Tulburare posesie - lipsa tipicităţii obiective.

Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. de mai sus, petenţii a au formulat plângere împotriva ordonanţei procurorului nr. 5045/P/2016 a Parchetului de pe lângǎ Judecătoria Paşcani.

În motivarea acestei plângeri, petenţii au învederat cǎ organele de urmărire penală au efectuat o anchetă penală incompletă, că nu au lămurit pe deplin situaţia de fapt, că nu au audiat toate persoanele implicate în situaţia de fapt şi că nu au avut în vedere înscrisurile depuse la dosarul cauzei.

Plângerea nu a fost motivată în drept.

În cursul procedurii de camerǎ preliminarǎ, judecǎtorul de camerǎ preliminarǎ a administrat, conform dispoziţiilor art. 341 alin. 3 C.proc.pen., proba cu înscrisuri, fiind depuse la dosarul cauzei întreg dosarul de urmǎrire penalǎ nr. 5045/P/2016 al Parchetului de pe lângǎ Judecǎtoria Paşcani, dovada de comunicare a soluţiei procurorului ierarhic superior privind plângerea împotriva soluţiei de clasare precum şi alte înscrisuri privind dovada proprietăţii depuse de petenţi.

Analizând actele şi lucrǎrile dosarului, judecǎtorul de camerǎ preliminarǎ reţine în fapt şi în drept urmǎtoarele:

Prin ordonanţa procurorului nr.5045/P/2016 a Parchetului de pe lângǎ Judecǎtoria Paşcani s-a dispus clasarea cauzei in rem având ca obiect săvârşirea infracţiunii de Tulburare de posesie, prev. de art.256 alin.1 C.pr.pen., întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.

Prin ordonanţa prim-procurorului nr. 23/II/2/2017 a Parchetului de pe lângǎ Judecătoria Paşcani s-a dispus respingerea plângerii petentului formulatǎ împotriva soluţiei dispuse prin ordonanţa procurorului nr. 5045/P/2016 a Parchetului de pe lângǎ Judecǎtoria Paşcani.

Analizând întreg materialul probator al cauzei, respectiv probele administrate în dosarul de urmǎrire penală ataşat, judecǎtorul de camerǎ preliminarǎ, procedând în baza art. 3 alin. 1 lit. c teza a II-a C.proc.pen. la verificarea legalităţii netrimiterii în judecatǎ, analizând legalitatea şi temeinicia ordonanţei atacate, în baza art. 341 alin. 6 lit. a ultima tezǎ C.proc.pen., constată că plângerea petenţilor este nefondată având în vedere urmǎtoarele considerente:

Astfel, aşa cum reiese din înscrisurile şi declaraţiile date în dosarul de urmărire penală, judecǎtorul de camerǎ preliminarǎ constată că în cursul cercetǎrilor din cadrul dosarului nr. 5045/P/2016 al Parchetului de pe lângǎ Judecǎtoria Paşcani nu s-a fǎcut dovada întrunirii condiţiilor privind elementul material al infracţiunii de Tulburare de posesie.

În fapt, judecǎtorul de camerǎ preliminarǎ reţine cǎ din probatoriul administrat în cursul urmăririi penale rezultă că intimatul a ocupat o suprafaţă de teren arabil aparţinând petenţilor din prezenta cauză.

Astfel, pentru a se reţine infracţiunea de Tulburare de posesie, prev. de art.256 alin.1 C.pen, este necesară o acţiune intenţionată de ocupare din partea unui terţ, fără drept,  prin violență sau amenințare, prin desființarea sau strămutarea semnelor de hotar, cu privire la un imobil aflat în posesia altuia.

Or din întreg porbatoriul administrat în cauză nu rezultă în niciun fel că ocuparea terenului de către intimatul s-a realizat prin ameninţări, violenţe, strămutarea sau desfiinţarea semnelor de hotar astel încât judecătorul de cameră preliminară constată că nu este îndeplinită condiţia privind elementul material al infracţiunii.

Referitor la semnul de hotar invocat de petenţi că ar fi existat respectiv un drum de exploatare, potrivit adresei nr.1523 din data de 12.04.2016 emisă de primarul comunei Hărmăneşti(fila 23 d.u.p.) drumul respectiv a fost desfiinţat din perioada colectivizării, hărţile avizate de Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Iaşi neprevăzându-l în amplasamentul actual indicat de părţi.

Afară de faptul că ocuparea terenului de către intimat nu s-a realizat prin ameninţări, violenţe, strămutare semne de hotar, judecătorul de cameră preliminară mai constată şi faptul că tot din adresa mai sus menţionată rezultă că terenul deţinut de petenţii are o situaţie juridică incertă referitoare la limitele sale.

Astfel din adresa emisă de primarul comunei rezultă că întrucât petenţii nu deţin titlul de proprietate al autoarei lor, respectiv, nu se pot stabili limitele de hotar ale proprietăţii acestora, primarul comunei indicându-le petenţilor măsurile pe care trebuie să le adopte în vederea lămuririi limitelor proprietăţii lor.

Prin urmare, judecătorul de cameră preliminară constată că atât petenţii cât şi intimatul  exercită fiecare posesia asupra suprafeţei de teren revendicate fiecare cu credinţa că terenul îi aparţine.

Astfel soluţia prezentei cauze nu poate să omită comportamentul neglijent al petenţilor care au sesizat de mai multe ori organele de urmărire penală fără însă a lua mai întâi toate măsurile legale pentru delimitarea clară a terenului pe care îl stăpânesc.

Or, în cazul sesizării organelor de urmărire penală care anchetează săvârşirea unei infracţiuni, şi nu a unei fapte de natură civilă, se impune ca părţile litigante să înfăţişeze o situaţie lămurită anterior sub aspect civil, pentru ca să rezulte în mod neîndoielnic vinovăţia cerută de lege pentru infracţiunea sesizată, cum este cazul infracţiunii de Tulburare de posesie sesizată.

Or, probatoriul administrat în cauză atestă că terenul reclamat ca fiind ocupat abuziv are o situaţie de fapt incertă, părţile stăpânind  potrivit propriilor convingeri suprafaţa  de teren respectivă fără ca acestea să ia măsurile prealabile care se impun în vederea identificării clare şi măsurări terenurilor.

În acest sens, s-au pronunţat şi instanţele judecătoreşti care au statuat în hotărârile lor că: “Nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de Tulburare de posesie în situaţia în care terenul are o situaţie juridică incertă, fiind folosit atât de inculpaţi cât şi de persoanele vătămate” –sentinţa penală nr.278/2005 a Judecătoriei Sector 1 Bucureşti

De asemenea, “Dacă făptuitorul a acţionat cu credinţa că este în drept să realizeze această ocupare, lipsind intenţia, infracţiunea de Tulburare de posesie nu există.”-sentinţa penală nr.1509/2005 a Judecătoriei Sector 1 Bucureşti.

Astfel, judecătorul de cameră preliminară apreciază că în cauza de faţă se impune ca petenţii să ia măsurile necesare în vederea lămuririi situaţiei juridice a terenului pe care îl dezbat aşa cum primarul comunei le-a precizat prin adresă, ancheta penală necesitând lămurirea prealabilă sub aspect civil a situaţiei terenurilor părţilor învecinate.

În concluzie, judecătorul de cameră preliminară constată că ocuparea fără drept a unui teren fără ameninţare, violenţă, strămutare sau desfiinţare semne de hotar şi fără ca situaţia juridică a terenului să fie lămurită constituie o faptă de natură civilă, dezlegarea conflictului putând fi realizată pe calea unei acţiuni în faţa instanţei civile.

Astfel, judecǎtorul de camerǎ preliminarǎ apreciazǎ cǎ soluţia procurorului de caz în ceea ce priveşte acest dosar penal a fost una corectǎ, legalǎ şi temeinicǎ.

Astfel, procedând în baza art. 3 alin. 1 lit. c teza a II-a C.proc.pen. la verificarea legalităţii netrimiterii în judecatǎ în prezentul dosar, analizând legalitatea şi temeinicia ordonanţei atacate, în baza art. 341 alin. 6 lit. a ultima tezǎ C.proc.pen., judecǎtorul de camerǎ preliminarǎ constatǎ cǎ soluţia de netrimitere în judecatǎ atacatǎ cu plângere la judecǎtorie de cǎtre petenţi, conform dispoziţiilor art. 341 C.proc.pen., este legalǎ şi temeinicǎ în toate elementele sale.

Prin prisma considerentelor mai sus expuse, raportat la motivele anterior arǎtate, având în vedere toate criticile petenţilor cu privire la nelegalitatea şi netemeinicia soluţiei de netrimitere în judecatǎ datǎ de procurorul de caz faţǎ de intimatul din prezentul dosar, judecǎtorul de camerǎ preliminarǎ, în baza dispoziţiilor art. 341 alin. 6 lit. a ultima tezǎ C.proc.pen., va respinge plângerea petenţilor, ca nefondatǎ şi va menţine soluţia dispusă prin ordonanţa procurorului nr. 5045/P/2016 a Parchetului de pe lângǎ Judecǎtoria Paşcani ca fiind legală şi temeinică.

Cât priveşte cheltuielile judiciare avansate de stat şi ocazionate de acest proces penal, în baza art. 398 raportat la art. 275 alin. 2 ultima tezǎ C.proc.pen., judecǎtorul de camerǎ preliminarǎ va obliga petenţii să plătească statului suma de 40 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat, reprezentând cheltuielile judiciare din timpul procedurii de camerǎ preliminarǎ.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

D I S P U N E :

În temeiul art. 341 alin. 6 lit. a ultima tezǎ C.proc.pen., respinge plângerea formulată de petenţii în contradictoriu cu intimatul din sat/comuna -, jud.Iaşi, ca nefondată.

Menţine soluţia dispusă prin ordonanţa procurorului nr.5045/P/2016 a Parchetului de pe lângǎ Judecǎtoria Paşcani ca fiind legală şi temeinică.

În baza art. 398 raportat la art. 275 alin. 2 ultima tezǎ C.proc.pen., obligǎ pe petenţi să plătească statului fiecare suma de 20 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat, reprezentând cheltuielile judiciare din timpul procedurii de camerǎ preliminarǎ.

Definitivǎ, conform art. 341 alin. 8 C.proc.pen.

Pronunţată  în camera de consiliu, astăzi, 16.05.2017.

Judecǎtor de camerǎ preliminarǎ,    Grefier,

Domenii speta

Spete similare