Ordonanţă preşedinţială – obligare permitere participare la cursuri

Recurs contencios administrativ. Ordonanţă preşedinţială – obligare permitere participare la cursuri

- art. 457 Cod procedură civilă

- art. 997 alin. 1 Cod procedură civilă

- art. 413 alin. 1 pct. 2 Cod procedură civilă

Pornind de la premisa statuată de către I.C.C.J. prin decizia nr. 2462/17.05.2012, conform căreia s-a hotărât că este admisibilă de principiu cererea de ordonanţă preşedinţială formulată în faţa instanţei de contencios administrativ, atunci când aceasta nu are ca obiect suspendarea unui act administrativ, ci dispunerea unor măsuri provizorii, cum ar fi impunerea unei obligaţii vremelnice în sarcina unei părţi, până la dezlegarea fondului cauzei, Curtea a constatat că prima instanţă a analizat condiţiile de admisibilitate ale ordonanţei preşedinţiale din perspectiva art. 997 Cod procedură civilă.

În speţă, reclamanţii au solicitat pe calea ordonanţei preşedinţiale să li se permită accesul la cursuri şi la sesiunea de examene din vara anului universitar 2017 – 2018, până la pronunţarea soluţiei instanţei de fond.

Situaţia de fapt expusă de pârâtă este următoarea:

Prin adresa M.E.N. nr. (...)/GP/19.09.2017 conducerea pârâtei era anunţată de „existenţa unui număr de studenţi ce beneficiază de mobilitate la Universitatea din (...), fără ca aceştia să deţină diplome autentice de bacalaureat sau echivalente”. Multe din „aceste persoane sunt deţinătoare ale unor diplome de bacalaureat sau echivalente, obţinute în Somalia sau Kenya, fără ca aceştia să fi intrat în statele respective. În baza diplomelor obţinute pe această cale, aceste persoane s-au înscris la studii în cadrul instituţiilor de învăţământ superior din Moldova şi Ucraina, aplicând şi beneficiind ulterior de mobilitatea în cadrul Universităţii din (...)”.

Prin adresa (...)/06.11.2017, pârâta a transmis către M.E.N. lista nominală a studenţilor cetăţeni finlandezi deţinători ai unor diplome de bacalaureat sau echivalente, obţinute în Somalia sau Kenya, care au urmat studii parţiale în Republica Moldova şi Ucraina şi au solicitat mobilităţi definitive la Universitatea din (...). Reclamanţii au fost menţionaţi la poziţiile 6 şi 1, întrucât sunt cetăţeni finlandezi, deţinători ai unor diplome de bacalaureat sau echivalente obţinute în Somalia şi Kenya şi care au urmat studii universitare parţiale în Ucraina, respectiv anii I -IV ai unei facultăţi cu profil medicină [Universitatea Memorială Naţională (...). Universitatea Medicală (...)]. Începând cu toamna anului 2017, reclamanţii au dorit continuarea studiilor în România la Universitatea din (...), Facultatea de Medicină şi Farmacie. Acest fapt a impus derularea procedurilor legale de recunoaştere a studiilor efectuate în străinătate [studii liceale/bacalaureat plus echivalarea celor patru ani efectuaţi în Ucraina].

Potrivit art. 997 alin. 1 Cod procedură civilă: (1) Instanţa de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparenţa de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.

Sub aspectul aparenţei de drept, pârâta a arătat că Ministerul Educaţiei Naţionale a informat-o prin adresa (...)/GP/07.03.2018 că: „documentele de studii pentru următoarele persoane: (R1) şi (R2) nu sunt autentice şi nu au fost emise de nici una dintre cele două instituţii”.

Ca urmare a neregulilor descoperite în actele de studii, prin adresa nr. (...)/18.01.2018 s-a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria (...) pentru lipsa unor diplome autentice de bacalaureat sau echivalent. Ulterior, în dosarul penal nr. (...)/P/2018, prin ordonanţa din 06.02.2018 s-a dispus începerea urmăririi penale pentru infracţiunea de uz de fals, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 323 Codul Penal.

Pârâta a învederat şi faptul că, anul universitar 2017 - 2018 s-a încheiat la data de 30 septembrie a.c., fără ca recurenţii - reclamanţi să urmeze în mod legal cursurile facultăţii, din această perspectivă, cererea de ordonanţă preşedinţială rămânând fără obiect, nemaifiind îndeplinită condiţia pagubei iminente, aceasta producându-se deja.

În plus, în dosarul nr. (...)/(...)/2018 (acţiunea de fond), prin încheierea şedinţei publice din data de 28.11.2018 Tribunalul (...) a suspendat judecata cauzei privind pe reclamanţii (R1) şi (R2) şi pe pârâta UNIVERSITATEA DIN (...) - FACULTATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE, în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 2 Cod procedură civilă, până la rămânerea definitivă a hotărârii pronunţate în Dosarul penal nr. (...)/P/2018 înregistrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria (...).

Curtea de Apel Oradea – Secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal

Decizia nr. 4000 din 3 decembrie 2018

Prin Sentinţa nr. (...) din 14.08.2018 Tribunalul (...) a respins cererea de ordonanţă preşedinţială formulată de reclamanţii (R1) şi (R2), în contradictoriu cu pârâta UNIVERSITATEA DIN (...) - FACULTATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE (...), ca inadmisibilă. Fără cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentinţe au formulat recurs reclamanţii (R1) şi (R2), solicitând admiterea acestuia.

În motivele de recurs au arătat următoarele:

În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor legale privind calea de atac în materia contenciosului administrativ, împotriva hotărârilor pronunţate în această materie poate fi exercitată numai calea de atac a recursului.

În Monitorul Oficial, Partea I nr. 930 din 27.11.2017 a fost publicată Decizia nr. 17/2017 privind examinarea sesizării formulate de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Braşov cu privire la "interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor legale privind calea de atac a apelului în materia contenciosului administrativ".

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit că:

„În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor legale privind calea de atac în materia contenciosului administrativ, împotriva hotărârilor pronunţate în această materie poate fi exercitată numai calea de atac a recursului, cu excepţia cazului prevăzut de dispoziţiile art. 25 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.”

Relevante sub aspectul excepţiei analizate în speţa de faţă, sunt considerentele instanţei supreme referitoare la calea de atac în materia contenciosului administrativ în cazul procedurilor speciale cu privire la care Codul de procedură civilă prevede calea de atac a apelului.

În acest sens a fost supusă analizei instanţei supreme calea de atac compatibilă în situaţia ordonanţei preşedinţiale reglementate de art. 1000 din Codul de procedură civilă.

S-a statuat că: „în situaţiile particulare anterior menţionate (deci şi în cazul ordonanţei preşedinţiale), deşi textele de lege invocate reglementează calea de atac a apelului, din interpretarea dispoziţiilor art. 20 alin. (1) şi art. 28 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 şi art. 9 din Legea nr. 76/2012, rezultă că hotărârile judecătoreşti pronunţate în aceste situaţii sunt supuse numai recursului.

În drept au invocat Decizia I.C.C.J. nr. 17/2017.

În data de 12.09.2018 reclamanţii au depus la dosar motivele de recurs privind respingerea de către prima instanţă a cererii de ordonanţă preşedinţială, învederând că, în mod greşit prima instanţă a apreciat că ar prejudeca fondul litigiului, deoarece măsura are caracter provizoriu şi, totodată, aparenţa dreptului este în favoarea reclamanţilor, care ar înregistra o pagubă iminentă dacă s-ar respinge cererea formulată.

Intimata UNIVERSITATEA DIN (...) - FACULTATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE, prin întâmpinarea depusă la dosar, a solicitat respingerea recursului ca inadmisibil prin prisma căii de atac exercitate, iar pe fond ca nefondat, pentru următoarele motive:

Faţă de motivaţia recurenţilor-reclamanţi privind exercitarea recursului şi nu a apelului:

Conform art. 1.000 Cod procedură civilă „dacă prin legi speciale nu se prevede altfel, ordonanţa este supusă numai apelului în termen de 5 zile de la pronunţare”.

La pronunţarea Sentinţei nr. (...)/CA/14.08.2018, Tribunalul (...) ca primă instanţă, respingând cererea reclamanţilor de ordonanţă preşedinţială a dispus în dispozitivul hotărârii: „cu drept de apel în termen de 5 zile de la pronunţare.”

Prin cererea de recurs introdusă, reclamanţii interpretează textul art. 1.000 Cod procedură civilă prin prisma Deciziei nr. 17/2017 a I.C.C.J. considerând că, în speţa de faţă ordonanţa preşedinţială este supusă exclusiv căii de atac a recursului.

Nu achiesează la această opinie şi consideră că recursul este inadmisibil solicitând respingerea lui.

Pe fondul cauzei:

Solicită respingerea recursului ca nefondat.

La pronunţarea Sentinţei (...)/CA/14.08.2018, Tribunalul (...) a considerat că, în aplicarea textelor Codului de procedură civilă privind ordonanţa preşedinţială, instanţa poate să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice „pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere”. Ori, din expunerea sa pe fond şi probatoriul depus la dosar rezultă foarte clar că, contrar susţinerilor celor doi reclamanţi, aceştia nu sunt înmatriculaţi la Facultatea de Medicină şi Farmacie din cadrul Universităţii din (...).

 Ca efect al acestui fapt: nu au calitate de studenţi ai săi şi deci nu sunt întrunite cerinţele art. 997 Cod procedură civilă privind emiterea ordonanţei preşedinţiale.

În cazul reclamanţilor şi a altor 10 studenţi străini, cetăţeni finlandezi, deţinători ai unor diplome de bacalaureat sau echivalente obţinute în Somalia şi Kenya, care au urmat studii parţiale în Republica Moldova şi Ucraina, au fost sesizate organele de urmărire penală. Astfel, urmare a neregulilor din actele de studii, prin adresa nr. (...)/18.01.2018 s-a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria (...) privind lipsa unor diplome autentice de bacalaureat sau echivalent (proba nr. 1).

Ulterior, în dosarul penal nr. (...)/P/2018 prin ordonanţa din 06.02.2018, s-a dispus începerea urmăririi penale pentru infracţiunea de uz de fals, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 323 Cod Penal. Ca urmare, Inspectoratul de Poliţie (...) - Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice a emis Ordonanţa de predare înscrisuri din 28.02.2018 (proba nr. 2), la care universitatea s-a conformat prin adresa nr. (...)/08.03.2018 (proba nr. 3).

Reclamanţii sunt cetăţeni finlandezi, deţinători ai unor diplome de bacalaureat sau echivalente obţinute în Somalia şi Kenya, şi care au urmat studii universitare parţiale în Ucraina, respectiv anii I-IV a unei facultăţi cu profil medicină [Universitatea Memorială Naţională (...), Universitatea Medicală (...)].

Începând cu toamna anului 2017, au dorit continuarea studiilor în România la Universitatea din (...), Facultatea de Medicină şi Farmacie. Acest fapt a impus derularea procedurilor legale de recunoaştere a studiilor efectuate în străinătate [studii liceale/bacalaureat plus echivalarea celor patru ani efectuaţi în Ucraina]. Din acest moment au apărut problemele pentru ce doi reclamanţi.

Redă mai jos succesiunea de adrese emise între universitate şi Ministerul Educaţiei Naţionale sau entităţi aflate în subordinea/coordonarea acestuia:

1.Prin adresa M.E.N. nr 43/GP/l9.09.2017 conducerea Universităţii din (...) era anunţată de „existenţa unui număr de studenţi ce beneficiază de mobilitate la Universitatea din (...), fără ca aceştia să deţină diplome autentice de bacalaureat sau echivalente”. Multe din „aceste persoane sunt deţinătoare ale unor diplome de bacalaureat sau echivalente, obţinute în Somalia sau Kenya, fără ca aceştia să fi intrat în statele respective. În baza diplomelor obţinute pe această cale, aceste persoane s-au înscris la studii în cadrul instituţiilor de învăţământ superior din Moldova şi Ucraina, aplicând şi beneficiind ulterior de mobilitatea în cadrul Universităţii din (...)” (proba nr. 4)

2.Prin adresa (...)/06.11.2017, Universitatea din (...) transmitea către M.E.N. lista nominală a studenţilor cetăţeni finlandezi deţinători ai unor diplome de bacalaureat sau echivalente, obţinute în Somalia sau Kenya, care au urmat studii parţiale în Republica Moldova şi Ucraina şi au solicitat mobilităţi definitive la Universitatea din (...). Reclamanţii sunt menţionaţi la poziţiile 6 şi 1 (proba nr. 5)

3.Prin adresa nr. (...)/22.11.2017 se revenea la adresa anterioară nr. (...)/06.11.2017 cu menţiunea „studenţi care au solicitat înmatricularea în anul universitar 2017-2018, la care dosarele sunt în evaluare”. (proba nr. 6)

4.Prin adresa nr. (...)/24.11.2017 înaintată Centrului Naţional de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor s-a transmis lista cu studenţii respectivi [reclamanţii apar la poziţiile 5 şi 6]. În adresă apar următoarele menţiuni: „în urma verificării suplimentare ale documentelor de studiu depuse de candidaţi, s-au constatat o serie de inadvertenţe pe care vi le supunem atenţiei, vă adresăm rugămintea de a ne comunica dacă adeverinţele/atestatele eliberate celor unsprezece cetăţeni menţionaţi mai sus îşi păstrează valabilitatea în vederea înmatriculării. De asemenea, vă informăm că Universitatea din (...) a sesizat Parchetul de pe lângă Tribunalul (...) cu privire la existenţa unor suspiciuni privind autenticitatea unor diplome de bacalaureat sau echivalente prin adresa nr. (...)/21.11.2017.” (proba nr. 7)

5.Prin adresa M.E.N. nr. (...)/23.01.2018 Universitatea din (...) era informată: „Direcţia Generală Învăţământ Universitar (D.G.I.U.) a analizat fiecare dintre dosarele candidaţilor studenţi străini, cetăţeni finlandezi, constatând faptul că Centrul de resurse de informare şi documentare (C.R.I.D. - ul) din cadrul Universităţii din (...) nu a respectat în totalitate prevederile Ordinului nr. 3223/2012 privind Metodologia de recunoaştere a perioadelor de studii efectuate în străinătate”. De asemenea se solicita „exmatricularea, până la data de 15.02.2018 a celor 11 cetăţeni finlandezi ...”. (proba nr. 8)

6.Universitatea din (...) prin adresa nr. (...)/15.02.2018, înaintată M.E.N. informa asupra faptului că „studenţii care au avut atestat M.E.N. cuprinşi în tabelul din Anexa 1 [reclamanţii apar la poziţia 6 şi 7 - n.n.] la prezenta adresă nu au fost înmatriculaţi la Universitatea din (...), neexistând aprobarea rectorului. Neaprobarea înmatriculării a fost solicitarea Facultăţii de Medicină şi Farmacie (Anexa 2)”. (proba nr. 9)

7. În final, Ministerul Educaţiei Naţionale informa Universitatea din (...) prin adresa (...)/GP/07.03.2018 că: „documentele de studii pentru următoarele persoane” (R1) şi (R2) nu sunt autentice şi nu au fost emise de nici una dintre cele două instituţii”. (proba nr. 10)

Contrar susţinerilor celor doi reclamanţi, aceştia nu sunt înmatriculaţi la Facultatea de Medicină şi Farmacie din cadrul Universităţii din (...).

Ca efect al acestui fapt: nu au calitate de studenţi ai săi. De altfel, din acest motiv, anul universitar 2017 - 2018 s-a încheiat la 30 septembrie a.c. fără ca aceştia să urmeze în mod legal cursurile facultăţii. Prin această prismă, cererea de ordonanţă preşedinţială rămâne fără obiect.

Prin urmare nu sunt întrunite cerinţele art. 997 Cod procedură civilă privind emiterea ordonanţei preşedinţiale şi solicită instanţei respingerea acesteia ca nefondată.

În drept a invocat prevederile art. 997 Cod procedură civilă.

Examinând sentinţa atacată prin prisma motivelor de recurs invocate, instanţa a apreciat recursul declarat de reclamanţii (R1) şi (R2) ca nefondat, pentru următoarele considerente:

Prealabil, instanţa a reţinut că excepţia inadmisibilităţii recursului declarat de reclamanţi este neîntemeiată, întrucât, potrivit art. 457 Cod procedură civilă - Legalitatea căii de atac:

(1) Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei.

(2) Menţiunea inexactă din cuprinsul hotărârii cu privire la calea de atac deschisă contra acesteia nu are niciun efect asupra dreptului de a exercita calea de atac prevăzută de lege.

Or, în speţă, deşi prima instanţă a menţionat în dispozitivul hotărârii calea de atac ca fiind apelul, reclamanţii au formulat recurs în mod corect, ţinând cont de dispoziţiile deciziei R.I.L. nr. 17/2017 şi ale alin. 1 din art. 457 Cod procedură civilă, nefiind deci incidente situaţiile descrise la alin. 3 şi 4 din acelaşi articol menţionat.

Referitor la fondul cererii de ordonanţă preşedinţială, au fost reţinute următoarele:

Pornind de la premisa statuată de către I.C.C.J. prin decizia nr. 2462/17.05.2012, conform căreia s-a hotărât că este admisibilă de principiu cererea de ordonanţă preşedinţială formulată în faţa instanţei de contencios administrativ, atunci când aceasta nu are ca obiect suspendarea unui act administrativ, ci dispunerea unor măsuri provizorii, cum ar fi impunerea unei obligaţii vremelnice în sarcina unei părţi, până la dezlegarea fondului cauzei, Curtea a constatat că prima instanţă a analizat condiţiile de admisibilitate ale ordonanţei preşedinţiale din perspectiva art. 997 Cod procedură civilă.

În speţă, reclamanţii au solicitat pe calea ordonanţei preşedinţiale să li se permită accesul la cursuri şi la sesiunea de examene din vara anului universitar 2017 – 2018, până la pronunţarea soluţiei instanţei de fond.

Situaţia de fapt expusă de pârâtă este următoarea:

Prin adresa M.E.N. nr. (...)/GP/19.09.2017 conducerea pârâtei era anunţată de „existenţa unui număr de studenţi ce beneficiază de mobilitate la Universitatea din (...), fără ca aceştia să deţină diplome autentice de bacalaureat sau echivalente”. Multe din „aceste persoane sunt deţinătoare ale unor diplome de bacalaureat sau echivalente, obţinute în Somalia sau Kenya, fără ca aceştia să fi intrat în statele respective. În baza diplomelor obţinute pe această cale, aceste persoane s-au înscris la studii în cadrul instituţiilor de învăţământ superior din Moldova şi Ucraina, aplicând şi beneficiind ulterior de mobilitatea în cadrul Universităţii din (...)”.

Prin adresa (...)/06.11.2017, pârâta a transmis către M.E.N. lista nominală a studenţilor cetăţeni finlandezi deţinători ai unor diplome de bacalaureat sau echivalente, obţinute în Somalia sau Kenya, care au urmat studii parţiale în Republica Moldova şi Ucraina şi au solicitat mobilităţi definitive la Universitatea din (...). Reclamanţii au fost menţionaţi la poziţiile 6 şi 1, întrucât sunt cetăţeni finlandezi, deţinători ai unor diplome de bacalaureat sau echivalente obţinute în Somalia şi Kenya şi care au urmat studii universitare parţiale în Ucraina, respectiv anii I -IV ai unei facultăţi cu profil medicină [Universitatea Memorială Naţională (...). Universitatea Medicală (...)]. Începând cu toamna anului 2017, reclamanţii au dorit continuarea studiilor în România la Universitatea din (...), Facultatea de Medicină şi Farmacie. Acest fapt a impus derularea procedurilor legale de recunoaştere a studiilor efectuate în străinătate [studii liceale/bacalaureat plus echivalarea celor patru ani efectuaţi în Ucraina].

Potrivit art. 997 alin. 1 Cod procedură civilă: (1) Instanţa de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparenţa de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.

Sub aspectul aparenţei de drept, pârâta a arătat că Ministerul Educaţiei Naţionale a informat-o prin adresa (...)/GP/07.03.2018 că: „documentele de studii pentru următoarele persoane: (R1) şi (R2) nu sunt autentice şi nu au fost emise de nici una dintre cele două instituţii”.

Ca urmare a neregulilor descoperite în actele de studii, prin adresa nr. (...)/18.01.2018 s-a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria (...) pentru lipsa unor diplome autentice de bacalaureat sau echivalent. Ulterior, în dosarul penal nr. (...)/P/2018, prin ordonanţa din 06.02.2018 s-a dispus începerea urmăririi penale pentru infracţiunea de uz de fals, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 323 Codul Penal.

Pârâta a învederat şi faptul că, anul universitar 2017 - 2018 s-a încheiat la data de 30 septembrie a.c., fără ca recurenţii - reclamanţi să urmeze în mod legal cursurile facultăţii, din această perspectivă, cererea de ordonanţă preşedinţială rămânând fără obiect, nemaifiind îndeplinită condiţia pagubei iminente, aceasta producându-se deja.

În plus, în dosarul nr. (...)/(...)/2018 (acţiunea de fond), prin încheierea şedinţei publice din data de 28.11.2018 Tribunalul (...) a suspendat judecata cauzei privind pe reclamanţii (R1) şi (R2) şi pe pârâta UNIVERSITATEA DIN (...) - FACULTATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE, în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 2 Cod procedură civilă, până la rămânerea definitivă a hotărârii pronunţate în Dosarul penal nr. (...)/P/2018 înregistrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria (...).

Pentru considerentele expuse, Curtea a apreciat sentinţa primei instanţe ca fiind legală şi temeinică şi a menţinut-o, respingând ca nefondat, conform art. 496 Cod procedură civilă, recursul declarat de reclamanţi.

Domenii speta

Spete similare