica zonei de legătură între clădirea școlii și sala de festivități și revizuire burlan aferent jgheaburilor școlii; bară cabină persoane cu handicap. S-a stabilit în același proces verbal redactat olograf și un termen de execuție respectiv data de 31 mai 2013 (vol. 10, fila 568) (vol. 11, fila 160) (vol. 13, fila 232).

Procesul verbal a fost semnat de toți membrii comisiei de recepție la terminarea lucrărilor, precum și de reprezentantul SC G.C.U. SRL, inculpatul A. P.

Aceste documente întocmite în data de 18.12.2012, atât în ceea ce privește școala din loc Mălâncrav, cât și în ceea ce privește școala din loc Buzd, ar fi trebuit să fie înaintate către Ministerul Educației Cercetării Tineretului și Sportului de către numitul D. N., reprezentant regional Transilvania.

Astfel, în data de 20.12.2012, data limită până la care se prelungise atât durata contractului, cât și valabilitatea scrisorii bancare de garanție, inculpatul A. P., administrator al SC G.C.U. SRL, s-a prezentat și a depus la Ministerul Educației Cercetării Tineretului și Sportului – U.M.P.M.R.S.U., procesele-verbale de recepție la finalizarea lucrărilor încheiate la Buzd și Mălâncrav nr 5205/18.12.2012 și 847/18.12.2012, în care se menționa, neconform adevărului, faptul că nu există lucrări neexecutate, precum și factura nr 104 GCU/17.12.2012, omițând însă să depună și procesele-verbale olografe încheiate de toți membrii comisiei la data de 18.12.2012, la cele două școli din care rezultau existența unor lucrări care mai trebuiau executate.

În aceste condiții, la data de 20.12.2012 i s-a eliberat inculpatului scrisoarea de garanție bancară pentru suma de 150.365,15 lei. (vol. 10, fila 15)

Ulterior, inculpatul A. P., administrator al SC G.C.U. SRL, nu și-a respectat angajamentele luate și nu a mai executat lucrările rămase de executat și care au fost consemnate în procesele verbale redactate olograf în data de 18.12.2012.

La data de 21.03.2013, Ministerul Educației Cercetării Tineretului și Sportului – U.M.P.M.R.S.U. a plătit către SC G.C.U. SRL suma de 135.906,10 lei corespunzătoare facturii nr 104/17.12.2012 emisă de această societate. (vol. 10, fila 82-89). După ce a încasat aceste sume de bani, SC G.C.U. SRL nu a mai întreprins niciun demers pentru executarea lucrărilor rămase neexecutate la școlile din localitățile B. și M.

În aceste condiții, reprezentanții Primăriei Laslea, prin adresa 192/10.04.2013, i-au solicitat inculpatului A. P., administrator al SC G.C.U. SRL, respectarea angajamentului luat în data de 18.12.2012 (vol. 10, filele 575-583).

De asemenea, și martorul M. R., responsabil județean în cadrul proiectului pentru județul Sibiu, i-a solicitat inculpatului A. P. respectarea angajamentului luat în ceea ce privește executarea lucrărilor de construcție la cele două școli. (vol. 10, filele 533-565)

Inculpatul A. P. a răspuns celor care i-au cerut respectarea angajamentului luat și executarea lucrărilor rămase neexecutate faptul că toți membrii comisiei au fost de acord și au semnat ambele procese-verbale de recepție la terminare lucrărilor, respectiv PV nr.5205/18.12.2012 și 847/18.12.2012, fără niciun fel de obiecție; deoarece comisia nu a recomandat amânarea sau respingerea recepției la nici unul dintre cele două obiective (M. și B.), rezultă că nu s-a constatat de către comisie lipsa sau neterminarea unor lucrări; dacă ar fi existat obiecții atunci acestea ar fi trebuit menționate în mod expres în cuprinsul procesului-verbal de recepție; nu s-a menționat în cuprinsul nici unui proces-verbal de recepție la terminarea lucrărilor pentru nici unul dintre cele două obiective Mălâncrav și Buzd, nici o lipsă sau vreo lucrare care să fi rămas de efectuat, pe care SC G.C.U. SRL să aibă o obligație legală să o efectueze.

În data de 12.02.2014, s-a încheiat procesul-verbal de recepție finală nr 64/12.02.2014 cu privire la Școala cu clasele I-VIII, sat B., com. B., de comisia de recepție formată din președinte D. N. – coordonator regional de proiect Transilvania; specialist tehnic U.M.P.M.R.S.U. – H. H. - membru, coordonator județean de proiect D. P. - membru; primar com. B.-M. E. – membru și director unitate școlară M. M. - membru (vol. 10, fila 102-104). Comisia de recepție a constatat că lucrările nu au fost complet terminate și a propus amânarea recepției, întocmind în același timp și Anexa 2 la acest proces-verbal în care sunt consemnate lucrările care trebuie remediate.

În aceeași dată, s-a încheiat și procesul-verbal de recepție finală nr 772/12.02.2014 cu privire la Școala cu clasele I-VIII, sat Mălâncrav, com. L., de comisia de recepție formată din președinte D. N. – coordonator regional de proiect Transilvania; specialist tehnic U.M.P.M.R.S.U. – H. H. - membru, coordonator județean de proiect D. P. - membru; primar com. L.-O. I. – membru și director unitate școlară G. C. A. M. - membru.

A mai reținut Tribunalul că, în cazul în care comisia de recepție, în luna decembrie 2012, a constatat lipsa unor lucrări, ar fi trebuit să menționeze existența acestora în procesul-verbal de recepție la terminarea lucrărilor conform art. 15 din H.G. 273/1994 sau să întocmească în mod obligatoriu un înscris în care să fie enumerate lucrările neexecutate, iar existența acestui înscris să fie menționată la pct. 4.2 din procesul verbal de recepție, constituind anexa 2 (vol. 10, fila 105-107). Menționarea lucrărilor neexecutate și întocmirea înscrisului care reprezintă anexa 2 nu echivalează cu respingerea recepţiei. Prin urmare, comisia putea să admită recepţia şi să încheie anexa 2, ceea ce însemna că U.M.P.M.R.S.U. efectua plăţi către SC G.C.U. SRL doar după stingerea anexei 2, care se putea realiza numai prin remedierea lucrărilor, într-o perioadă stabilită de comisia de recepţie, conform art. 22 din H.G. 273/1994. Aceeaşi comisie de recepţie trebuia să constate remedierea lucrărilor.

Întocmirea unui proces verbal olograf, cum este cazul celor două şcoli, în care au fost menționate lucrările neexecutate la cele două obiective de investiții, este conformă cu dispozițiile H.G. nr. 273/1994, în ceea ce privește recepţionarea lucrărilor, cu condiția ca existența acestor înscrisuri să fie menționată la pct.4.2 al proceselor verbale de recepție la terminarea lucrărilor.

Dacă s-ar fi menționat în procesele verbale la terminarea lucrărilor existența proceselor verbale redactate olograf și acestea ar fi fost trimise la U.M.P.M.R.S.U., ar fi trebuit să se țină cont de ele şi ar fi atras neachitarea ultimei tranşe şi neeliberarea scrisorii de garanție bancară care reprezenta jumătate din garanţia de bună execuţie.

Prin urmare, necunoscând existența celor două procese verbale întocmite în formă olografă, Ministerul Educației Cercetării Tineretului și Sportului – U.M.P.M.R.S.U a decontat în data de 21.03.2013, către G.C.U. SRL suma de 135.906,10 lei alcătuită din 129.110,79 lei + garanție 6795,31 lei, pe baza facturii din data de 104 GCU /17.12.2012.

Fiind audiat, D. N. a recunoscut că el este acela care a tehnoredactat procesele-verbale de recepție la terminarea lucrărilor, efectuând mențiunea ”nu este cazul” la rubrica privind lucrări neexecutate, după ce a vorbit cu A. P. și acesta i-a spus că lucrările sunt finalizate.

A apreciat instanţa de fond că cele reținute prin actul de sesizare al instanței potrivit cărora inculpatul A.P. a insistat pe lângă membrii comisiilor de recepției de la cele două unități de învățământ să încheie procesele verbale de recepție la finalizarea lucrărilor nr.5205/18.12.2012 și 847/18.12.2012, fără menționarea în cuprinsul acestora a existenței lucrărilor neexecutate la cele două obiective de investiții, știind că întocmirea acestora în acest mod, îi va permite să ridice, de la Ministerul Educației Cercetării Tineretului și Sportului – U.M.P.M.R.S.U., scrisoarea de garanție constituită pentru suma de 150.365,15 lei, la UNICREDIT BANK și să încaseze și ultima tranșă de plată, respectiv 135.906,10 lei, nu sunt susținute în cauză.

Astfel, a reţinut Tribunalul că mulți dintre martorii audiați în cauză au arătat că nici nu au stat de vorbă cu inculpatul A., iar cel ce i-a convins sa semneze a fost primarul comunei sau, mai mult, au semnat pentru că „a semnat toata lumea”.

Instigarea, ca formă de participație penală, presupune ca rezoluția infracțională să fie luată inițial de instigator şi apoi transmisă persoanei instigate. Or, inculpatul A. P. a declarat că ideea întocmirii actului de mână prin care erau consemnate cele rămase de remediat a aparținut primarului localității, numitul O. şi lui D. N.. Mai mult, Tribunalul a reținut, pe baza declarațiilor martorilor O. I., D. N. și B. I., că procesele-verbale de recepție au fost întocmite chiar anterior întrunirii comisiei de recepție.

Mai mult, în opinia instanței de fond, s-a reţinut că instigatorul trebuie să cunoască el însuși caracterul nelegal al actului la care instigă şi să urmărească determinarea autorului la comiterea infracțiuni prin diverse mijloace.

S-a menționat că martorii G. A. şi M. A. au declarat că inculpatul A. P. nu le-a dat asigurări, personal, că o să finalizeze lucrările, arătând că de altfel nici nu-l cunosc pe acesta şi nici nu l-au auzit afirmând că va remedia deficiențele.

Şi martora M. C. S. a declarat că a semnat procesul-verbal de recepţie pentru că nu i s-au părut deficienţele majore şi a susținut că nu a fost influențată de vreo persoană să semneze procesul verbal de recepţie a celor două şcoli.

În condiţiile în care martorii nu au confirmat cu certitudine împrejurarea că ar fi existat o activitate de determinare capabilă să influenţeze în aşa fel membrii comisiei de recepţie încât aceştia să comită ilegalitatea de a întocmi un fals intelectual, instanţa a considerat că nu poate reţine existenţa instigării la infracţiunea de abuz în serviciu şi fals intelectual.

Mai mult, Tribunalul a reţinut că D. N. a declarat că făcea periodic inspecţie la cele două şcoli pentru a vedea stadiul lucrărilor, astfel încât simpla menţiune a inculpatului telefonică cum că a terminat lucrările nu poate fi calificată ca o acţiune ce se circumscrie ilicitului penal.

De altfel, potrivit tuturor declaraţiilor martorilor participanţi la recepţie, deficienţele și lucrările rămase de executat erau minore, nu afectau funcţionalitatea şcolilor, iar multe dintre acestea depindeau şi de acţiuni ale primărie, respectiv de utilităţi. Aceste declaraţii au fost apreciate de tribunal ca fiind în consens şi cu opinia expertizei depuse de către inculpatul A. P., conform căreia, în cazul ambelor şcoli Buzd şi Mălâncrav, lipsa niciuneia dintre lucrările menţionate olograf cu ocazia recepţiei nu afecta siguranţa în exploatare a construcţiei din punctul de vedere al exigenţelor esenţiale şi mai mult valoarea acestora era inferioară garanţiilor reţinute de 5% din valoarea contractului.

În aceste condiţii, instanţa de fond a reținut ca fiind incidente în cauză dispoziţiile art.16 lit. a) C.pr.pen., respectiv fapta nu există.

Analizând solicitarea de schimbare a încadrării juridice dată faptelor inculpatului A. P. şi inculpatei persoana juridică SC G.C.U. SRL, respectiv aceea de a reţine o singură infracțiune - aceea de instigare la fals intelectual, motivată de împrejurarea că activitatea infracțională reținută în sarcina inculpaților reprezintă în fapt modalitatea normativă a aceleiași acțiuni sau inacțiuni ce constituie elementul material al aceleiași infracțiunii, Tribunalul a reţinut însă, că în prezenta cauza, cele două infracțiuni coexistă pentru că, în sarcina autorului, respectiv a participanților la aceste infracțiuni s-a reținut inclusiv crearea unui prejudiciu prin actele materiale ce se circumscriu definiției falsului intelectual, respectiv instigării la falsul intelectual, astfel încât există un concurs formal de infracțiuni, sens în care a respins solicitarea de schimbare a încadrării juridice dată faptelor prin rechizitoriu.

Faţă de cele mai sus reținute, instanţa de fond a dispus achitarea atât a inculpatului A. P., cât şi a SC G.C.U. SRL, pentru infracţiunile de instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual săvârşite în formă continuată.

Cu privire la legea penală mai favorabilă, Tribunalul a stabilit că aceasta este legea nouă pentru inculpatul A. P., date fiind limitele de pedeapsă mai reduse, şi legea veche pentru SC G.C.U. SRL, având de asemenea limitele de pedeapsă ale amenzilor care sunt mai reduse sub Codul penal anterior.

Procedând la soluţionarea laturii civile a cauzei, judecătorul fondului a constatat că, prin adresa nr. 3541/29.06.2015, Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice a precizat că se constituie parte civilă în procesul penal ca urmare a eliberării scrisorii de garanţie nr. LG/PB117246 RON din 11.04.2011 şi decontarea ultimei tranşe aferente contractului încheiat cu asocierea de firme SC G.C.U. SRL şi SC M.I. SRL în cadrul proiectului W/SIRP/NCB/204/2011. Cuantumul total al sumei este de 286.271,25 lei, sumă formată din 150.365,15 lei reprezentând valoarea scrisorii de garanţie şi 135.906,10 lei reprezentând valoarea ultimei plăţi efectuate.

Faţă de soluţiile de achitare pronunţate cu privire la inculpaţii E. M., P. V. R. şi P. L. I., pe de o parte, şi A. P. şi SC G.C.U. SRL, pe de altă parte, Tribunalul a dispus respingerea acţiunii civile, ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentinţe, în termenul prevăzut de lege, au declarat apel Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție, partea civilă şi inculpatul P. V.-R., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

Motivele căilor de atac au fost arătate pe larg în scris, fiind depuse la dosarul cauzei şi susţinute oral, cu ocazia dezbaterilor ce au avut loc în şedinţa publică din data de 11 mai 2018, menţionate în încheierea de şedinţă de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție a susținut, în esență, în ceea ce-i privește pe inculpații P. V. R., P. L. I. şi E. M., faptul că în mod greșit s-a apreciat, în lipsa oricăror elemente juridice de coroborare, că neîndeplinirea obligațiilor de serviciu s-ar fi datorat volumului mare de activitate, ceea ce ar exclude reținerea intenției. A mai susținut Parchetul faptul că obligațiile ce reveneau inculpaților erau stabilite în cuprinsul Ghidului Băncii Mondiale pentru achiziții, ghid indicat în Acordul-cadru de împrumut dintre România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru finanţarea Proiectului privind reabilitarea infrastructurii şcolare din România, semnat la Bucureşti la 11 iulie 2003, ratificat prin Legea nr. 439/2003. Parchetul a considerat că în aceste condiții obligațiile ce reveneau inculpaților în calitate de membrii ai comisiei de licitație erau stabilite într-un document cu rang de lege.

A mai criticat Parchetul greșita schimbare a încadrării juridice date faptelor reținute în sarcina celor trei inculpați, susținând că prin acțiunile lor inculpații au creat un prejudiciu în patrimoniul Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, și nu celorlalte societăți participate la licitație.

În ceea ce-i privește pe inculpații A.P. şi S.C. G.C.U. S.R.L., Parchetul a susținut că prin acțiunile lor, respectiv asumarea promisiunii de a remedia neregulile constatate la data de 18.12.2012, inculpații au determinat membrii comisiei de recepție să semneze procesele-verbale în forma indicată, cu consecințe în ceea ce privește încasarea de către inculpați a ultimei tranșe de plată și a eliberării scrisorii de garanție. Au mai fost invocate unele probe referitoare la importanța neregulilor constatate, dar și refuzul celor doi inculpați de a-și îndeplini obligațiile asumate prin cele două procese-verbale olografe.

Parchetul a criticat și soluția dispusă cu privire la latura civilă a cauzei, invocând greșita respingere a acțiunii civile determinată de greșita soluție de achitare, solicitând, de asemenea, schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpaților ca urmare a determinării legii penale mai favorabile ca fiind legea nouă în cazul inculpaților P. V. R., P. L. I. şi E. M. și legea veche în cazul celorlalți doi inculpați.

Partea civilă Ministerul Educaţiei Naţionale – Unitatea de Management al Proiectelor pentru Modernizarea Rețelei Școlare și Universitare (aceasta fiind titulatura actuală a părții civile) a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței penale apelate, admiterea acțiunii civile și acordarea sumei de 135.906,10 lei, reprezentând valoarea ultimei plăți efectuate.

Inculpatul P. V.-R. a solicitat schimbarea temeiului achitării, respectiv achitarea inculpatului în temeiul dispozițiilor în art. 16 alin. (1) lit. a) C.pr.pen., susținând că nu a existat nicio îndeplinire defectuoasă a unui act sau neîndeplinirea unei obligații stabilite de lege. În acest sens, inculpatul a indicat, în esență, faptul că, potrivit Ghidului Băncii Mondiale pentru achiziții, nu exista obligația membrilor comisiilor de licitații de a verifica listele de cantități, ci doar listele de activități, obligație ce a fost respectată în cauză.

În apel, la termenul din data de 12.10.2017, inculpații P. V. R., P. L. I., E. M. și A. P. au precizat că nu doresc să dea declarații suplimentare, menținându-și declarațiile date anterior.

În continuare, s-a procedat la audierea martorilor P. I.-I. (f. 119), P.-H. H. (f. 120), C. I. (f. 160), D. N. (f. 162), Z. R.-E. (f. 180), M.A.-L. (f. 181), M. C. A. (f. 191), A. V.-G. (f. 192), M. E. (f. 193), M. C. S.(f. 213), O. I. (f. 214), B. I. (f. 215), M. A.-E..

La dosar a mai fost depusă decizia penală nr. 1691/A/10.11.2016 pronunțată de Curtea de Apel București – Secția I Penală cu privire la martorul D. N.

La termenul din data de 13.04.2018, Curtea de Apel a revenit asupra dispoziției anterioare de reaudiere a tuturor martorilor audiați în fața instanței de fond, constatând că martorii ce nu fuseseră audiați până la momentul indicat fie au dat declarații care nu sunt utile soluționării cauzei, fie au dat declarații ce vizează aspecte ce au făcut obiectul declarațiilor martorilor deja audiați. La același termen de judecată, Curtea a pus în vedere participanților la procedură să aibă în vedere pentru concluziile asupra apelurilor analiza aplicării legii penale mai favorabile și a cererilor de schimbare a încadrării juridice formulate în fața instanței de fond.

La solicitarea instanței, la data de 25.04.2018, reprezentantul Ministerului Public a depus la dosar precizări cu privire la dispozițiile din legi sau ordonanțe considerate ca încălcate prin raportare la acuzația de abuz în serviciu reținută în sarcina inculpaților  A. P. şi S.C. G.C.U. S.R.L.

Examinând legalitatea şi temeinicia sentinţei penale apelate, prin prisma criticilor invocate, precum şi din oficiu, sub toate aspectele de fapt şi de drept conform art. 417 şi art. 418 C.pr.pen., Curtea a constatat că apelul procurorului şi al părţii civile sunt întemeiate şi vor fi admise, iar cel promovat de inculpatul P.V. –R. este nefondat şi a fost respins ca atare, în considerarea următoarelor argumente:

În ceea ce îi privește pe inculpații P. V. R., P. L. I. şi E. M., Curtea a constatat că situația de fapt reținută de prima instanță are corespondent în actele dosarului, aspectele în discuție fiind reprezentate de prevederea de lege a obligațiilor a căror neîndeplinire este imputată celor trei inculpați.

Rezumând, din actele dosarului rezultă dincolo de orice îndoială că inculpații au avut calitatea de membrii ai comisiei de evaluare a ofertelor pentru achiziția de lucrări de execuție pentru unități școlare cuprinse în Proiectul privind reabilitarea infrastructurii școlare și au luat parte, în calitate de membrii, la evaluarea ofertelor depuse pentru pachetul W/SIRSP/204/2011 privind construcția școlilor din localitățile Buzd și Mălâncrav, jud. Sibiu.

A mai rezultat faptul că oferta depusă de asocierea SC G.C.U. SRL și SC M. I. SRL nu respecta toate specificațiile incluse în caietul de sarcini, nefiind incluse în listele de cantități aferente ofertei un număr de 227 de poziții cu o valoare estimată de 323.852,39 lei – fără TVA (401.576,96 lei cu TVA).

Curtea a reţinut și faptul că, în ipoteza în care s-ar fi procedat la verificarea îndeplinirii de către asocierea SC G.C.U. SRL și SC M. I. SRL a cerințelor impuse prin caietul de sarcini, respectiv a ofertării tuturor pozițiilor incluse în lista de cantități, această asociere nu putea fi declarată câștigătoare.

Revenind la aspectele contestate în prezenta cauza, Curtea a constatat că Parchetul reproșează inculpaților neîndeplinirea în mod corespunzător a atribuțiilor de serviciu cu încălcarea prevederilor art. 29.3, 29.4, 30.1 din Ghidul care reglementează procedura de atribuire pentru achizițiile de lucrări din cadrul proiectului cofinanțat de Banca Europeană de Investiții și Banca de Dezvoltare a Consiliul Europei.

Dispozițiile indicate de Parchet au următorul conținut:

“29.3 Beneficiarul va examina aspectele tehnice ale ofertei prezentate în conformitate cu Instrucțiunile pentru Ofertanți 16, Propunerea tehnică, în special, pentru a confirma că toate cerințele din Secțiunea 6 (Cerințele Beneficiarului) au fost îndeplinite fără nicio abatere materială, rezervă sau omisiune.

29.4 Dacă o ofertă nu răspunde în mod substanțial cerințelor Documentației de Atribuire, aceasta va fi respinsă de Beneficiar și nu poate fi depusă din nou după corectarea abaterii materiale, a rezervei sau omisiunii.

30.1 Cu condiția ca o ofertă să fie conformă în mod substanțial, Beneficiarul nu poate trece cu vederea nicio neconformitate din ofertă.”

Un prim aspect ce se impune a fi lămurit în lumina deciziei Curții Constituționale nr. 405/15.06.2016 este măsura în care dispozițiile indicate au valoare de lege, urmând a se stabili ulterior dacă în temeiul acestora inculpații aveau ca atribuție de serviciu verificarea listelor de cantități depuse de asocierea SC G.C.U. SRL și SC M. I. SRL și dacă, în urma constatării neconformității acestora cu cele menționate în cuprinsul caietului de sarcini, aveau obligația de a respinge oferta acestora.

În ceea ce privește primul aspect, răspunsul Curții este unul afirmativ.

Astfel, Curtea constată că prin Legea nr. 439/27.10.2003 a fost ratificat Acordul Cadru de împrumut dintre România și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru finanțarea Proiectului pentru reabilitarea infrastructurii școlare din România.

Potrivit art. 4.1.2, din acordul menționat, intitulat Achiziţii: "Având în vedere că responsabilitatea pentru implementarea Proiectului, şi, ca urmare, responsabilitatea pentru adjudecarea şi administrarea contractelor în cadrul acestuia, îi revine împrumutatului prin MEdC, toate achiziţiile de lucrări, bunuri şi servicii ce vor fi finanţate în cadrul Proiectului din sumele împrumutului BDCE vor fi procurate în conformitate cu Ghidurile Băncii Mondiale pentru achiziţii, revizuite în mai 2004, utilizând documentele standard de licitaţii (mai 2004) şi Ghidurile Băncii Mondiale pentru selecţia şi angajarea consultanţilor, revizuite până în mai 2004, sau ultima versiune a ghidurilor Băncii Mondiale şi a documentelor standard de licitaţii."

În opinia Curții, prin preluarea și menționarea sa în cuprinsul Acordului ratificat prin Legea nr. 439/2003, Ghidul Băncii Mondiale pentru achiziții a dobândit valoare de lege.

Această interpretare nu se opune deciziei Curții Constituționale nr. 405/15.06.2016, Curtea precizând la în cadrul paragrafului 60 că: „neîndeplinirea ori îndeplinirea defectuoasă a unui act trebuie analizată numai prin raportare la atribuţii de serviciu reglementate expres prin legislaţia primară – legi şi ordonanţe ale Guvernului. Aceasta deoarece adoptarea unor acte de reglementare secundară care vin să detalieze legislaţia primară se realizează doar în limitele şi potrivit normelor care le ordonă.”

Ghidul indicat nu reprezintă un act de legislație secundară care vine să detalieze legislația primară, ci un act anterior care a dobândit putere de lege prin referirea la conținutul său în cuprinsul legii.

Referitor la al doilea aspect, Curtea a constatat că, potrivit dispozițiilor Ghidului indicat, inculpații nu aveau obligația de a verifica conținutul listelor de cantități în procesul de atribuire a lucrărilor.

Astfel, în cuprinsul Ghidului se regăsesc multiple mențiuni referitoare la faptul că în cazul contractelor cu sumă forfetară era necesară verificarea programelor de activitate și nu a listelor de activități.

Cu titlu exemplificativ, Curtea a indicat următoarele dispoziții:

“În cazul contractelor cu sumă forfetară s-a introdus conceptul de program de activitate cu preț stabilit pentru a permite efectuarea plăților pe măsură ce activitățile sunt realizate”(nota de subsol 2, Introducere)

“În cadrul contractelor cu sume forfetare, ștergeți Lista de cantități și înlocuiți cu Program de activități”(nota de subsol 5, cu referire la Cuprinsul documentelor de ofertare pct. 9.1)

“În cadrul contractelor cu sume forfetare, ștergeți Lista de cantități cu prețuri stabilite și înlocuiți cu Program de activități cu prețuri stabilite” (nota de subsol 8, cu referire la Documente ce includ oferta pct. 13.1)

“În contractele cu sume forfetare, Lista cu cantități ale lucrărilor este elaborată cu scop informativ; nu este contractuală. Documentul contractual elaborat de Ofertant va fi un program de activități.” (nota de subsol 41, cu referire la Secțiunea IX Lista cu cantitățile de lucrări din Documente standard de ofertare – Achiziție publică de lucrări Contracte minore).

Rezultă, în consecință, că în cazul contractelor cu sume forfetare, cum a fost și contractul în cauză, Ghidul Băncii Mondiale pentru achiziții nu prevedea obligativitatea depunerii și verificării unei liste de cantități, aceasta fiind înlocuită cu lista de activități, prin raportare la care nu a fost constatată nicio abatere în cazul ofertei depuse de asocierea SC G.C.U. SRL și SC M. I. SRL. Mai mult, potrivit Ghidului elaborat de Banca Mondială, în aceste situații, listele de cantitățile nu au valoare contractuală, acestea putând avea cel mult un scop informativ.

După cum a acceptat și reprezentantul Ministerului Public în cadrul concluziilor scrise depuse la dosarul instanței de fond, esențial pentru soluționarea prezentului dosarul este faptul că atribuțiile de serviciu ale membrilor comisiilor de licitație în cadrul proiectului în discuție erau stabilite exclusiv prin Ghidul Băncii Mondiale, neexistând vreun alt act normativ specific legislației prima sau secundare care să reglementeze atribuțiile de serviciu ale inculpaților.

În același sens sunt și declarațiile martorului P. H. H., persoană ce a avut și calitatea de reprezentant al părții civile în acest dosar, martorul precizând că procedura de achiziție se derula potrivit Ghidului Băncii Mondiale, fără a fi incidente dispozițiile legale românești, iar potrivit acestui ghid nu era necesară depunerea unei liste de cantități, ci doar a listei de activități, acestea fiind documentele ce trebuiau verificate în cadrul proiectului. Martorul a mai indicat și faptul că a făcut și el parte din mai multe comisii de licitații, listele de cantități nefiind solicitate decât într-o singură situație în care oferta în discuție era mult subevaluată (f.120 vol. 1 d.a., a se vedea și adresa nr. 1851/15.06.2015 a Ministerului Educației și Cercetării Științifice, f. 147 vol. 6 d.u.p.).

Or, după cum s-a arătat mai sus, dispozițiile Ghidului Băncii Mondiale nu cuprindeau obligația inculpaților de a verifica listele de cantități.

Raportat la cele susținute de Ministerul Public, Curtea reține că, într-adevăr, potrivit par. 11.1 din cadrul capitolului Proceduri de Licitare, Secțiunea 1 – Instrucțiuni pentru Ofertanți, oferta trebuia să cuprindă “orice alt document cerut în caietul de sarcini” și că, potrivit caietului de sarcini, participanții la licitație aveau obligația de a depune listele de cantități.

Însă, această prevedere vine în contradicție cu toate celelalte dispoziții anterior menționate ale Ghidului și adaugă printr-un act ce nu are putere de lege la atribuțiile impuse membrilor comisiei de licitație.

Concluzionând, Curtea a constatat că cei trei inculpați nu au încălcat în procedura licitației publice de achiziții de lucrări de execuție pentru școlile din cadrul pachetului W/SIRP/NCB/204/2011 nicio atribuție de serviciu prevăzută în legi sau ordonanțe, ci o atribuție stabilită printr-un act cu valoarea mult inferioară (caietul de licitații) care cuprindea, în plus, dispoziții contradictorii față de cele cuprinse în actul cu valoare de lege, respectiv în Ghidul Băncii Mondiale.

Nu s-a reținut, astfel cum a susținut inculpatul P. V. R. prin apelul declarat, că fapta reproșată inculpaților prin rechizitoriu nu există. Fapta de a nu proceda la verificarea listelor de cantități există și a fost recunoscută de inculpați, ceea ce lipsește este semnificația penală a acesteia, în condițiile în care obligația indicată nu este prevăzută de lege, fapta de abuz în serviciu implicând îndeplinirea cu încălcarea legii (în sensul de lege sau ordonanță) a atribuțiilor de serviciu.

În ceea ce privește încadrarea juridică corectă a faptelor reținute în sarcina inculpaților, Curtea a constatat că, în ciuda referirii la atingerea adusă intereselor legitime ale celorlalți participanți la licitație, avută în vedere de Tribunalul București la schimbarea de încadrare juridică, Parchetul a dispus trimiterea în judecată a acestora pentru săvârșirea unei infracțiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

Însă, ajungând la această concluzie, Curtea nu a constatat faptul că Parchetul nu a precizat în ce a constat prejudiciul sau tulburarea activității cauzate Ministerului Educației Naționale, având în vedere că omisiunile din listele de cantități nu au dus la o modificare a prețului contractului (acesta fiind, după cum s-a arătat mai sus, un contract pe o sumă forfetară ce nu suporta majorări) și nici nu s-a stabilit vreo legătură de cauzalitate între fapta reținută în sarcina acestor doi inculpați și acuzațiile aduse inculpaților A. P. şi S.C. G.C.U. S.R.L.

În aceste condiții, pornind de la încadrarea juridică dată prin rechizitoriu, Curtea a constatat că legea penală mai favorabilă pentru cei trei inculpați este legea nouă, având în vedere limitele de pedeapsă aplicabile.

Astfel, potrivit legii vechi pedeapsa în cazul infracțiunii prev. de art. 132 din Legea nr.78/2000 rap. la art. 248 C.pen. 1969 cu aplic art. 5 C.pen. era închisoarea de la 3 la 15 ani, în vreme ce pedeapsa prevăzută de legea nouă pentru infracțiunea prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 C.pen. cu aplic art. 5 C.pen. este închisoarea între 2 ani și 8 luni și, respectiv, 9 ani și 4 luni închisoare.

În consecință, admițând apelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie, Curtea a desfiinţat sentința penală apelată și rejudecând:

A constatat că legea penală mai favorabilă pentru inculpaţii P. V. R., P. L. I. şi E. M. este legea nouă.

În baza art. 386 C.pr.pen., a schimbat încadrarea juridică dată faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor P. V. R., P. L. I. şi E. M. din infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 248 C.pen. 1969 cu aplic art. 5 C.pen., în infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 C.pen. cu aplic art. 5 C.pen.

În baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C.pr.pen. a achitat pe inculpaţii P. V. R., P. L. I. şi E. M. sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art.297 C.pen. cu aplic art. 5 C.pen., constatând că faptele reproșate inculpaților nu sunt prevăzute de legea penală.

Având în vedere faptul că, prin apelul său, inculpatul P. V. R. viza pronunțarea unei soluții de achitare în temeiul dispozițiilor art. 16 alin. (1) lit. a) C.pr.pen., invocând inexistența faptei reținute în actul de sesizare, argument respins de Curtea de Apel, calea de atac formulată de acesta a fost respinsă ca nefondată.

În ceea ce privește apelul declarat de partea civilă, la fel ca acțiunea civilă formulată în cauză, Curtea a constatat că acesta nu îi privește pe cei trei inculpați, partea civilă Ministerul Educației Naționale solicitând în acest dosar doar acordarea sumei de 135.906,10 lei, reprezentând valoarea ultimei plăți efectuate către inculpata S.C. G.C.U. S.R.L., pretenții izvorând dintr-o activitate ce nu are legătură cu faptele reproșate celor trei inculpați.

În ceea ce îi privește pe inculpații A. P. şi S.C. G.C.U. S.R.L., Curtea a constatat că prima instanță a dat o greșită interpretare materialului probator, ceea ce a dus la pronunțarea unei soluții netemeinice de achitare.

Procedând la propria analiză a probatoriului, având în vedere inclusiv probele care au fost administrate direct în calea de atac, Curtea a reţinut următoarele:

În cauză nu este contestată situația reținută de prima instanță referitoare la faptul că la data de 18.12.2012, cu ocazia recepției la finalizarea lucrărilor la școlile din B. și M., existau mai multe lucrări a căror realizare revenea inculpaților A. P. şi S.C. G.C.U. S.R.L. care nu au fost realizate în totalitate.

Nu este contestat nici faptul că aceste lucrări au fost menționate în cuprinsul a două procese-verbale olografe, fără a fi indicate în cuprinsul tipizatului oficial, și că prin acest mod de a acționa s-a ajuns la plata ultimei tranșe în valoare de 135.906,10 lei de către partea civilă către S.C. G.C.U. S.R.L.

Ceea ce s-a constatat și ceea ce a reținut prima instanță este faptul că cei doi inculpați nu ar fi instigat funcționarii publici să nu își îndeplinească corespunzător atribuțiile de serviciu, Tribunalul București arătând că mulți martorii audiați în cauză au arătat că nu au luat legătura cu inculpatul A. P., iar cel care i-a convins să semneze a fost primarul comunei, sau că au semnat pentru că a semnat toată lumea. Un alt argument este cel legat de faptul că procesele-verbale de recepție la finalizarea lucrărilor fuseseră întocmite de martorul D. N. (condamnat definitiv într-un alt dosar) înainte de întâlnirea din data de 18.12.2012. Aceleași argumente sunt invocate și de apărare prin concluziile scrise depuse în dosarul de apel.

Înainte de a proceda la analiza condițiilor instigării, Curtea a considerat necesar să determine dacă, în cauză, sunt întrunite sau nu elementele constitutive ale infracțiunilor de abuz în serviciu și fals intelectual cu privire la care se reține că inculpatul A. P. și societatea administrată de acesta ar fi instigat.

Astfel, a constatat că cele două procese-verbale de recepție la terminarea lucrărilor nr. 5205/18.12.2012 pentru școala din satul M. și nr. 847/18.12.2012 pentru școala din satul B. conțin mențiuni necorespunzătoare adevărului prin completarea rubricii “4.2 Cantitățile de lucrări cuprinse în lista anexă nr. 2 nu au fost executate ” cu mențiunea “nu este cazul”.

Or, după cum rezultă din procesele-verbale olografe intitulate “Proces-verbal cu lucrările rămase de executat la Școala cl I-VIII M./B.” redactate tot la data de 18.12.2012 și semnate de A. P., în calitate de reprezentant al constructorului S.C. G.C.U. S.R.L., dar și din procesele-verbale de recepție finală nr. 772/12.02.2014 și, respectiv, 64/12.02.2014, la ambele școli existau lucrări neefectuate, care ar fi trebuit să fie menționate în cuprinsul anexei 2. Acest lucru rezultă inclusiv din cuprinsul opiniei expertale depuse la dosarul Tribunalului București de inculpați, ceea ce s-a încercat să se susțină prin opinia indicată fiind doar faptul că lucrările rămase de executat nu aveau o valoare ridicată, ci doar de 84.562,51 lei cu TVA, și că lipsa niciuneia din lucrările indicate nu afecta siguranța în exploatare a construcției (f. 52-68 vol. 2 d.f.).

Or, valoarea lucrărilor neefectuate sau importanța acestora nu erau elemente care să influențeze în vreun fel completarea proceselor-verbale de recepție la terminarea lucrărilor, acestea trebuind să fie o oglindă a ceea ce se constata în urma verificării lucrărilor.

În acest sens, Curtea a amintit că, potrivit art. 15 din H.G. nr. 273/1994, la terminarea examinării, comisia de recepție avea obligația de a consemna observațiile și concluziile în procesul verbal de recepție. Potrivit art. 22 din H.G. nr. 273/1994, în cazul în care admiterea recepției se face cu obiecții, în procesul verbal de recepție se vor indica expres acele lipsuri care trebuie să fie remediate.

Rezultă astfel că inserarea în cuprinsul proceselor-verbale de recepție la terminarea lucrărilor din data de 18.12.2012 a unor mențiuni nereale referitoare la realizarea în întregime a lucrărilor de către membrii comisiei de recepție, funcționari publici aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu, întrunește elementele constitutive ale unei infracțiuni de fals intelectual în formă continuată (două acte materiale corespunzătoare fiecărui proces-verbal).

Totodată, prin inserarea mențiunilor respective, membrii comisiei de recepție și-a încălcat atribuțiile de serviciu, prevăzute de normele legale, iar prin aceasta au cauzat o pagubă patrimoniului părții civile Ministerul Educației Naționale și au prilejuit obținerea unui folos necuvenit inculpatei S.C. G.C.U. S.R.L.

În ceea ce privește prevederea de lege a dispozițiilor încălcate de funcționarii publici care au semnat procesele-verbale indicate, Curtea a constatat, în acord cu Ministerul Public, faptul că, deși trimiterea în judecată s-a realizat prin raportare la dispozițiile H.G. nr.273/1994 privind aprobarea Regulamentului de recepție a lucrărilor de construcție și instalații aferente, atribuțiile încălcate își au corespondentul și într-o normă legală, respectiv în textul art. 17 din Legea nr. 10/1995, potrivit căruia “Recepţia construcţiilor constituie certificarea realizării acestora pe baza examinării lor nemijlocite, în conformitate cu documentaţia de execuţie şi cu documentele cuprinse în cartea tehnică a construcţiei.”

În cauza de față, la data de 18.12.2012, la recepția celor două școli în mod fals s-a certificat că acestea respectau toate cerințele incluse în documentația de execuție, prin mențiunile indicate fiind încălcate obligațiile impuse de art. 17 din Legea nr. 10/1995.

În ceea ce privește urmarea acestor acțiuni, aceasta a fost reprezentată de plata către S.C. G.C.U. S.R.L. a facturii nr. 104/17.12.2012 în valoare de 135.906,10 lei și eliberarea scrisorii de garanție nr. LG/PB117246RON în valoare de 150.365,15 lei.

Prin adresa nr. 18/09.01.2017, Ministerul Educației Naționale a comunicat faptul că a executat garanția pentru bună execuție în valoare de 150.365,15 lei, în urma neexecutării clauzelor contractuale, sumă virată la bugetul de stat și care nu putea fi folosită pentru remedierea lucrărilor neefectuate de constructorul S.C. G.C.U. S.R.L. (f. 31 vol. 2 d.f.).

Raportat la natura scrisorii de garanție, la faptul că, inclusiv în condițiile eliberării acestea, exista în continuare garanția pentru bună execuție ce putea și a și fost executată pentru o sumă echivalentă celei ce a făcut obiectul scrisorii de garanție, Curtea a considerat că paguba creată patrimoniului părții civile Ministerul Educației Naționale este reprezentată doar de achitarea facturii nr. 104/17.12.2012 în valoare de 135.906,10 lei, aceasta fiind și suma vizată de apelul declarat de Ministerul Educației Naționale (f.39-40 vol. 1 d.a.)

Folosul de care a beneficiat constructorul S.C. G.C.U. S.R.L. a fost unul necuvenit, în condițiile în care lucrările pentru cele două școli nu fuseseră realizate în întregime.

Trecând la analiza activității de instigare, cu precizarea că prin cele reținute mai sus Curtea nu a făcut la nici un moment o analiză a răspunderii penale a membrilor comisiei de recepție, se observă că, potrivit dispozițiilor art. 25 C.pen. 1969, “instigator este persoana care, cu intenție, determină pe o altă persoană să săvârșească o faptă prevăzută de legea penală”, o definiție similară fiind conținută și de art. 47 C.pen.

În ceea ce privește formele instigării, doctrina și practica sunt unanime în a considera că acestea pot varia de la rugăminți, îndemnuri la oferirea de daruri sau exercitarea de presiuni.

În cauza de față, din analiza materialului probator, Curtea a constatat că activitatea de determinare a funcționarilor publici s-a realizat prin asumarea de către A. P., în numele S.C. G.C.U. S.R.L., a obligației de a remedia neregulile constatate la data de 18.12.2012 până la data de 31.05.2013.

Relevante în acest sens sunt declarațiile martorei M. C. S., potrivit căreia nu ar fi semnat procesele-verbale dacă nu ar fi existat promisiunea constructorului de remediere a lucrărilor (f. 213 vol. 1 d.a.); martorului O. I., acesta arătând că inculpatul A. P. și-a asumat obligația în fața întregii comisii, atât scris, cât și verbal, de a remedia defecțiunile până la data indicată, acesta mai precizând că nu ar fi semnat procesul-verbal dacă nu ar fi existat promisiunea de remediere (f. 214 vol. 1 d.a.); martorului D. N., acesta precizând că, “dintr-o slăbiciune omenească”, membrii comisiei au hotărât să admită recepția pe baza angajamentului acestuia că va rezolva defecțiunile într-un termen de 3 luni (f. 162 vol. 1 d.a.).

Și ceilalți martori au subliniat în declarațiile lor existența unei promisiuni de remediere, chiar în condițiile în care au arătat că nu au luat niciodată legătura cu inculpatul A. P., sens în care Curtea a indicat declarațiile martorilor C. I. (f. 160 vol. 1 d.a.), M. A.-L. (f. 181 vol. 1 d.a.), M. E. (f. 193 vol. 1 d.a.).

Afirmații similare sunt cuprinse și în declarațiile date de martori și în declarațiile din cursul urmăririi penale, și în declarațiile din fața Tribunalului București. Cu titlu de exemplu, poate fi menționată declarația martorei M. C. S. din data de 13.07.2015, aceasta arătând că “reprezentantul constructorului a dat asigurări că va executa lucrările identificate ca neexecutate…Aceste asigurări au fost date înaintea semnării celor două procese-verbale de recepție la terminarea lucrărilor. Aceste asigurări au fost date și după semnarea documentelor…Nu aș fi semnat procesele-verbale de recepție {dacă A. P. …nu și-ar fi luat angajamentul că va executa lucrările}”, sau declarația martorei M. A.-L. din data de 03.06.2015, aceasta precizând că “au fost discuții în sensul de a nu se mai întocmi anexa 2, deoarece el, reprezentantul S.C. G.C.U. S.R.L., se obligă că o să facă lucrările în cel mai scurt timp”.

Rezultă astfel că ceea ce a dus la semnarea proceselor-verbale de recepție la terminarea lucrărilor din data de 18.12.2012 a fost promisiunea inculpatului A. P. de finalizare a lucrărilor, această promisiune având un rol determinat în hotărârea funcționarilor publici de a insera mențiuni nereale în cuprinsul proceselor-verbale de recepție, cu încălcarea atribuțiilor de serviciu.

În acest context, se impune precizarea că nu prezintă relevanță cine a avut inițiativa întocmirii celor două procese-verbale olografe, scopul acestora fiind evident acela de a consemna promisiunea inculpatului de remediere a defecțiunilor și a lucrărilor lipsă contestate. La fel, faptul că unii din membrii comisiilor nu au luat legătura direct cu inculpatul A. P. și nu au vorbit cu acesta nu schimbă împrejurarea că promisiunea anterior menționată a acestuia a ajuns și la aceștia și a avut un rol important în semnarea proceselor-verbale de recepție la terminarea lucrărilor fără obiecțiuni.

Un alt element important în stabilirea poziției subiective a inculpatului A. P. este reprezentat de faptul că factura nr. 104/17.12.2012, prin care s-a solicitat Ministerului Educației Naționale plata ultimei tranșe în valoare de 135.906,10 lei, a fost emisă la data de 17.12.2012, cu o zi înainte de data la care era programată recepția, ceea ce presupune, cel puțin, purtarea unor discuții anterioare cu martorul D. N., cel care completat anterior deplasării în teren tipizatele nr. 5205/18.12.2012 pentru școala din satul M. și nr.847/18.12.2012 pentru școala din satul Buzd. De altfel, audiat de instanța de apel, martorul D. N. a precizat că mențiunile din procesele-verbale referitoare la faptul că nu era necesară completarea anexei 2 au fost introduse întrucât inculpatul A. P. îi comunicase terminarea lucrărilor (f. 162 vol. 1 d.a.).

Mai mult, inculpatul A. P. a depus solicitarea de plată a facturii indicate fără a proceda la atașarea la aceasta a proceselor-verbale olografe, ascunzând astfel un element esențial pentru decizia de acceptare la plată a acesteia.

În același scop, nu poate fi ignorat nici comportamentul inculpatului A. P., în calitate de reprezentant al S.C. G.C.U. S.R.L., ulterior momentului în care i s-a solicitat realizarea lucrărilor lipsă de la cele două școli, în conformitate cu procesele-verbale olografe semnate și însușite de acesta.

Astfel, prin adresele nr. 148/2.05.2013 și nr. 198/27.06.2013, S.C. G.C.U. S.R.L., prin reprezentantul său A. P., comunica Primăriei Comunei Laslea și Ministerului Educației Naționale faptul că, în condițiile în care procesele-verbale nr. 5205/18.12.2012 și nr.847/18.12.2012 fuseseră semnate de toți membrii comisiei de recepție fără obiecțiuni, nu îi revenea nicio obligație de remediere :”dacă, la terminarea examinării, aveați observații, ar fi trebuit să le comunicați Comisiei, care le-ar fi inclus în procesul-verbal de recepție la terminarea lucrărilor. Având în vedere faptul că NU au existat obiecții, Comisia de recepție a procedat în mod legal și a recomandat admiterea recepției. Deoarece Comisia de recepție NU a recomandat amânarea recepției și nici respingerea acesteia, adresa dumneavoastră… prin care ne solicitați remedierea deficiențelor de construcție (?!) reprezintă un abuz de drept…Nu s-a întocmit - conform dispozițiilor legale – nicio anexă la procesul-verbal de recepție la terminarea lucrărilor, care să identifice vreo deficiență imputabilă în sarcina executantului lucrării”.

Rezultă astfel că inculpatul A. P. cunoștea foarte bine care erau consecințele necompletării anexei nr. 2 a procesului-verbal de recepție la terminarea lucrărilor și că, prin acțiunile sale, respectiv promisiunea de remediere a deficiențelor în construcție, a urmărit determinarea funcționarilor publici să insereze mențiuni false în cuprinsul celor două procese-verbale și să obțină plata necuvenită a sumei de 135.906,10 lei.

Faptul că procesele-verbale fuseseră redactate în prealabil de martorul D.N. nu schimbă cele reținute anterior, procesele-verbale dobândind forță juridică doar în urma semnării acestora de către membrii comisiei de recepție urmare a promisiunii mincinoase a inculpatului de a remedia deficiențele.

Nici o eventuală valoare mai redusă a lucrărilor neefectuate nu influențează existența infracțiunilor, mențiunile referitoare la lipsa oricăror deficiențe fiind în continuare false și ducând la plata unei sume la care inculpata persoană juridică nu era îndreptățită.

În consecință, raportat la cele reținute anterior, Curtea a constatat dovedite acuzațiile reținute în rechizitoriu constând în aceea că inculpatul A. P. i-a determinat pe membrii comisiilor de recepţie de la cele două unităţi de învăţământ să încheie procesele-verbale de recepţie la finalizarea lucrărilor nr. 5205/18.12.2012 şi 847/18.12.2012, fără menţionarea în cuprinsul acestora a existenţei lucrărilor neexecutate la cele două obiective de investiţii, ştiind că, întocmirea acestora în acest mod, îi va permite să încaseze şi ultima tranşă de plată, respectiv 135.906,10 lei.

Inculpatul a acționat cu intenție directă calificată prin scop, acesta urmărind obținerea sumei indicate, în condițiile în care cunoștea faptul că nu este îndreptățit să o primească.

A mai constatat Curtea că, sunt îndeplinite condițiile pentru tragerea la răspundere a persoanei juridice, inculpatul A. P. acționând în calitate de reprezentant legal al S.C. G.C.U. S.R.L. și în interesul acesteia, cu forma de vinovăție prevăzută de lege (art. 191 C.pen. 1969, art. 135 C.pen.).

În ceea ce privește încadrarea juridică a faptelor, Curtea a constatat că inculpații A. P. și S.C. G.C.U. S.R.L. au fost trimiși în judecată pentru următoarea încadrare juridică: art. 47 C.pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 C.pen. cu aplic art. 36 C.pen. şi art. 5 C.pen. (două acte materiale) şi instigare la fals intelectual în formă continuată prev. de art. 47 C.pen. rap. la art. 321 C.pen. cu aplic. art. 36 C.pen. şi art. 5 C.pen. (două acte materiale), ambele cu aplicarea art. 38 C.pen.

În cazul persoanelor fizice, regimul sancţionator pentru infracţiunea de instigare la abuz în serviciu prevăzut de legea veche cuprindea pedepse situate între 3 ani și 15 ani, iar regimul sancţionator prevăzut de legea nouă cuprinde pedepse situate între 2 ani și 8 luni și 9 ani și 4 luni, în vreme ce regimul sancţionator pentru infracţiunea de instigare la fals intelectual prevăzut de legea veche cuprinde pedepse situate între 6 luni și 5 ani, iar regimul sancţionator prevăzut de legea nouă cuprinde pedepse situate între 1 an și 5 ani.

În cazul persoanelor juridice, regimul sancţionator pentru infracţiunea de instigare la abuz în serviciu prevăzut de legea veche cuprindea pedepse situate între 10.000 lei si 900.000 lei - art. 711 alin. (3) Codul penal de la 1969 aferent maximului de 15 ani pentru infracţiunea de abuz în serviciu prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 Codul penal de la 1969, iar regimul sancţionator prevăzut de legea nouă cuprinde pedepse situate între 18.000 lei și 1.500.000 lei - art. 137 alin. (4) lit. c) C.pen. aferent maximului de 9 ani și 4 luni pentru infracţiunea de abuz in serviciu prevăzuta de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 C.pen., iar regimul sancţionator pentru infracţiunea de instigare la fals intelectual prevăzut de legea veche cuprinde pedepse situate între 5.000 lei - 600.000 lei, iar regimul sancţionator prevăzut de legea nouă cuprinde pedepse situate intre 12.000 lei - 1.200.000 lei.

Pe de altă parte, tratamentul sancționator al concursului de infracțiuni este mai favorabil sub vechiul C.pen., dispozițiile acestui Cod prezentând și posibilități mai ample și favorabile inculpaților în ceea ce privește modalitatea de executare.

În aceste condiții, Curtea a constatat că legea penală mai favorabilă pentru cei doi inculpați este legea veche, urmând a proceda la schimbarea încadrării juridice în sensul indicat.

La individualizarea pedepselor aplicate celor doi inculpați, Curtea a avut în vedere, pe de o parte, importanța valorilor sociale lezate, valoarea prejudiciului cauzat și conduita inculpatului A. P. din momentul în care i s-a solicitat respectarea promisiunilor asumate la data de 18.12.2012, refuzul său flagrant însoțit de acuzația adusă autorităților publice că ele ar fi cele ce ar fi procedat abuziv prin solicitarea de remediere a deficiențelor.

Raportat la puterea financiară a societății S.C. G.C.U. S.R.L., Curtea a reţinut că remedierea lucrărilor nu ar fi reprezentat o sarcină imposibilă sau extrem de oneroasă pentru aceasta, ceea ce face cu atât mai gravă conduita inculpaților.

Pe de altă parte, Curtea a avut în vedere circumstanțele personale favorabile inculpaților, lipsa antecedentelor penale și intervalul de timp scurs de la data săvârșirii faptelor, în această perioadă inculpații având o conduită conformă normelor de conviețuire socială, ceea ce creează convingerea Curții că scopul pedepsei poate fi atins în cazul inculpatului A. P. și fără executarea efectivă a pedepsei.

În consecință, în rejudecare, după schimbarea de încadrare juridică, Curtea a procedat după cum urmează:

În baza art. 25 Codul penal de la 1969 rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art.248 C.pen. 1969 cu aplic art. 41 alin. (2) Codul penal de la 1969 şi art. 5 C.pen. a condamnat pe inculpatul A. P. la pedeapsa de 3 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi lit. c) (dreptul de a ocupa funcţia de administrator/asociat al unei societăţi comerciale) Codul penal de la 1969 pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit comisă în formă continuată.

În acest sens, se impune precizarea că săvârșirea infracțiunii a dovedit nedemnitatea inculpatului de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat sau o funcție electivă publică, precum și nedemnitatea sa de a ocupa funcția de administrator/asociat al unei societăţi comerciale, având în vedere că acesta s-a folosit de această funcție pentru săvârșirea infracțiunii.

În baza art. 25 Codul penal de la 1969 rap. la art. 289 C.pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) Codul penal de la 1969 şi art. 5 C.pen., a condamnat pe inculpatul A. P. la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la fals intelectual în formă continuată.

În baza art. 33 lit. b) – 34 alin. (1) lit. b), art. 35 alin. (1) Codul penal de la 1969, a contopit pedepsele aplicate inculpatului A. P., acesta urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi lit. c) (dreptul de a ocupa funcţia de administrator/asociat al unei societăţi comerciale) Codul penal de la 1969.

În baza art. 71 Codul penal de la 1969, a interzis inculpatului cu titlu de pedeapsă accesorie exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a, lit. b) şi lit. c) (dreptul de a ocupa funcţia de administrator/asociat al unei societăţi comerciale) Codul penal de la 1969.

În baza art. 861 Codul penal de la 1969rap. la art.71 alin. (5) Codul penal de la 1969, a suspendat sub supraveghere executarea pedepsei principale şi a pedepselor accesorii pe durata unui termen de încercare de 6 ani, cu începere de la data de 31.05.2018.

În baza art. 864 Codul penal de la 1969, a impus inculpatului ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probaţiune Ilfov;

b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă;

A atras atenţia inculpatului asupra condiţiilor în care se poate dispune revocarea suspendării sub supraveghere, respectiv săvârşirea unei noi infracţiuni în interiorul termenului de încercare, nerespectarea cu rea-credinţă a măsurilor de supraveghere şi neplata cu rea-credinţă a despăgubirilor civile.

În baza art. 25 Codul penal de la 1969rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art.248 C.pen. 1969 cu aplic art. 41 alin. (2) Codul penal de la 1969 şi art. 5 C.pen. rap. la art.711 alin. (3) Codul penal de la 1969şi art. 531 alin. (3) lit. d) Codul penal de la 1969, a condamnat pe inculpata S.C. G.C.U. S.R.L. la pedeapsa de 136.000 lei amendă şi 3 ani interzicerea dreptului de a participa la procedurile de achiziţii publice pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit comisă în formă continuată.

Aplicarea pedepsei complementare se impune având în vedere că faptele reproșate au fost săvârșite în contextul participării la proceduri de achiziții publice.

În baza 25 Codul penal de la 1969 rap. la art. 289 C.pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) Codul penal de la 1969 şi art. 5 C.pen. rap. la art. 711 alin. (2) Codul penal de la 1969, a condamnat pe inculpata S.C. G.C.U. S.R.L. la pedeapsa de 30.000 lei amendă pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la fals intelectual în formă continuată.

În baza art. 33 lit. b) – art. 36, art. 34 alin. (1) lit. c), 35 alin. (1) Codul penal de la 1969 a contopit pedepsele aplicate inculpatei S.C. G.C.U. S.R.L., aceasta urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 136.000 lei amendă şi 3 ani interzicerea dreptului de a participa la procedurile de achiziţii publice.

În ceea ce privește acțiunea civilă formulată în cauză, astfel cum a fost precizată prin motivele de apel, Curtea a constatat că aceasta este fondată, prin acțiunile sale, inculpatul A. P. determinând Ministerul Educației Naționale să procedeze la plata nejustificată a facturii nr. 104/17.12.2012, din situația de fapt reținută mai sus rezultând îndeplinirea condițiilor răspunderii civile delictuale – faptă ilicită, vinovăție sub forma intenției, prejudiciu și legătură de cauzalitate.

Pentru aceste motive, Curtea a obligat în solidar pe inculpaţii A. P. şi S.C. G.C.U. S.R.L. la plata sumei de 135.906,10 lei, cu titlu de daune materiale către partea civilă.

A constatat că prin sentinţa penală nr. 1494/15.06.2016 a Tribunalului Bucureşti Secţia I Penală, definitivă prin decizia penală nr. 1691/A/10.11.2016 a Curţii de Apel Bucureşti Secţia I Penală s-a dispus obligarea inculpatului D. N. la plata sumei de 286.271,25 lei către partea civilă Ministerul Educaţiei Naţionale, sumă în care este inclusă şi suma de 135.906,10 lei la plata căreia au fost obligaţi inculpaţii A. P. şi S.C. G.C.U. S.R.L.

În baza art. 404 alin. (4) lit. c) C.pr.pen. rap. la art. 249 C.pr.pen., a menţinut măsurile asigurătorii instituite asupra bunurilor inculpatului A. P. prin ordonanţele din datele de 30.06.2015 şi 15.07.2015 ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie din dosarul nr. 217/P/2013 până la concurenţa sumei acordate cu titlu de despăgubiri civile.

În baza art. 404 alin. (4) lit. c) C.pr.pen. rap. la art. 249 C.pr.pen. a menţinut măsurile asigurătorii instituite asupra bunurilor inculpatei S.C. G.C.U. S.R.L. prin ordonanţa din data de 15.07.2015 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie din dosarul nr. 217/P/2013 până la concurenţa sumei acordate cu titlu de despăgubiri civile.

În baza art. 20 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 249 C.pr.pen. a extins măsura sechestrului asigurător instituită asupra bunurilor inculpatei S.C. G.C.U. S.R.L. pentru a acoperi cuantumul pedepsei amenzii aplicate.

Domenii speta

Spete similare