Constatarea dobandirii dreptului de proprietate prin efectul uzucapiunii de lungă durată asupra unei suprafeţe de teren.

Prin acţiunea civilă înregistrată la această instanţă sub nr. - /866/2016, reclamanta M.M. în contradictoriu cu pârâta UAT , a solicitat pronunţarea unei hotărâri prin care să se constate dobândit de către reclamantă, ca efect al uzucapiunii de lungă durată, dreptul de proprietate asupra suprafeţei de 2777 mp teren intravilan sat Buznea, com. Ion Neculce.

În motivarea acţiunii se arată că, în fapt,  reclamanta, în timpul căsătoriei cu M.Gh., a cumpărat în anul 1965, de la M.N., o casă, situată pe un teren în suprafaţă de 2777 mp, încheind un înscris sub semnătură privată. După o scurtă perioadă în care a locuit în această casă, fiind veche, a demolat-o, construind o locuinţă nouă, precum şi anexe.

Reclamanta, împreună cu soţul său, decedat îm prezent, au locuit neîntrerupt în acest imobil, folosind terenul inclusiv în perioada colectivizării, fără a fi tulburaţi în posesia lor.

Se arată că reclamanta nu a avut cunoştinţă despre posibilitatea formulării unei cereri în baza Legii nr. 18/1991, însă terenul face parte din domeniul privat al comunei Ion Neculce.

Cererea a fost taxată corespunzător.

Pârâta nu a formulat întâmpinare în cauză.

În vederea soluţionării cererii, instanţa a procedat la administrarea probelor cu înscrisuri,  expertiză topo-cadastrală şi testimonială, fiind audiaţi martorii G.D. şi C.V.. Raportul de expertiză a fost întocmit şi depus la dosarul cauzei, avizat fiind prin Procesul-verbal de recepţie nr. 1050/2017 al OCPI, de către dl. expert C.C.V.

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanţa reţine următoarele:

Reclamanta este posesoarea unei suprafeţe de 2748 mp teren, fiind situată, conform măsurătorilor şi efectuate de expert, în intravilan sat Buznea, com. Ion Neculce, tarla 6, parcelele 252/1, 253/1, 257, 258/1, 258/2 şi tarla 0, parcela 259/1.

Din declaraţiile martorilor audiaţi în cauză, instanţa reţine că reclamanta, împreună cu soţul acesteia, au deţinut începând cu anul 1968 terenul în cauză, fiind folosit ca teren curţi-construcţii şi grădină, iar imobilul casă de locuit cumpărat iniţial a fost demolat şi construit unul nou, precum şi anexe gospodăreşti.. Au mai arătat ambii martori audiaţi în cauză că terenul a fost dintotdeauna împrejmuit pe toate cele 4 laturi, limitele de hotar nefiind schimbate până în prezent. Reclamanta şi soţul acesteia, au locuit împreună cu copiii lor în acest imobil şi au folosit nestingheriţi suprafaţa aferentă de 2748 mp. Se arată că soţii au stapânit continuu şi netulburat terenul, posesia fiind în prezent exercitată doar de reclamantă, soţul acesteia decedând la 08.12.2008, fiind văzută  în comunitate ca proprietar al terenului în litigiu.

Potrivit prevederilor cuprinse în art. 1846 C. civil, orice prescripţie este întemeiată pe faptul posesiei . Posesia este baza prescripţiei achizitive, constituie singurul temei în cazul uzucapiunii de 30 de ani (atunci când nu există un just titlu şi bună credinţă). Conform art. 1859 C. civil : „ În toate cazurile când posesiunea aceluiaşi lucru trece pe rând în mai multe mâini, fiecare posesor începe cu persoana sa o nouă posesiune, fără a distinge dacă strămutarea acestei posesiuni s-a făcut în mod singular sau universal lucrativ sau oneros.”

Din dispoz. art. 1860 C. civil, rezultă că cel care invocă uzucapiunea poate uni posesia exercitată de el cu posesiunea exercitată de autorul său, prin „ autor” înţelegându-se persoana care, ca şi cel care invocă uzucapiunea, nu este titularul dreptului real pentru că numai într-o asemenea situaţie are sens joncţiunea posesiilor . Însă, în cauză, dată fiind perioada de la care reclamanţii deţin terenul în ltigiu (din anul 1968), în cauză nu se pune problema jocnţiunii posesiei, reclamanţii singuri deţinând terenul mai mult de 30 ani.

Instanţa reţine că este o posesie propriu-zisa, aceasta întrunind atât elementul material, corpus, prin exercitarea de fapte de stapânire materiala asupra terenului, cât si elementul psihologic, animus, stapânirea bunului fiind exercitata pentru sine, sub nume de proprietar, nefiind nici echivoca.

Posesia reclamantei este una neviciata în sensul art. 1847 C.civ., respectiv este continua, netulburata si publica.

În ceea ce priveste continuitatea posesiei, se va avea în vedere ca actele de stapânire ale reclamantei au avut o regularitate normala în raport de natura acestuia, asa cum rezulta si din declaraţia martorilor. De altfel, art. 1850 C.civ. instituie o prezumtie legala relativa de continuitate în sensul ca " posesorul actual care probeaza ca a posedat într-un moment dat mai înainte, este presupus ca a posedat în tot timpul intermediar, fara însa ca aceasta sa împiedice proba contrarie".

În ceea ce priveste caracterul netulburat al posesiei, instanta reţine că, din declaratia martorilor rezulta ca posesia reclamantei asupra terenului în cauza nu a fost tulburata, nici o persoana nerevendicând proprietatea acestuia, aceasta fiind recunoscută de către toţi vecinii ca adevarat proprietar. Astfel, se constată că posesia nu a fost "fondată sau conservată prin acte de violenţă în contra sau din partea adversarului" în sensul art. 1851 C.civ.

Din declaratia martorilor şi din actele depuse la dosar rezulta că reclamanta a avut stapânirea neîntrerupta timp de peste 30 de ani a imobilului teren în suprafaţă de 2748 mp, situat în intravilanul sat Buznea, com. Ion Neculce.

Raportul de expertiză întocmit în cauză arată că reclamanta deţine o suprafaţă totală de 2748 mp, fiind identificate un număr de 6 parcele, printre care şi parcela 259/1, situată în tarlaua 0.

Potrivit constatărilor expertului, suprafața de 34 mp teren situată în parcela 259/1 face parte din parcela DS 259, având suprafaţa de 200 mp, conform registrului agricol, reprezentând în anii 1986-1987 teren proprietate de stat. Din Planşa nr. 2 anexă la raportul de expertiză, reprezentând plan parcelar, se observă că parcela 259/1 aflată în posesia reclamatei reprezintă parte din calea de acces DS 259.

Cu privire la acest teren, apreciază instanţa, aflându-se în domeniul public al autorităţii administrative, nu se putea uzucapa, instanţa excluzând această parcela din suprafaţa pentru care se constată că a intervenit uzucapiunea.

Pentru considerentele arătate, instanţa admite în parte acţiunea şi va constata ca dobândit de către reclamantă dreptul de proprietate prin efectul uzucapiunii de lungă durată asupra suprafeţei de 2713 mp teren situat în intravilan sat Buznea, com. Ion Neculce, tarla 6, parcelele 252/1, 253/1, 257, 258/1, 258/2,  astfel cum a fost identificată potrivit raportului de expertiză întocmit în cauză de dl. expert C.C.V. între punctele 2-3-4-5-6-7-8-9-10-11-12-13-14-15-16-17-18-19-20-21-22-23-24-25-26-27-28-29-31.

Faţă de acestea, urmând a lua act că nu s-a solicitat plata cheltuielilor de judecată,

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTARASTE:

Admite in parte acţiunea civilă formulată de reclamanta M.M.  în contradictoriu cu UAT.

Constată dobândit de către reclamantă dreptul de proprietate prin efectul uzucapiunii de lungă durată asupra suprafeţei de 2713 mp teren situat în intravilan sat Buznea, com. Ion Neculce, tarla 6, parcelele 252/1, 253/1, 257, 258/1, 258/2,  astfel cum a fost identificată potrivit raportului de expertiză întocmit în cauză de dl. expert Cristache Claudiu-Viorel între punctele 2-3-4-5-6-7-8-9-10-11-12-13-14-15-16-17-18-19-20-21-22-23-24-25-26-27-28-29-31.

Omologhează raportul de expertiză întocmit în cauză de dl. expert C.C.V., avizat de OCPI prin Procesul verbal de recepţie nr. 1050/2017.

Ia act că nu s-a solicitat plata cheltuielilor de judecată.

Cu drept de apel, depus la Judecătoria Paşcani, în termen de 30 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 25.04.2017.

Președinte, Grefier,

Domenii speta

Spete similare