Drept Civil-revendicare imobiliară

- revendicare imobiliară ş.a - 

SENTINŢA  CIVILĂ  NR.  1511

Şedinţa publică din data de 13 martie 2018

  Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe reclamantul AA în contradictoriu cu pârâţii BB, CC, DD, EE, FF, GGşi HH, având ca obiect revendicare imobiliară, constatare nulitate absolută parţială documentaţie cadastrală, anulare parţială contracte de vânzare-cumpărare.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică, a răspuns reclamantul, asistat de av. PP, lipsă fiind pârâţii.

  S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de şedinţă, care învederează instanţei următoarele:

  - procedura de citare este legal îndeplinită;

 - cauza este la al 8-lea termen de judecată,

- s-a acordat termen în vederea studierii raportului de expertiză tehnică, specialitatea topografie, nefiind depuse obiecţiuni.

Instanţa, faţă de împrejurarea că niciuna dintre părţi nu a formulat obiecţiuni, dispune emiterea unor adrese către expert JJşi către B.L.E.T.C. Neamţ pentru a aduce la cunoştinţă că onorariul provizoriu pentru expertiza tehnică, specialitatea topografie în cuantum de 700 lei are caracter definitiv.

Nemaifiind alte cereri de formulat, excepţii de invocat şi nici probe de administrat, instanţa constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul în dezbateri asupra fondului:

  Av. PP, pentru reclamant, solicită admiterea acţiunii şi obligarea pârâţilor să lase în deplină proprietate şi liniştită posesie suprafaţa de teren şi să ridice gardul şi să-l pună pe aliniamentul corect, deoarece reclamantul nu poate avea acces la proprietatea sa. De asemenea, solicită obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.

În considerarea dispoziţiilor art. 394 Cod de procedură civilă, instanţa declară dezbaterile închise, după care,

I N S T A N Ţ A,

  Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de … sub nr. …, reclamantul AA i-a chemat în judecată pe pârâţii BB, CC, DD, EE, FF, GGşi HH, solicitând:

- obligarea pârâtei BB să şase în deplină proprietate şi liniştită posesie cota de 1/7 din calea de acces la lotul său, astfel cum este stabilită prin sentinţa civilă nr. … a Judecătoriei Piatra-Neamţ;

- constatarea nulităţii absolute parţiale a documentaţiei cadastrale cu număr provizoriu … din .., întocmită de PFA GGşi anularea acesteia sub aspectul suprafeţei de 60 m.p., parcela 2, cu categoria de folosinţă DR, pentru fraudă la lege şi cauză ilicită şi imorală;

- anularea în parte a contractului de vânzare-cumpărare intervenit între CC, DD, în calitate de vânzători, şi EE, în calitate de cumpărător, contract autentificat sub nr. 1965/06.07.2006, la Biroul Notarilor Publici Asociaţi …. şi …., în ce priveşte suprafaţa de 60 m.p. drum, pentru cauză ilicită şi imorală;

- anularea în parte a contractului de vânzare-cumpărare, intervenit între EE şi …, în calitate de vânzători, şi BB, în calitate de cumpărătoare, contract autentificat la Biroul Notarului Public …., din comuna XXX, sub nr. …., sub aspectul suprafeţei de 60 m.p., teren drum, pentru cauză ilicită şi imorală;

- repunerea părţilor în situaţia anterioară, astfel cum este stabilită prin sentinţa civilă de partaj judiciar nr. …., din dosarul nr. ….;

- rectificarea cărţii funciare nr. …. a comunei Alexandru cel Bun, privind pe BB, în sensul radierii suprafeţei de 60 m.p. teren „drum”, parte din suprafaţa totală de 338 m.p.

A solicitat plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea în fapt a cererii, reclamantul a arătat că este proprietarul exclusiv al lotului nr. 2 în suprafaţă de 278 m.p. teren şi proprietarul unei cote indivize de 1/7 din calea de acces în suprafaţă totală de 290 m.p., astfel cum este stabilit prin sentinţa de partaj judiciar nr. 7973/20.12.1991, pronunţată în dosarul nr. 9117/1991 a Judecătoriei Piatra-Neamţ.

BB, autorul pârâtei CC şi a pârâtului DD, fratele său, a fost şi el proprietar exclusiv pe lotul nr. 3 la partaj, în suprafaţă de 278 m.p. şi pentru o cotă indiviză de 1/7 din calea de acces.

CC şi DD, în calitate de moştenitori legali ai defunctului …, au vândut pârâţilor EE şi FF o suprafaţă totală de 342 m.p. teren din care 60 m.p. din calea de acces în indiviziune, încheind contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. … la Biroul Notarilor Publici Asociaţi ….. din Piatra-Neanţ. Ei puteau transmite cumpărătorilor doar suprafaţa de 278 m.p. teren proprietate exclusivă a autorului lor şi cota de 1/7 din calea de acces, proprietate indiviză a aceluiaşi autor.

În vederea încheierii acestui contract, s-a întocmit documentaţia cadastrală din ., de către PFA GGîn care s-a consemnat în fals că, din actele de proprietate (sentinţa civilă nr. ….. şi certificatul de moştenitor nr. ….) rezultă că terenul proprietatea exclusivă a vânzătorilor este de 342 m.p. Această documentaţie cadastrală a fost verificată şi recepţionată pentru conformitate de către OCPI Neamţ, prin consilier …..

Nu s-a avut în vedere că documentaţia nu corespunde realităţii juridice şi fizice în ce priveşte suprafaţa de 60 m.p. teren, parte din calea de acces, în sensul că acest teren nu este proprietatea exclusivă a moştenitorilor pârâţiCC şi DD, cum s-a menţionat, ci constituie proprietate în indiviziune pe cote părţi, atribuit celor 7 loturi, în regim de cale de acces, prin sentinţa judecătorească nr. ……. În cartea funciară nr. …. a Comunei Alexandru cel Bun s-a înscris terenul astfel cum este consemnat în documentaţia cadastrală, respectiv preluându-se aceeaşi consemnare falsă.

Reclamantul a considerat că mențiunea din documentația cadastrală și din cartea funciară privitoare la cei 60 m.p. teren din calea de acces este contrară dispozițiilor imperative ale Legii nr. 7/1996 potrivit cărora funcţia juridică a cadastrului se realizează prin identificarea corectă a proprietarilor. În cazul său, reclamantul a susţinut că s-au fraudat aceste dispoziţii imperative ale legii prin faptul că pârâţii au fost identificaţi ca fiind proprietari exclusivi pe terenul în suprafaţă de 60 m.p. din calea de acces, deşi aceştia erau doar proprietari în indiviziune, cu o cotă de 1/7 din această cale de acces, situaţie clară reieşită din sentinţa judecătorească. Înscrisurile oficiale de referinţă fac dovada şi a relei-credinţe a vânzătorilor, cumpărătorilor şi persoanelor care au acţionat sub autoritatea OCPI Neamţ.

Pârâţii cumpărători, EE şi FF, au vândut terenul doamnei BB, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. … din … la Biroul Notarului Public …. din comuna XXX, cu preluarea falsului din contractul de vânzare-cumpărare anterior, în ce priveşte terenul de 60 m.p. din calea de acces.

Reclamantul a arătat că, prin modalitatea de falsificare a realităţii juridice şi fizice asupra terenului de referinţă i s-a creat un grav prejudiciu. Pe de o parte, i s-a obstrucţionat accesul la calea publică, iar pe de altă parte i s-a îngrădit dreptul de a dispune de proprietatea sa de 278 m.p. şi de cota de 1/7 din calea de acces, înscrierea dreptului său de proprietate în cartea funciară fiind respinsă pentru acest motiv. A susţinut că situaţia dată contravine atât dispoziţiilor imperative ale Constituţiei, cât şi Protocolului 1 la Convenţia Europeană în ce priveşte dreptul de proprietate.

În drept, a invocat art. 563, art. 634-643, art. 907-910 şi art. 1235-1239 din Codul civil şi Legea nr. 7/1996 privind cartea funciară.

În dovedire, a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, cu interogatoriul pârâţilor, cu expertiza topografică și atașarea dosarului nr. 5211/279/2014.

Au fost anexate cererii, în copie, certificatul de moştenitor nr. 131/1966 după defunctul …, sentinţa civilă nr. . pronunţată de Judecătoria Piatra-Neamţ în dosarul nr. . privind partajul după defunctul .., certificat de moştenitor nr. . după defuncta .., raport de expertiză tehnică de partaj, sentinţa civilă nr. …, pronunţată de Judecătoria .. schiţă, încheiere de îndreptare a erorii materiale din …, încheierea de lămurire dispozitiv din data de …, pronunţată în dosarul nr. … documentaţie cadastrală.

Reclamantul a achitat taxa judiciară de timbru în cuantum de 341 lei.

La data de 17.05.2016, pârâţii EE şi FF au formulat întâmpinare, depusă la fila 58, solicitând respingerea acţiunii pentru lipsa calității procesuale pasive și ca nefondată.

În motivarea întâmpinării, au arătat că au cumpărat 278 m.p. teren și 60 m.p. drum acces, prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 1965/2006, autentificat de BNP …., de la moştenitorii CC și DD. Au arătat că li s-a prezentat documentaţia cadastrală cu NCP 1463 care a fost întocmită de vânzătorii Ciupercă.

La rândul lor, au revândut terenul lui BB, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. …. în aceeaşi formă în care l-au cumpărat.

Au susţinut că nu au calitate procesuală pasivă, dat fiind că au vândut terenul, şi au mai arătat că nu sunt de acord cu anularea contractelor de vânzare-cumpărare menţionate. Pârâţii au susţinut că nimeni nu i-a ocupat reclamantului cota de 1/7 din calea de acces, că acesta are acces la terenul său şi trece cu bicicleta numai pe porţiunea de beton, iar iarba nu o coseşte niciodată.

Pârâţii au adăugat că nu sunt de acord cu radierea vreunei suprafeţe de teren de la BB întrucât și aceasta, și ei au fost cumpărători de bună-credință.

La data de ….., pârâtul HH a depus la dosar întâmpinare, la filele 60-64.

Raportat la capetele de cerere privind revendicarea suprafeței de teren vizată, constatarea nulității absolute parțiale a documentației cadastrale, anularea în parte a contractelor de vânzare cumpărare menționate și repunerea părților în situația anterioară, pârâtul a solicitat constatarea lipsei calității procesuale pasive a OCPI Neamţ.

Calitatea procesuală pasivă constă în identitatea între persoana pârâtului și cel despre care se pretinde că este obligat în raportul juridic dedus judecății. Prin petitul cererii se vizează în principal o recunoaștere a dreptului de proprietate al reclamantului asupra unei suprafețe de teren în privința căreia instituția nu poate emite nicio pretenție și nu justifică nici un interes în acest sens. Obiectul cererii este reprezentat de o suprafață de teren care nu se află în administrarea instituției. O condiție esențială pentru ca o persoană să fie parte în proces este calitatea procesuală care contribuie la desemnarea titularului dreptului de a acționa și în același timp a persoanei împotriva căreia se poate exercită acțiunea. Prin calitatea procesuală se înțelege existența unei identități între persoana reclamantului și persoana care este titular al dreptului în raportul juridic de dus judecății (calitatea procesuală activă) și pe de altă parte între persoana pârâtului și cel obligat în același raport juridic (calitate procesuală pasivă). Având în vedere acest principiu, între O C P I Neamț și reclamant nu au existat raporturi juridice directe cu privire la pretențiile afirmate.

În privința calității procesuale, în proces, calitatea de pârât aparține persoanei despre care se afirmă că a încălcat sau nu a recunoscut un drept al reclamantului ceea ce nu este cazul în speță. OCPI Neamț nu a încălcat niciun drept recunoscut de lege reclamantului. Reclamantul nu încearcă să valorifice prin această cerere un drept potrivnic OCPI Neamț, iar OCPI Neamţ nu ar putea justifica vreodată vreun interes propriu pentru a se opune recunoașterii dreptului de proprietate.

Nu în ultimul rând, capacitatea procesuală de folosință și de exercițiu a persoanelor juridice sunt guvernate de principiul specializării, neputând avea decât drepturi și asuma obligații care corespund scopului ei iar atribuțiile instituției sunt reglementate de Legea cadastrului și a publicității imobiliare, de Regulamentul de organizare și funcționare a Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară și de Regulamentul de organizare și funcționare al Oficiilor de Cadastru și Publicitate Imobiliară.

Având în vedere calificarea acțiunii, respectiv revendicare imobiliară și celelalte capete de cerere subsecvente, reclamantul nu justifică chemarea în judecată a O C P I Neamț, acesta neavând interes în a susține sau nu emiterea unor pretenții cu privire la obiectul dedus judecății. Situația poate fi clarificată exclusiv între reclamant și ceilalți pârâți împotriva cărora a înțeles să formuleze demersul judiciar.

Referitor la Fondul litigiului și introducerea în cauză a instituției pentru soluționarea capătului de cerere vizând constatarea nulității absolute a documentației cadastrale aferente imobilului identificat cu numărul cadastral provizoriu …., pârâtul a arătat că, potrivit art. 11 litera e) din Regulamentul privind conținutul, modul de întocmire și recepție a documentațiilor cadastrale în vederea înscrierii în Cartea funciară, aprobat prin … incident la data întocmirii documentației cadastrale, în prezent abrogat prin Ordinul nr. …., dar care conţine prevederi similare, potrivit art. 258 alin. 8 din Legea nr. … privind Codul Fiscal.

În conformitate cu art. 4 din același regulament, realizarea documentațiilor necesare înscrierii în Cartea funciară a actelor și/sau faptelor juridice referitoare la imobile presupune parcurgerea următoarelor etape: stabilirea amplasamentului imobilului; realizarea lucrării de către o persoană autorizată care presupune documentarea tehnică, execuția lucrărilor de teren și birou, elaborarea documentațiilor; depunerea documentațiilor la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară (oficiul teritorial) sau la Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară (birou teritorial) și înregistrarea în registrul general de intrare; recepția documentațiilor cu înregistrarea în registrul cadastral al imobilelor denumit în continuare index cadastral, recepția cadastrală, transmiterea documentației asistentului registrator; înscrierea în Cartea funciară.

De asemenea, potrivit art. 10 din Legea nr. 7/1996 privind cadastrul și publicitatea imobiliară, funcția tehnică a cadastrului se realizează prin determinarea pe bază de măsurători a poziției limitelor dintre imobile imobilele învecinate. Lucrările de măsurători se execută prin orice metodă grafică, numerică, fotogrammetrică sau combinate. Scopul documentațiilor cadastrale este acela de determinare a suprafeței terenurilor și construcțiilor rezultate din măsurători.

Potrivit art. 24 alin. 1 din Ordinul nr. 634/2006 pentru aprobarea Regulamentului privind conținutul și modul de întocmire a documentațiilor cadastrale în vederea înscrierii în Cartea funciară, incident la data întocmirii documentației tehnice a imobilului vizat, răspunderea privind cunoașterea limitelor imobilului, indicarea și conservarea acestora revine proprietarului iar potrivit alin. 2 răspunderea pentru corectitudinea întocmirii documentației și corespondența acesteia cu realitatea din teren, precum și pentru identificarea și materializarea limitelor imobilului în concordanță cu actele doveditoare a dreptului de proprietate puse la dispoziție de proprietar și celor indicate de beneficiar revine persoanei autorizate.

Totodată, pârâtul a arătat că realizarea măsurătorilor tehnice de specialitate și întocmirea documentațiilor cadastrale nu are scopul de a confirma sub aspect juridic un drept de proprietate sau de a suplini un act juridic care să specifice și să justifice un drept de proprietate, scopul acestei documentații cadastrale fiind cel specificat.

Introducerea în cauză a instituției din punct de vedere al opozabilității soluției nu este justificată deoarece pentru actualizarea evidenței cadastral imobiliare gestionată de instituție nu este necesară acționarea în justiție a instituției, fiind suficient ca reclamantul pe baza documentului justificativ al dreptului de proprietate și cu o documentație cadastrală care să corespundă realității juridice prezentate să susțină demersurile necesare evidențierii unei realități tehnico-juridice așa cum consideră că este reală cu justificarea dreptului invocat potrivit unei hotărâri judecătorești definitive cum este cazul de față.

De altfel, pentru justa soluționare a cauzei, pârâtul a solicitat instanței a avea în vedere dispozițiile art. 32 și 33 alin. 1 din Legea nr. 7/1996 potrivit cărora soluționarea plângerii împotriva încheierii de carte funciară se face fără citarea Oficiului teritorial, iar înscrierile și radierile efectuate în cărțile funciare nu pot fi rectificate decât pe baza hotărârii instanței judecătorești definitive și irevocabile sau pe cale amiabilă. În completarea acestor dispoziții a solicitat a se avea în vedere și dispozițiile din Regulamentul de avizare, recepție și înscriere în evidențele de cadastru și carte funciară, aprobat prin Ordinul nr. 700/2014, respectiv art. 219 și art. 220 privind rectificarea și modificarea înscrierilor de carte funciară. Trebuie avut în vedere și punctul 4.2.3.4: Documentația cadastrală de modificare a suprafeței imobilului din Regulamentul de avizare, recepție și înscriere în evidențele de cadastru și carte funciară, aprobat prin Ordinul nr. 700/2014. Pârâtul a mai invocat dispozițiile art. 907, 908, 910 și 914 din Codul Civil.

A mai arătat că activitatea de acrte funciară ce include și etapa tehnică privind avizarea și recepționarea unor măsurători cadastrale având ca efect atribuirea imobilului identificat din punct de vedere tehnic a unui număr cadastral provizoriu unic ori respingerea unor astfel de măsurători este o procedură necontencioasă căreia i se aplică principiile și regulile specifice acestei proceduri speciale.

Totodată, pârâtul a solicitat respingerea capătului de cerere privind obligarea instituției la plata de cheltuieli de judecată, motivat de faptul că situația litigioasă nu se datorează culpei instituției iar în legătură cu orice alte aspecte invocate instituția nu justifică calitate procesuală pasivă în cauză.

La data de 21.06.2016, reclamantul a formulat răspuns la întâmpinare, depus la filele 69-71 din dosar, prin care a solicitat respingerea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive invocate de pârâţii EE şi FF.

Referitor la reaua-credinţă a pârâţilor, a reiterat că prin contractul de vânzare-cumpărare nr. … s-a transferat un drept de proprietate exclusiv de la vânzătorii CC şi DD către pârâţipentru terenul în suprafaţă de 342 m.p. ca şi cum vânzătorii ar fi fost proprietari exclusivi pe acest teren. În realitate, 60 m.p. din suprafaţa de 342 m.p. reprezintă drumul de acces în indiviziune, el fiind titularul unui drept de proprietate pentru o cotă de 1/7 din din această indiviziune. Prin urmare, vânzătorii au vândut şi cota sa de 1/7 din drum. Din cauza acestui fapt, reclamantul a susţinut că nu mai poate trece pe cei 60 m.p., proprietatea pârâţilor cumpărători. Prin actul lor, părţile din contract l-au pus în imposibilitate de a-şi exercita dreptul de proprietate nestingherit asupra lotului nr. 2 ce i-a revenit la partaj la care avea acces pe acest drum stabilit prin sentinţa de partaj. …, autorul vânzătorilor, prin sentinţa de partaj a dobândit un drept de proprietate exclusiv doar pentru 278 m.p., respectiv lotul nr. 3. Calea de acces de 290 m.p. a fost lăsată în indiviziune pentru toate cele 7 loturi de partaj, nefiind atribuită niciunui moştenitor.

Referitor la apărarea pârâţilor în sensul că vânzarea-cumpărarea a avut la bază documentaţia cadastrală, reclamantul a arătat că documentaţie cadastrală a fost întocmită la …., iar contractul de vânzare-cumpărare la data de 06 iulie 2006, fiind înscris în cartea funciară. În acea perioadă, erau incidente dispoziţiile Titlului XII din Legea nr. 247/2005. Potrivit art. 34 (1) din Legea nr. 7/1996, modificat prin Legea nr. 247/2005, „Cuprinsul cărţii funciare, în afara îngrădirilor şi excepţiilor legale, se consideră exact numai în folosul acelei persoane care, în virtutea unui act juridic legal, a dobândit cu bună-credinţă un drept real înscris în cartea funciară”. Potrivit art. 34 (2), dobânditorul este de bună-credinţă dacă din titlul transmiţătorului şi din cuprinsul cărţii funciare nu reiese vreo neconcordanţă între aceasta şi situaţia juridică reală.

În cazul dedus judecăţii, situaţia din contract şi din cartea funciară nu corespunde cu realitatea juridică.

Pe de altă parte, pe principul că nimeni nu poate transmite mai multe drepturi decât are, care guvernează contractul de vânzare cumpărare translativ de proprietate, nulitatea absolută se fundamentează pe faptul că părțile au încheiat contractul știind că suprafața de 60 metri pătrați destinată drumului de acces nu este proprietatea exclusivă a vânzătorilor și reprezintă doar o apreciere subiectivă a acestora. În acest caz, contractul ascunde intenția speculativă a părților de a vinde și câștiga un preț mai mare și de a cumpăra o suprafață mai mare de teren decât cea reală. Prin urmare, actul este fondat pe o cauză ilicită și fraudă la lege, ambele situații având numitor comun reaua-credință.

Cu privire la întâmpinarea depusă de pârâtul HH, reclamantul a solicitat ca instanța să soluționeze excepția lipsei calității procesuale pasive în raport de dispozițiile legale în vigoare la data întocmirii documentației cadastrale, respectiv 15 august 2005. Atunci erau incidente dispoziţiile Codului civil din 1864 și ale titlului XII din Legea nr. 247/2005 prin care s-au modificat dispozițiile legii cadastrului nr. …. Pârâtul se află în culpă în raport cu aceste dispoziţii legale pe care nu le-a respectat. Dacă ar fi respectat dispozițiile legale privind recepția și avizarea documentației cadastrale în discuție ar fi observat că aceasta nu corespunde cu actul de proprietate, respectiv cu sentința civilă nr. …. a Judecătoriei Piatra-Neamț. Potrivit art. 6 alin. 2, recepția lucrărilor executate de persoanele fizice și juridice autorizate în condițiile art. 5 lit. c) se realizează de către Agenția națională sau de Oficiile teritoriale după caz. Potrivit art. 10 alin. 3, funcția juridică a cadastrului general se realizează prin identificarea proprietarului pe baza actului de proprietate și prin înscrierea în Cartea funciară. Potrivit art. 11 lit. b), pentru unitatea administrativ-teritorială amplasamentele imobilelor se identifică în primul rând în baza actelor de proprietate. Potrivit art. 22 din Legea nr. 7/1996, dreptul de proprietate se înscrie în Cartea funciară în baza actului prin care s-a constituit ori s-a transmis în mod valabil. Așadar, legea impune ca toate lucrările de identificare și înscriere în Cartea funciară a imobilelor să respecte titlu sau actul de proprietate. Pârâta este obligată prin lege să asigură legalitatea operațiunii. De aceea legiuitorul i-a conferit dreptul și obligația de a recepționa și aviza în prealabil toate operațiunile de înscriere în Cartea funciară.

La data recepției documentației cadastrale întocmite de către GGși la data referatului de operare în Cartea funciară, în frauda acestor dispoziții legale pârâtul a dispus înscrierea în Cartea funciară a terenului în suprafață de 60 m.p., teren parte din calea de acces de 290 mp aflat în indiviziunea comoștenitorilor, contrar actului de proprietate, respectiv sentința civilă de partaj judiciar nr. din …., indicată în documentație și anexată cererii de întocmire a cărții funciare potrivit căreia acest teren nu se află în proprietatea exclusivă a vânzătorilor.

În cauză nu sunt incidente dispoziţiile actuale ale art. 32 din Legea nr. 7/1996, potrivit cărora oficiul nu se citează în instanță deoarece nu suntem în situațiile menționate de acest articol.

Obiectul capătului de cerere accesoriu de la punctul 2 și 6 din acțiune îl constituie nulitatea absolută a unor operațiuni tehnico-administrative de recepție și de procedură a înscrierii în Cartea funciară pentru cauza ilicită și fraudarea dispozițiilor legale în vigoare la data întocmirii și punerea de acord a înscrierii din cartea funciară cu realitatea juridică a imobilului. De altfel, acest principiu este subliniat și de către pârâtul OCPI deși în speță nu l-a aplicat. În concret, nu s-au respectat dispozițiile legale care obligă această autoritate să identifice amplasamentul unui imobil în limita actului de proprietate, în speță sentința civilă nr. .. a Judecătoriei Piatra-Neamț. Intabularea sau înscrierea în Cartea funciară sunt operațiuni condiționate de valabilitatea titlului în baza căruia se fac. Aceasta implică o verificare prealabilă și obligatorie dispusă de lege. Prin urmare, pârâtul OCPI Neamț nu se poate sustrage de la răspunderea ce o are pentru aceste operațiuni de recepție și verificare a actelor anexate cererilor de înscriere în Cartea funciară prin invocarea excepției lipsei calității procesuale pasive. Răspunderea OCPI este subliniată și la punctul 29 din Decizia Curții Constituționale numărul ….

Pârâtul OCPI Neamț a sugerat ca reclamantul să ceară înscrierea dreptului de proprietate în baza unei documentații cadastrale care să corespundă realității dar reclamantul a arătat că a făcut aceste demersuri  însă i-a fost respins și din acest motiv s-a adresat instanței de judecată în dosarele numărul ., numărul . și numărul . pe rolul Judecătoriei ..

Reclamantul a anexat, în copie, Decizia Curţii Constituţionale nr. 73/2006.

La data de, reclamantul a solicitat conexarea dosarului şi trimiterea acestuia la dosarul nr. întrucât între cele două cauze există o strânsă legătură. În dosarul nr. a formulat o acţiune de rectificare a cărţii funciare în contradictoriu cu pârâta BB. A anexat precizarea acţiunii din dosarul respectiv, depusă la data de….prin care a arătat că formulează o acţiune în rectificarea cărţii funciare, iar nu o plângere împotriva încheierii de carte funciară.

Prin încheierea de şedinţă din data de 22.11.2016, instanţa a respins ca nefondată excepţia de conexitate, reţinând că în dosarul nr. .. nu s-a luat act de precizarea acţiunii în sensul că reclamantul a promovat o acţiune de rectificare a cărţii funciare, iar în raport de plângerea împotriva încheierii de carte funciară instanţa a apreciat că nu se impune judecarea împreună a celor două acţiuni civile.

Prin încheierea de şedinţă din data de 28.02.2017, instanţa a respins ca nefondată excepţia lipsei calității procesuale pasive a pârâților EE și FF, reținând că aceștia justifică, în raport de capătul 3 de cerere, calitate procesuală pasivă, reclamantul solicitând anularea în parte a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. …., încheiat între CC şi DD, în calitate de vânzători, şi EE, în calitate de cumpărător.

La acelaşi termen de judecată, instanţa a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului HH, instanţa apreciind că această instituţie nu este parte a raporturilor juridice supuse judecăţii.

Așadar, instanța va respinge acţiunea formulată de reclamantul AA în contradictoriu cu pârâtul HH, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Prin încheierea de şedinţă din data de 28.02.2017, instanţa a admis excepția lipsei de interes, invocată din oficiu, cu privire la capetele de cerere 2,3, 4 și 5, având ca obiect anularea contractelor de vânzare-cumpărare, dată fiind soluţia instanţei cu privire la rectificarea cărţii funciare.

Instanţa a reţinut că, potrivit art. 32 din Codul de procedură civilă, una din condiţiile de exercitare a acţiunii civile este ca partea să justifice un interes, iar potrivit art. 33 interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual. Instanţa a reţinut că prin interes se înţelege folosul practic pe care partea îl poate obţine prin admiterea acţiunii. Or, în cauză, folosul practic al reclamantului de a-şi vedea protejată cota indiviză din drumul de acces la proprietatea sa este asigurat pe calea acţiunii în rectificarea cărţii funciare şi pe calea acţiunii în revendicare, anularea contractelor de vânzare-cumpărare şi a documentaţiei cadastrale a pârâţilor nefiind de natură a-i satisface în mod nemijlocit interesul urmărit de reclamant.

În consecință, instanța va respinge ca lipsite de interes capetele de cerere 2,3,4 şi 5 formulate de reclamantul AA în contradictoriu cu pârâţii Ardeleanu Gheorghe, CC, DD, EE, FF şi BB.

Totodată, în ce priveşte capătul 6 de cerere având ca obiect rectificarea cărţii funciare nr .., privind pe pârâta BB, în sensul radierii suprafeţei de 60 m.p. teren „drum”, parte din suprafaţa totală de teren de 338 m.p., instanţa a invocat excepţia autorităţii de lucru judecat şi excepţia litispendenţei în raport de sentinţa civilă nr. …., pronunţată de Judecătoria Piatra-Neamţ în dosarul nr. …... Instanța a disjuns capătul 6 de cerere, fiind format un nou dosar, având ca obiect acțiunea de rectificare a cărții funciare.

Pe fondul acţiunii în revendicare, instanţa a administrat, la solicitarea reclamantului, următoarele probe:

- proba cu înscrisurile depuse la dosar, inclusv cele depuse la …: extrasul de carte funciară din …., contractele de vânzare-cumpărare nr. …, nr. .., documentaţia cadastrală din …, extras de carte funciară din .., copie carte funciară nr. .., documentaţie cadastrală, raport de expertiză din dosarul nr. .., planuri de situaţie;

- expertiza tehnică în specialitatea topografie, raportul de expertiză întocmit de expertul JJfiind depus la filele 13-16, vol. II al dosarului.

Instanţa a încuviinţat şi proba cu interogatoriul pârâtei BB, însă aceasta nu s-a prezentat în faţa instanţei.

Examinând probele administrate în cauză şi apreciindu-le în mod liber, potrivit convingerii sale, în temeiul art. 264 din Codul de procedură civilă, instanţa reţine următoarele:

În fapt, prin sentinţa civilă nr. …, pronunţată de Judecătoria Piatra-Neamţ în dosarul nr. …, s-a dispus ieşirea din indiviziune cu privire la bunurile succesorale rămase după defuncta ….. Din suprafaţa de teren reţinută în masa succesorală, 2238 m.p., situat în comuna …., jud. Neamţ, prin formarea loturilor şi atribuire în proprietate exclusivă instanţa s-a pronunţat numai cu privire la suprafaţa de teren de 1946 m.p. fără a dispune cu privire la diferenţă, conform variantei a II-a a raportului de expertiză.

Această sentinţă a fost îndreptată prin încheierea pronunţată la data de … de Judecătoria ….. în sensul în care, ca efect al partajului conform variantei a II-a a raportului de expertiză întocmit de expert …., suprafaţa de 290 m.p., identificată conform schiţei de la fila .. ds. va rămâne părţilor în indiviziune, respectiv … AA şi … cu o cotă de 1/7 iar Andrei .. câte o cotă de 1/14. Instanţa a reţinut că, potrivit sentinţei de partaj, suprafaţa de teren atribuită în proprietate exclusivă a fost de 278,28 m.p. (rotunjit 278 m.p.) pentru fiecare ramură, iar diferenţa de 290 m.p. urma a rămâne în proprietate indiviză pentru a fi utilizată cu destinaţia de cale de acces.

Anterior îndreptării erorii materiale din sentinţa civilă de partaj nr. 7973 din 21.12.1991, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1965 din 06.07.2006 (aflat la filele 121-122, vol. I), pârâţii CC şi DD i-au vândut pârâtului EE suprafaţa de teren de 342 m.p., teren arabil şi drum, situat în satul .., judeţul Neamţ, înscris în Cartea funciară a localităţii …., număr cadastral provizoriu …. S-a menţionat că terenul este dobândit prin moştenire de la defunctul soţ şi tată, …., decedat la 18 septembrie 1995, care l-a dobândit prin moştenire de la mama sa, .., potrivit sentinţei civile nr. .., pronunţată de Judecătoria .. în dosarul nr. ...

Ulterior, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. … din …), pârâtul EE i-a vândut pârâtei BB suprafaţa de 342 m.p. (din măsurători 338 m.p.) compusă din 278 m.p. teren arabil şi 60 m.p. drum, situată în intravilanul satului Bistriţa, comuna, terenul fiind identificat potrivit documentaţiei cadastrale înregistrată la OCPI Neamţ sub nr. .., teren fiind înscris în cartea funciară nr. ….

Potrivit extrasului de carte funciară depus la filele 119-120, vol. I, suprafaţa de teren de 342 m.p. din acte, 338 m.p. din măsurători, este confirgurată pe schiţă ca un singur trup compact, fără a fi evidenţiat separat terenul de 60 m.p. categoria drum.

Prin sentinţa civilă nr. . pronunţată de Judecătoria .., în dosarul nr. ., aflată la filele 26-28, vol. II, instanţa a admis acţiunea precizată de reclamantul AA formulată în contradictoriu cu pârâta BB şi a dispus rectificarea cărţii funciare nr. .., intravilan Bistriţa, jud. Neamţ, privind pe titular BB, în sensul radierii menţiunilor de carte funciară privitoare la suprafaţa de 60 m.p. – drum, menţiuni înscrise în temeiul contractului de vânzare-cumpărare autentificat cu nr. …. de către BNP …. În considerentele acestei hotărâri judecătoreşti, s-a reţinut că „autorii pârâtei, defalcând cei 60 mp din suprafaţa de 290 mp au realizat, de fapt, o ieşire din indiviziune unilaterală, acest act de proprietate al pârâtei creând neconcordanţe între înscrierea din cartea funciară şi situaţia juridică reală a imobilului. Instanţa retine în plus si faptul că pârâta cunoştea faptul că în privinţa suprafeţei de 290mp nu poate ieşi din indiviziune, devreme ce a fost parte în litigiul ce a făcut obiectul dosarului nr…., iar prin S., s-a respins ca nefondată cererea de ieşire din indiviziune cu privire la calea de acces, reţinându-se, printre altele, că loturile de teren atribuite lui BB şi AA prin sentinţa civilă nr. 7973 din 20.12.1991 a Judecătoriei Piatra Neamţ nu au ieşire la drumul public, fiind deci necesar, în absenţa unei cereri a lui AA pentru instituirea unei servituţi de trecere(…), a se păstra starea de indiviziune a tuturor co-proprietarilor cu privire la terenul de 290 m.p. pentru a asigura astfel accesul tuturor coproprietarilor la drumul public.”

În drept, instanţa reţine că, potrivit art. 563 alin. 1 din Codul civil din 2009, „Proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la posesor sau de la o altă persoană care îl deţine fără drept. El are, de asemenea, dreptul la despăgubiri, dacă este cazul.”

În cauză, reclamantul AA avea sarcina de a dovedi împrejurarea că pârâta BB îi ocupă suprafaţa de teren revendicată, potrivit art. 248 din Codul de procedură civilă. Din expertiza tehnică în specialitatea topografie a rezultat însă că pârâta stăpâneşte exclusiv numai terenul în suprafață de 278 m.p.

În anexa nr. 2 la raportul de expertiză tehnică în specialitatea topografie, aflată la fila 16, vol. II, este configurat lotul nr. 3, având conturul de culoare roşie, pe aliniamentul 1-7-8-29-1.

În ceea ce priveşte calea de acces, în dreptul lotului nr. 3, potrivit explicaţiilor expertului topograf, „în zona tronsonului 7-9-15, reclamantul nu poate folosi întreaga lăţime a căii de acces din următoarele motive: pe aliniamentul 13-9 este construit un gard din plasă de sârmă pe stâlpi din ţeavă metalică care pleacă din punctul 13 şi se opreşte în punctul 9; dacă în punctul 13 acest gard respectă amplasamentul căii de acces conform încheierii pronunţate în dosarul nr. 10/279/1991, continuarea acestuia până în punctul 9 nu mai respectă aliniamentul căii de acces intrând în interiorul căii de acces pe aliniamentul 7-15 cu 0,54 m (îngustând astfel lăţimea căii de acces). Chiar dacă calea de acces nu este îngrădită pe aliniamentul 4-5-7-8-10 ... şi pe aliniamentul 17-16-15-13-12-11 (schiţa anexă nr. 1 a raportului de expertiză) dând posibilitatea reclamantului să ajungă la terenul acestuia fără restricţii, acesta invocă faptul că pe aliniamentul 9-13 este construit acest gard care în punctul 9 nu mai respectă lăţimea căii de acces şi trebuie demolat.”

Aşadar, instanţa reţine că reclamantul este nemulţumit de îngustarea în punctul 9 a lăţimii căii de acces cu 0,54 m, prin edificarea împrejmuirii de către pârâtă, împrejmuire care delimitează calea de acces faţă de vecinul terenului, cu numărul cadastral 1291, iar suprafaţa de teren cu care este diminuată lăţimea căii de acces se regăseşte la acest vecin.

Cu alte cuvinte, reclamantul este nemulţumit de modul în care a fost stabilită linia de hotar şi împrejmuirea dintre calea de acces aflată în coproprietate forţată, în zona din dreptul terenului deţinut în proprietate exclusivă de pârâta BB, şi terenul învecinat. De altfel, în dezbaterile pe fondul cauzei, reclamantul, prin avocat, a solicitat obligarea pârâtei să ridice gardul şi să-l pună pe aliniamentul corect, pretenție care se circumscrie mai degrabă unei acțiuni privind obligația de a face mai degrabă decât unei acțiuni în revendicare.

Concluzionând, câtă vreme îngustarea căii de acces în punctul 9 cu 0,54 m nu-i profită pârâtei, aceasta ajungând la rândul ei să foloseasă aceeaşi cale de acces îngustată în acest punct, instanţa apreciază că, în fapt, poate fi vorba de o eroare de măsurare, iar nu de o rea-intenţie din partea pârâtei, neputând fi admisă prezenta acţiune în revendicare.

În temeiul art. 453 alin. 1 din Codul de procedură civilă, având în vedere că reclamantul este cel care a căzut în pretenţii, fiind în culpă pentru desfăşurarea prezentei proceduri judiciare, instanţa nu-i va acorda cheltuielile de judecată solicitate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ş T E

 Respinge ca nefondat capătul 1 de cerere, având ca obiect acţiune în revendicare, formulat de reclamantul AA în contradictoriu cu pârâta BB, cu domiciliul…….

Respinge ca lipsite de interes capetele de cerere 2,3,4 şi 5 formulate de reclamantul AA în contradictoriu cu pârâţii GG, cu domiciliul în, cu domiciliul în municipiul DD, EE, FF şi BB), cu domiciliul în municipiul…

Respinge acţiunea formulată de reclamantul AA în contradictoriu cu pârâtul HH , cu sediul în municipiul ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.

  Cererea de apel se depune la Judecătoria Piatra-Neamţ.

  Pronunţată în şedinţă publică, azi, 13 martie 2018.

Domenii speta

Spete similare