Vătămare corporală din culpă

Sentinţă penală 220 din 03.07.2018


Prin rechizitoriul întocmit de Parchetul de pe lângă Judecătoria  C în dosarul nr.  din data de 02 aprilie 2018, înregistrat la această instanţă sub nr…. la data de  03 aprilie 2018, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului HI, cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de distrugere prevăzută şi pedepsită de art. 253 alin.4 din Codul şi clasarea cauzei cu privire la infracţiunea de violare de domiciliu, prevăzută şi pedepsită de art.224 alin.1 şi 2 Cod penal.

În fapt, s-a reţinut în sarcina inculpatului  că la data de 15.03.2018, în jurul orei 01.00, cu intenţie, având drept mobil răzbunarea, a incendiat una din anexele locuinţei , aparţinând persoanei vătămate HD, având ca urmare distrugerea unei părţi însemnate din imobil, punerea în pericol a persoanei acesteia, a fiului său minor EI şi a numitului DI, care se aflau în locuinţă, precum aptitudinea de a pune în pericol imobilul învecinat.

În cursul urmăririi penale inculpatul a fost audiat cu privire la săvârşirea acestei infracţiuni, recunoscând comiterea acesteia şi descriind împrejurările în care fapta a fost comisă.

Cu privire la latura civilă, în faza de urmărire penală, partea vătămată HD a precizat faptul că se constituie parte civilă cu suma de 20.000 lei.

Prin încheierea nr.145/16.03.2018  a judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Judecătoriei C, dosar nr…., a fost admisă propunerea Parchetului de pe lângă Judecătoria C privind arestarea inculpatului HI şi s-a dispus  arestarea preventivă a acestuia pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 16.03.2018 şi până la data de 14.04.2018.

Prin încheierea de cameră preliminară nr. 266/2018 în baza art. 346  Cod procedură penală s-a constatat legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi s-a dispus începerea judecăţii şi citarea părţilor.

La termenul de judecată din data de 03 iulie 2018, inculpatul prezent în faţa instanţei şi asistat de avocat din oficiu COP, a recunoscut în totalitate fapta aşa cum au fost reţinută prin actul de sesizare a instanţei,  a solicitat ca judecata să se facă potrivit procedurii abreviate, în baza probelor administrate în faza de urmărire penală pe care le cunoaşte şi asupra cărora nu are obiecţiuni. 

Recunoaşterea inculpatului dată pe procedura simplificată se coroborează cu probatoriul administrat în faza de urmărire penală şi materializat în: proces verbal de cercetare la faţa locului, proces verbal de intervenţii pompieri, proces verbal de reconstituire, declaraţii persoană vătămată, inculpat, declaraţii martori. 

În drept, fapta inculpatului HI, care la data de 15.03.2018, în jurul orei 01.00, cu intenţie, având ca mobil răzbunarea, a incendiat una din anexele locuinţei, aparţinând persoanei vătămate HD, fapt ce a avut ca urmare distrugerea unei părţi însemnate din imobil, punerea în pericol a persoanei acesteia, a fiului său minor EI şi a numitului DI, care se aflau în locuinţă, precum aptitudinea de a pune în pericol imobilul învecinat, creând un prejudiciu de 20.000 lei întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de distrugere, faptă prevăzută şi pedepsită de art.253 alin.4 Cod penal.

Sub aspectul laturii obiective, elementul material al laturii obiective constă în acţiunea inculpatului de incendiere, cu intenţie, a imobilului aparţinând părţii vătămate HD,  în scopul răzbunării. 

Urmarea imediată socialmente periculoasă a infracţiunii comise constă în distrugerea bunurilor părţii vătămate şi pericolul social ridicat, în imobil aflându-se trei persoane.

Legătura de cauzalitate dintre elementul material şi urmarea imediată este dovedită de întregul material probatoriu administrat în cauză. 

Sub aspectul laturii subiective, vinovăţia inculpatului îmbracă forma intenţiei directe astfel cum aceasta este definită de art. 16 alin. 3 lit. a Cod penal întrucât acesta a prevăzut şi urmărit producerea rezultatului prin săvârşirea faptei.

Faţă de cele sus expuse, instanţa constată că dincolo de orice îndoială rezonabilă, fapta sus descrisă există, constituie infracţiune şi a fost comisă de inculpat, fiind respectate şi prevederile art. 15 alin. 1 Cod penal.

La individualizarea judiciară a pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului, instanţa va ţine seama de criteriile generale de individualizare a pedepsei prev. de art. 74 alin. 1 Cod penal, care arată că stabilirea duratei pedepsei se face în raport cu gravitatea infracţiunii săvârşite şi cu periculozitatea infractorului, ţinându-se seama de criteriile expres prevăzute de lege, respectiv: împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii şi mijloacele folosite; starea de pericol creată; natura şi gravitatea rezultatului produs ori consecinţele infracţiunii; motivul săvârşirii faptei şi scopul urmărit; natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedenţa penală a inculpatului; conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului; nivelul de educaţie, vârsta, sănătatea, situaţia familială şi socială.

Totodată, instanţa va avea în vedere şi limitele speciale de pedeapsă prevăzute pentru infracţiunea de distrugere în forma redusă urmare a aplicării procedurii simplificate.

Instanţa va avea în vedere şi pericol social al faptei săvârşite, având în vedere valorile sociale apărate prin dispoziţiile legale, respectiv patrimoniul persoanei vătămate, împrejurările şi modul de comitere a faptei, respectiv comiterea faptei prin incendiere.

Se impune a mai fi reţinut faptul că pedeapsa este o măsură de constrângere şi un mijloc de reeducare a condamnatului, scopul său fiind prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni, formarea unei atitudini corecte faţă de muncă, faţă de ordinea de drept şi faţă de regulile de convieţuire socială.

În această ordine de idei, instanţa reţine şi că pentru a conduce la atingerea scopului prevăzut de legiuitor, pedeapsa trebuie să fie adecvată particularităţilor fiecărui individ şi raţională, să fie adecvată şi proporţională cu gravitatea faptelor comise, motiv pentru care, în raport de pericolul social concret al infracţiunii precum şi de toate criteriile de individualizare prezentate, instanţa va aplica inculpatului pedeapsa închisorii, apreciată ca fiind aptă să răspundă exigenţelor şi criteriilor stabilite de dispoziţiile art. 74 Cod penal.

 Faţă de cele de mai sus, în baza art. art. 396 alin. 1, 2, 10 Cod procedură penală raportat la art. 253 alin. 4 Cod penal  va condamna pe inculpatul HI la pedeapsa de 2 (doi) ani şi 6 (şase) luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de distrugere.

Raportat la circumstanţele reale ale comiterii infracţiunii, la cele personale ale inculpatului care nu se află la primul conflict cu legea penală potrivit fişei de cazier judiciar (fila 25 dup), în baza art. 66 alin. 1 lit. a, b şi n Cod penal va interzice inculpatului, ca pedeapsă complementară, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a comunica şi de a se apropia la o distanţă mai mică de 100 metri faţă de persoana vătămată HD, pentru a preîntâmpina alte fapte de acelaşi gen, pe o perioada de 2 ani după executarea pedepsei închisorii.

În baza art. 65 alin. 1 Cod penal va stabili în sarcina inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi n Cod penal pe durata executării pedepsei principale potrivit art. 65 alin. 3 Cod penal, în condiţiile prevăzute pentru pedeapsa complementară. 

În baza art. 404 alin. 4 lit. a Cod procedură penală si a disp. art. 72 alin. 1 Cod penal va deduce din pedeapsa închisorii aplicată inculpatului HI perioada reţinerii şi arestului preventiv din data de 15.03.2018, ora 19.00 la zi.

În temeiul art. 399 alin. 1 Cod procedură penală va menţine măsura arestării preventive a inculpatului HI, astfel cum a fost dispusă în baza Încheierii penale nr. 145/16.03.2018 în dosarul nr. 898/208/2018 al Judecătoriei Caransebeş.

În baza art. 397 Cod procedură penală, art. 19 şi art. 23 alin. 3 Cod procedură penală, având în vedere şi recunoaşterea pretenţiilor civile de către parte în cuprinsul declaraţiei dată în faţa instanţei, va obliga inculpatul HI la plata către partea civilă HD a sumei de 20.000 lei cu titlu de despăgubiri materiale pentru prejudiciul produs şi nereparat.

În baza art. 274 alin. 1 Cod procedură penală va obliga inculpatul la plata sumei de 1.000 lei cheltuieli judiciare către stat.

Va dispune virarea din fondurile Ministerului de Justiţie către Biroul de Avocaţi

Domenii speta