Insolvență. Anularea hotărârii comitetului creditorilor. Excepția lipsei calității procesuale active. Excepția lipsei capacității procesuale. Excepția lipsei de interes.

Prin sentinţa nr. 99 din 09 martie 2017, Tribunalul Botoşani – Secţia a II-a civilă de contencios administrativ şi fiscal a respins ca nefondate excepţiile invocate de intimata-creditoare Banca A. SA; a admis contestaţia formulată de contestatoarea-creditoare Societatea Civilă Profesională de Avocaţi „B.”, în contradictoriu cu debitoarea C. SRL, prin administrator judiciar provizoriu D. SPRL, şi comitetul creditorilor SC  E. SA– preşedinte, ANAF-DGRFP - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice– membru, G. SA–membru, SC  F. SA,– membru, Banca A. SA - membru şi a dispus anularea Hotărârii Comitetului Creditorilor debitoarei  C. SRL din 09.12.2016, ora 12,00.

Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut, în ce priveşte excepţia lipsei capacităţii procesuale a creditorului-contestator SCA “B.”, că această excepţie este nefondată întrucât, având calitate de fiduciar, în baza contractului de fiducie încheiat cu H., cu puteri depline asupra masei patrimoniale fiduciare şi acţionând ca un veritabil şi unic titular al drepturilor în cauză, aşa cum prevede expres art. 784 alin 1 Cod civil, fiind înscris la masa credală, are toate drepturile recunoscute creditorilor prin Legea 85/2014, inclusiv acela de a formula contestaţie întemeiată pe art. 51 alin. 6 din lege, împotriva deciziilor luate de comitetul creditorilor.

În ce priveşte excepţia lipsei de interes, judecătorul-sindic a constatat că şi această excepţie este nefondată, interesul contestatoarei creditoare în anularea deciziei comitetului creditorilor constă în paralizarea acţiunii în anulare, care a fost promovată deja şi este înregistrată pe rolul judecătorului-sindic sub nr. 2595/40/2015/a26.

Pe fondul contestaţiei, judecătorul-sindic a constatat că aceasta este întemeiată întrucât majoritatea simplă, prevăzută de art. 51 alin. 4 a fost obţinută cu votul creditoarei S.C.  F. S.A., care nu a fost legal reprezentată la şedinţa Comitetului Creditorilor.

Astfel, votul prin corespondenţă al creditoarei S.C.  F. S.A. a fost redactat şi semnat în numele creditoarei de o persoană care nu are calitatea de avocat în cadrul Societăţii Civile de Avocaţi “K.”, nici măcar de colaborator al acestei societăţi civile de avocaţi, astfel încât această persoană, respectiv dna avocat  J. nu avea dreptul să reprezinte creditoarea, contractul de asistenţă juridică nr. 254/BT/018916 din 11.02.2016 fiind încheiat de creditoare cu SCA “K.”, votul prin corespondenţă exprimat de o persoană care nu avea calitatea de reprezentant al creditoarei S.C.  F. S.A. fiind lovit de nulitate.

Împotriva acestei sentinţe, a declarat apel Banca A. SA, arătând că soluţia judecătorului-sindic de respingere a excepţiei lipsei de interes reprezintă consecinţa neanalizării argumentelor prin care a demonstrat că, demersul efectuat de contestatoarea SCPA B. este lipsit de vreun folos practic, neputând duce la paralizarea acţiunilor în anulare promovate.

Intimata contestatoare nu justifică un interes procesual în ceea ce priveşte formularea contestaţiei împotriva Deciziei Comitetului Creditorilor debitoarei  C. din data de 09.12.2016, întrucât chiar şi în situaţia anulării acestei decizii, Comitetul Creditorilor poate fi reconvocat în vederea adoptării unei Decizii de ratificare a Acţiunilor în anulare, în vederea complinirii pretinsului viciu de legalitate.

În acest sens, atrage atenţia că, la data de 17.03.2017, Comitetul Creditorilor a decis „însuşirea/ratificarea Acţiunilor ce fac obiectul dosarelor nr. .../40/2015/a25 şi ../40/2015/a26 aflate pe rolul Tribunalului Botoşani pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitoare în perioada suspectă, acţiuni formulate de Banca A. SA, în numele şi în calitate de reprezentant al Comitetului Creditorilor în baza deciziei iniţiale a Comitetului Creditorilor din data de 09.12.2016.

Împotriva Deciziei Comitetului Creditorilor din data de 17.03.2017, SCPA B. a formulat contestaţie ce a fost înregistrată sub ds. 2595/40/2015/a28. În BPI nr. 11518/07.06.2018 a fost publicată sentinţa nr. 257/29.06.2017 prin care Tribunalului Botoşani a respins ca nefondată contestaţia formulată în ceea ce priveşte capătul de cerere privitor la anularea Hotărârii privind ratificarea/însuşirea Acţiunilor în anularea actelor frauduloase.

Din această perspectivă, în mod eronat judecătorul-sindic a considerat că prin contestarea Deciziei Comitetului din data de 09.12.2016, SCPA B. putea obţine paralizarea Acţiunilor în anulare promovate de Comitetul Creditorilor.

Pe fondul cauzei, apelanta a arătat că în mod eronat judecătorul-sindic a reţinut faptul că dna. avocat J. nu avea nicio calitate în cadrul SCA „K." şi că nu poate să reprezinte creditoarea  F.

Astfel cum a arătat, la momentul exprimării votului doamna J. era avocat stagiar colaborator în cadrul Cabinetului individual de avocat  L., iar domnul avocat  L. avea calitatea de colaborator al SCA „K.”.

În consecinţă, între SCA” K.” şi Cabinet individual de avocat  L. existau raporturi de conlucrare profesională în sensul disp. art. 184 din Statutul profesiei de avocat.

De asemenea, conform art. 180 alin. (2) din Statutul profesiei de avocat „In cadrul formelor de exercitare prevăzute la alin. (1) îşi pot exercita profesia şi avocaţi colaboratori, în baza unui contract de colaborare, sau avocaţi salarizaţi, în baza unui contract de salarizare în interiorul profesiei, potrivit prevederilor Legii şi ale prezentului statut".

Or, este de ordinul evidenţei că avocaţii colaboratori ai Cabinetului individual de avocat  L. se afla la rândul lor în raporturi de conlucrare profesională cu SCA K.

Raportat la argumentul judecătorul-sindic în ceea ce priveşte faptul că dna. avocat  J. nu avea dreptul să reprezinte creditoarea F., întrucât Contractul de asistenţă juridică a fost încheiat cu Societatea Civilă Profesională de avocaţi ”K.”, arată că la dosarul cauzei a fost depusă Împuternicirea avocaţială seria şi nr. BT/2981/2016, în cuprinsul căreia se menţionează că „Societatea Civilă de Avocaţi «K.» prin dna avocat J. se împuterniceşte de către clientul  F. SA în baza Contractului de asistenţă juridică nr. 254/BT/018916/11.02.2016 să exercite următoarele activităţi: vot prin corespondenţă - Adunarea Creditorilor debitoarei  C. SRL".

În cauză, nu s-a uzat de procedura înscrierii în fals împotriva Împuternicirii avocaţiale, astfel că judecătorul sindic a reţinut în mod nelegal faptul că dna. avocat J. nu are calitatea de reprezentant al creditoarei F.

Pe de altă parte, judecătorul sindic a reţinut că între SCA ”K.” şi F. există un raport juridic, fiind încheiat Contractul de asistenţă juridică nr. 254/BT/018916 din data de 11.02.2016.

În aceste condiţii, în mod cert SCA „K." avea mandat să reprezinte F. în cadrul şedinţelor Comitetului Creditorilor şi să exprime votul în numele şi pentru creditoare, fiind irelevant care dintre avocaţii colaboratori sau salarizaţi din interiorul formei de exercitare a profesiei sau cei aflaţi în raporturi de conlucrare profesională cu forma de exercitare a profesiei au fost desemnaţi să îndeplinească această atribuţie.

 F. nu a contestat Decizia Comitetului Creditorilor din data de 09.12.2016 în ceea ce priveşte modalitatea în care s-a asigurat reprezentarea acesteia în şedinţa Comitetului. Or, o eventuală nerespectare a mandatului acordat societăţii de avocatură SCA „K." putea fi invocată doar de către aceasta.

Chiar dacă votul F. ar fi fost afectat de vreun viciu privitor la reprezentarea sa în cadrul şedinţei Comitetului creditorilor din data de 09.12.2016, acesta a fost acoperit ca urmare a poziţiei procesuale exprimate de acest creditor în litigiu, prin care a arătat că votul a fost în concordanţă cu voinţa sa şi că recunoaşte actele întocmite de avocatul care a semnat votul.

În speţă, judecătorul sindic s-a considerat învestit cu o acţiune disciplinară de competenţa instanţelor disciplinare ale Baroului, întrucât a sancţionat o nerespectare a Contractului de asistenţă juridică încheiat între  F. şi SCA” K.”.

Or, judecătorul sindic a fost învestit să analizeze dacă F. a fost reprezentă convenţional la şedinţa Comitetului creditorilor în conformitate cu dispoziţiile legale incidente, nu să sancţioneze încălcarea Contractului de asistenţă juridică.

Prin întâmpinarea depusă la dosar, D. a solicitat admiterea în tot a apelului şi schimbarea sentinţei apelate în sensul admiterii în principal a excepţiei lipsei de interes a contestatoarei iar, în subsidiar, respingerii contestaţiei ca nefondată.

Consideră că în mod eronat prima instanţă a respins excepţia lipsei de interes a contestatoarei, faţă de disp. art. 32 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură civilă.

SCPA  B. nu justifică un interes în promovarea şi susţinerea prezentului demersului procesual, aşa cum a fost acesta prefigurat de legiuitor şi recunoscut în doctrina de specialitate. Mai exact, nu este suficient ca interesul să fie pur ipotetic ci acesta trebuie să fie real, reprezentant de folosul concret pe care l-ar putea obţine partea în ipoteza admiterii cererii. Or, aşa cum a arătat, singura consecinţă evidentă a contestaţiei este reprezentată de suplimentarea activităţii judecătorului.

 În ceea ce priveşte fondul cauzei, instanţa a constatat că cererea creditorului SCPA  B. este întemeiată întrucât majoritatea simplă, prevăzută de art. 51 alin. 4 a fost obţinută cu votul creditoarei S.C. F. SA care nu a fost legal reprezentată la şedinţa Comitetului Creditorilor.

Solicită a se observa faptul că în mod eronat judecătorul-sindic a apreciat ca fiind întemeiată critica adusă de creditoarea-contestatoare privind lipsa calităţii de reprezentant a doamnei avocat  J., câte vreme, aşa cum s-a dovedit de altfel şi cu ocazia judecăţii fondului, doamna avocat avea la momentul exprimării votului calitatea de avocat stagiar colaborator în cadrul Cabinetului individual de avocat  L., iar dl. avocat avea la rândul său calitatea de colaborator al SCA " K.".

Consideră edificatoare poziţia exprimată de creditorul F. în cursul procesului, acesta solicitând instanţei respingerea contestaţiei.

Consideră că toate aspectele invocate converg spre soluţia logică, respectiv faptul că doamna avocat J. a fost în mod legal investită să reprezinte societatea creditoare, iar votul exprimat de aceasta prin corespondenţă este valabil.

Solicită a se observa că, deşi se invocă critici privind o pretinsă nelegalitate a votului creditorului S.C.  F. S.A., în susţinerea acestui motiv se face trimitere la calitatea pe care doamna avocat J. o deţine sau nu în cadrul Societăţii Civile de Avocaţi  "K.". Ori, acest aspect nu poate conduce la implicaţii pe terenul valabilităţii unui vot exprimat în cadrul Comitetului creditorilor, în special prin prisma principiului error communis facit jus, ca excepţia de la regula quod nullum est nullum producit efectum. O împuternicire emisă cu respectarea tuturor condiţiilor de formă de către o Societate Civilă de Avocaţi este în măsură să creeze această aparenţă. În ipoteza în care ad absurdum se decide preexistența unei culpe din partea doamnei avocat, această problemă trebuie rezolvată pe cale separată, distinctă, în cadrul unei eventuale sesizări disciplinare, nicidecum printr-o contestaţie la o hotărâre luată de către Comitetul creditorilor. Conchizând, criticile ce vizează votul exprimat de către creditorul S.C. F. S.A. nu ating aspecte de legalitate şi nu pot face analiza instanţei de judecată.

 Prin întâmpinarea depusă la dosar, SCPA B.1 ( fosta B.) a solicitat respingerea apelului ca nefondat.

Arată că, în prima instanţă, calitatea procesuală pasivă a revenit Comitetului Creditorilor. Apelul de faţă este declarat, motivat şi susţinut de Banca A. SA şi nu de comitetul creditorilor. Or, împrejurarea că Banca A. SA a avut calitatea de membru în Comitetul creditorilor nu o poate legitima procesual activ în prezentul apel.

Solicită admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale active a Băncii A. SA şi respingerea apelului ca fiind declarat şi nu susţinut de o persoană care nu are calitate procesuală activă.

A mai arătat că, soluţia primei instanţe în ceea ce priveşte respingerea excepţiei lipsei de interes este legală şi temeinică.

Nu poate fi primită critica apelantei conform căreia la data de 17.03.2017 Comitetul creditorilor a decis însuşirea/ratificarea acţiunilor ce fac obiectul ds. nr. 2595/40/2015/a25 şi 2595/40/2015/a26, ceea ce ar lipsi de interes anularea hotărârii comitetului din 09.12.2016. Ratificarea/Însuşirea unei cereri de chemare în judecată presupune că Banca A. SA a acţionat ca mandatar al comitetului creditorilor atunci când a introdus acţiunile în anulare. Ratificarea înseamnă mandat.

În speţă, membrii comitetului nu au hotărât la data de 09.12.2016 doar mandatarea Băncii A. SA, ci însăşi introducerea acţiunilor în anulare. Introducerea acţiunilor în anulare constituie punerea în executare a hotărârii comitetului creditorilor şi este o chestiune diferită de cea a mandatului. Anularea hotărârii din 09.12.2016 conduce oricum la anularea acţiunii în anulare, fără a interesa o eventuală ratificare/însuşire a acesteia. În esenţă, ratificarea poate acoperi lipsa mandatului, dar nu poate confirma un act nul.

Arătă că şi hotărârea ulterioară de ratificare din 17.03.2017 a Comitetului creditorilor a fost contestată iar în cauză nu s-a pronunţat o hotărâre definitivă. Dacă hotărârea din 17.03.2017 ar fi anulată de instanţă, ar continua să producă efecte cea din 09.12.2016. Or, au tot interesul să paralizeze acţiunea în dosarul asociat a 26 obţinând anularea ambelor hotărâri ale comitetului.

În ceea ce priveşte fondul cauzei, solicită a se constata că judecătorul de primă instanţă a pronunţat o hotărâre legală şi temeinică. În primul rând, arată că nu a existat un mandat acordat de  F. SA Societăţii Civile de Avocaţi " K." de a vota în şedinţele adunării/comitetului creditorilor niciunui debitor faţă de care s-a deschis procedura insolvenţei.

La dosarul cauzei se regăseşte Contractul de prestări servicii juridice de asistenţă, consultanţă şi reprezentare juridică dintre F. SA şi Societatea Civilă de Avocaţi "K.". Reprezentarea juridică a societăţii F. SA face obiectul art. 4.1.c. din contract. Nicăieri în cuprinsul contractului nu se face referire la puterea de a reprezenta în şedinţele comitetului/adunării creditorilor.

Că este aşa rezultă şi din conduita ulterioară a acestui creditor. Votul prin corespondenţă pentru şedinţa următoare a comitetului, cea din data de 17.03.2017 a fost exprimat în mod corect de P., Director general şi R., Director economic.

Atrage atenţia instanţei de control judiciar în ceea ce priveşte încercarea Băncii A. SA de inducere în eroare cu privire la existenţa unei conlucrări profesionale între Societatea Civilă de Avocaţi " K." şi Cabinetul Individual  L.. Nici în faţa primei instanţe, nici în faţa instanţei de apel nu s-a produs nicio probă care să ateste această împrejurare. Contractele de conlucrare profesională se înregistrează la barourile din care fac parte avocaţii care conlucrează.

Potrivit dispoziţiilor art. 55 alin. (2) din Legea nr. 51/1995 privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, rezultă că aceste convenţii de conlucrare profesională sunt reglementate de legislaţia specifică şi că barourile verifică şi ţin evidenţa contractelor de conlucrare profesională. Cu siguranţă că s-ar fi fost opusă o asemenea convenţie de conlucrare profesională dacă ar fi existat şi ar fi fost luată în evidenţă. În mod cert o asemenea convenţie nu există, iar dezvoltarea unei ample argumentaţii pornind de la un fapt vădit nereal şi nedovedit este greu de explicat.

În ceea ce priveşte critica potrivit căreia ar fi trebuit să se înscrie în fals împotriva împuternicirii avocaţiale, arătă că nu era necesar un astfel de demers cât timp Societatea Civilă de Avocaţi "K." a pus la dispoziţie contractul de asistenţă juridică şi a confirmat că doamna avocat  J. a fost prezentată în oferta adresată clientului ca un potenţial colaborator. Înscrierea în fals nu reprezintă o opţiune atunci când din probele aflate la dosarul cauzei rezultă cu certitudine o anumită situaţie de fapt.

Or, este de domeniul evidenţei că nu a existat niciun raport juridic între creditorul din procedură şi persoana care a exprimat votul, sancţiunea neputând fi alta decât cea a nulităţii.

Se încearcă a se induce în eroare instanţa când se susţine că ar fi avut loc o ratificare din partea creditorului F. SA a votului exprimat. O asemenea ratificare nu a avut loc niciodată. Formularea unor apărări prin reprezentant convenţional avocat în cadrul unui litigiu nu valorează ratificare. Oricum, ratificarea ar fi trebuit să provină de la mandant şi nu de la un mandatar al creditorului.

Examinând prioritar conform art. 248 Cod pr. civilă, excepţia lipsei calităţii procesual- active a apelantei Banca  A. SA, invocată de către intimata SCPA B1, Curtea constată că este nefondată.

Nu poate fi primită motivaţia intimatei conform căreia în primă instanţă calitatea procesual - pasivă a revenit Comitetului Creditorilor aşa încât apelul declarat de un membru al acestui organ decizional (respectiv Banca A. SA) nu îl poate legitima procesual activ în promovarea apelului de faţă.

Astfel, art. 36 din NCPC defineşte calitatea procesuală ca reprezentând identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii.

Totodată, art. 51 alin. 6 din lege, prevede expres: ”Împotriva acţiunilor, măsurilor şi deciziilor luate de comitetul creditorilor, orice creditor poate formula contestaţie la judecătorul sindic, în termen de 5 zile de la publicarea procesului-verbal al comitetului creditorilor în BPI”.

Coroborând dispoziţiile art. 36 din NCPC cu dispoziţiile art. 51 alin. (6) din lege, se poate concluziona că în contestaţia formulată împotriva acţiunilor, măsurilor şi deciziilor Comitetului Creditorilor, au calitatea de parte creditorul contestator, membrii Comitetului Creditorilor, respectiv debitoarea, prin administrator judiciar.

Chiar din dispozitivul sentinţei apelate rezultă calitatea procesual pasivă a Comitetului Creditorilor care reprezintă incontestabil, organul executiv al Adunării creditorilor, organ operativ de lucru, însă fără personalitate juridică, a cărei calitate procesual-activă în diverse acţiuni este prevăzută expres de către legiuitor, precum şi a membrilor acestuia, respectiv: SC E. SA– preşedinte, ANAF-DGRFP - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice– membru, G. SA–membru, SC  F. SA,– membru, Banca  A. SA - membru .

Aşadar, cum abilitatea de a ataca hotărârea revine oricăreia dintre părţile raportului juridic dedus judecăţii şi cum potrivit dispoziţiilor sentinţei atacate calitate procesual-pasivă au avut-o şi membrii Comitetului Creditorilor, se impune respingerea excepţiei menţionate ca nefondată, cu atât mai mult cu cât în faţa judecătorului sindic SCPA B nu a contestat legitimitatea procesuală a creditoarei Banca A. SA în raport de apărările acesteia.

În ceea ce priveşte apelul declarat în cauză, Curtea constată, de asemenea, că este nefondat.

Primul motiv de apel, referitor la eronata respingere de către judecătorul sindic a excepţiei lipsei de interes a contestatoarei, Curtea constată că este nefondat.

Astfel, art. 31 al. 1 Cod pr. civilă prevede expres:

”Condiţii de exercitare a acţiunii civile

 (1) Orice cerere poate fi formulată şi susţinută numai dacă autorul acesteia:

 a) are capacitate procesuală, în condiţiile legii;

 b) are calitate procesuală;

 c) formulează o pretenţie;

 d) justifică un interes”.

Totodată, în conformitate cu reglementarea din art. 33 Cod pr.civilă, interesul procesual ”trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual ”.

Ori, la data promovării contestaţiei, interesul creditoarei contestatoare SCPA  B. întrunea cerinţele legale menţionate, fiind pe deplin justificat, constând în „paralizarea” acţiunii în anulare în ds. asociat .../40/2015/a26, aşa cum corect a reţinut şi judecătorul sindic.

În ceea ce priveşte fondul cauzei, Curtea constată că celelalte critici ale apelantei sunt, de asemenea, nefondate.

Situaţia de fapt care a condus la adoptarea hotărârii contestate, ce face obiectul litigiului supus controlului judecătoresc de faţă, este următoarea:

Convocatorul şedinţei Comitetului creditorilor debitoarei a fost publicat în BPI nr. 22008 din 5.12.2016, precizându-se data, ora şi locul acesteia, cu referirea expresă la posibilitatea de reprezentare a creditorilor prin împuterniciţi cu procură specială autentică sau, în cazul creditorilor bugetari şi al celorlalte persoane juridice, cu delegaţie semnată de conducătorul unităţii, precum şi la posibilitatea votului prin corespondenţă.

La data, ora şi locul fixat, administratorul judiciar a prezidat şedinţa, apreciind că este legal întrunită, deoarece au votat prin corespondenţă 4 din cei 5 membri ai Comitetului, respectiv SC  F. SA, DGRFP - AJFP, Banca  A. SA şi SC  E.J SA.

Ca urmare, faţă de voturile exprimate s-au adoptat următoarele hotărâri:

1. Comitetul creditorilor, cu o majoritate simplă a membrilor (3 creditori au votat pentru, 1 creditor a votat împotriva) consideră oportună introducerea de către Comitetul creditorilor a acţiunilor prevăzute la art. 117 şi urm. din Legea nr. 85/2014 cu privire la actele considerate a fi frauduloase de către creditorul Banca  A., prin SCPA ”S.” conform adresei cu nr. 1003/24.11.2016, acte detaliate în preambulul convocatorului;

2. Comitetul creditorilor, cu o majoritate simplă a membrilor (3 creditori au votat pentru, 1 creditor a votat împotrivă) desemnează în calitate de reprezentant al Comitetului creditorilor pentru introducerea acţiunii menţionate la pct. 1 din ordinea de zi pe Banca  A., prin SCPA ”S.”.

Din actele depuse la dosarul cauzei rezultă fără echivoc faptul că majoritatea simplă prev. de art. 51 alin. 4 din Legea nr. 85/2014 a fost obţinută cu votul creditoarei S.C.  F. SA care însă nu a fost legal reprezentată în şedinţa Comitetului Creditorilor din 9.12.2016, judecătorul sindic reţinând corect lipsa calităţii de reprezentant al acestei creditoare a persoanei care a redactat şi semnat votul prin corespondenţă.

 Este neechivocă lipsa unui mandat expres acordat de creditoarea S.C. F. SA Societăţii Civile de Avocaţi „ K.” de a vota în şedinţa Comitetului Creditorilor din data sus-menţionată.

Sunt pertinente apărările contestatoarei intimate potrivit cărora apar neîntemeiate referirile apelantei la existenţa unei „conlucrări profesionale” între Societatea Civilă de Avocaţi „K. şi Cabinetul Individual L. (în cadrul căruia d-na J. era avocat stagiar colaborator), nefiind depusă la dosar nicio probă care să ateste această împrejurare, respectiv existenţa unui Contract de conlucrare profesională care trebuia înregistrat la baroul din care fac parte avocaţii care conlucrează.

Astfel potrivit art.55 al. 2 din Legea nr. 51/1995 privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, Consiliul baroului are următoarele atribuţii: h) verifică şi constată dacă actele privind constituirea, modificarea şi schimbarea formelor de exercitare a profesiei, precum şi convenţiile de grupare sau de conlucrare profesională îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege şi de statutul profesiei de avocat; autorizează funcţionarea acestor forme; organizează şi ţine evidenţa lor.

Rezultă neechivoc faptul că aceste convenţii de conlucrare profesională sunt reglementate de legislaţia specifică şi că barourile verifică şi ţin evidenţa contractelor de conlucrare profesională.

Concluzia care se impune, este cea privind inexistenţa vreunui raport juridic între creditoarea S.C. F. SA şi persoana care a exprimat votul respectiv d-na J., sancţiunea neputând fi alta decât cea a nulităţii, cum corect a reţinut şi judecătorul sindic.

Nici referirea apelantei conform căreia contestatoarea ar fi trebuit să se înscrie în fals împotriva împuternicirii avocaţiale nu poate fi primită, aceasta constituind doar o opţiune, nicidecum o obligaţie şi nici referirea aceleiaşi apelante la ratificarea din partea creditoarei, întrucât aceasta nu poate proveni de la mandatar, ci doar de la mandant, ceea ce nu este cazul în speţă.

În raport de argumentele de drept şi de fapt expuse, criticile apelantei s-au dovedit ca nefiind întemeiate, motiv pentru care, în conformitate cu disp. art. 480 alin. 1 C. pr. civ., apelul de faţă urmează a fi respins, ca nefondat.

Domenii speta

Spete similare