Nulitate titlu de proprietate emis pe numele unor persoane care nu au beneficiat de reconstituire și nu figurează în anexa de validare.

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 04.02.2016 sub nr. X/866/2016 reclamanta HA a chemat în judecată pârâţii AZ, BC, NM, CLSP şi CJI, solicitând instanţei ca prin hotărârea ce va pronunţa să se constate nulitatea absolută parţială a titlului de proprietate nr. 136313/ 01.07.1997, în sensul trecerii corecte în calitatea de legali proprietari a persoanelor îndreptăţite, respectiv radierea de pe titlu  a numitei PE şi înscrierea pe acesta a reclamantei HA.

În motivarea cererii reclamanta arată că HA,  AZ şi PE, în calitate de fiice ale defunctului ZG, decedat în anul 1976, au formulat cererea de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 5000 mp înregistrată sub nr. 3784/04.03.1991.Această cerere a fost semnată doar de către reclamantă şi depusă de către aceasta. La câteva zile a fost depusă de cele trei fiice cererea nr. 5428/18.03.1991 având acelaşi obiect, cerere semnată de către reclamanta HA şi de către AZ.

Niciuna dintre cereri nu a fost semnată de PE deşi numele ei apare în conţinutul cererilor.

În baza dosarului de reconstituire s-a emis hotărârea de validare de către Comisia judeţeană Iaşi, iar în anexa nr. 15 la HCJ 60/1991 para cu validare pentru suprafaţa de 5000 mp AZ la poziţia 20 şi HA la poziţia 22.

Comisia judeţeană nu a validat dreptul şi pentru PE, astfel că aceasta nu avea dreptul să fie trecută în titlul de proprietate. Reclamantei, deşi are validare, nu i-a fost emis titlu de proprietate pentru această suprafaţă.

 Mai arată reclamanta că PE a decedat la 14.10.2012, iar moştenitorii acesteia sunt BC şi NM potrivit certificatului de moştenitor nr. 60/28.10.2013.

În drept au fost invocate prevederile art. III al.1 lit.a) din legea 169/1997, legea 247/2005.

La data de 19.02.2016 pârâta NM a depus întâmpinare prin care arată că nu este de acord cu cererea formulată întrucât toate cele trei surori au aceleaşi drepturi de moştenitori după moartea lui ZG, iar reclamanta nu a depus vreun înscris din care să dovedească că PE a refuzat moştenirea.

Pârâta CLSP a depus întâmpinare prin care invocat excepţia autorităţii de lucru judecat având în vedere sentinţa pronunţată în dosarul nr. 415/866/2014 şi excepţia lipsei calităţii  sale procesuale pasive, solicitând obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.

Comisia judeţeană Iaşi a depus întâmpinare la data de 03.03.2016, arătând că în situaţia în care instanţa va constatat că titlul contestat a fost emis cu nerespectarea prevederilor legale, va proceda potrivit dispoziţiilor art. 58 din legea 18/1991.

Ceilalţi pârâţi nu au formulat întâmpinare.

La solicitarea instanţei OCPI Iaşi şi Comisia judeţeană Iaşi au înaintat la dosar documentaţia care a stat la baza emiterii titlului contestat.

A fost ataşat spre consultare dosarul nr. 415/866/2014 al acestei instanţe.

Analizând actele şi lucrările dosarului, prin prisma dispoziţiilor legale aplicabile, instanţa reţine următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată, reclamanta a solicitat constatarea nulităţii absolute parţiale a titlului de proprietate nr. 136313/ 01.07.1997 emis pe numele AZ şi PE în sensul radierii din acesta a numitei PE, precum şi înscrierea reclamantei în titlu alături de AZ.

Cu privire la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei CLSP, instanţa  constată că aceasta este întemeiată întemeiată pentru considerentele următoare:

Conform art. 5 din HG 890/2005 :” Comisiile comunale, orăşeneşti sau municipale au următoarele atribuţii principale:  c) stabilesc mărimea şi amplasamentul suprafeţei de teren, pentru care se reconstituie dreptul de proprietate sau care se atribuie potrivit legii, propune alte amplasamente şi consemnează în scris acceptul fostului proprietar sau al moştenitorilor acestuia pentru punerea în posesie pe alt amplasament când vechiul amplasament este atribuit în mod legal altor persoane;  f) întocmesc situaţii definitive, potrivit competenţelor ce le revin, privind persoanele fizice şi juridice îndreptăţite să li se atribuie teren, cu suprafaţa şi amplasamentele stabilite, conform planului de delimitare şi parcelare întocmit;  i) pun în posesie, prin delimitare în teren, persoanele îndreptăţite să primească terenul, completează fişele de punere în posesie a acestora, după validarea de către comisia judeţeană a propunerilor făcute, şi le înmânează titlurile de proprietate, potrivit competenţelor ce le revin”.

Conform art. 6 din HG 890/2005 :” Comisiile judeţene şi a municipiului Bucureşti au următoarele atribuţii principale: f) emit titlurile de proprietate pentru cererile validate”.

Potrivit art. 58 teza a doua din Legea 18/1991:” Pe baza hotărârii judecătoreşti definitive, comisia judeţeană, care a emis titlul de proprietate, îl va modifica, îl va înlocui sau îl va desfiinţa”.

Faţă de prevederile citate, în special articolul din urmă rezultă în mod evident că în speţele având ca obiect nulitatea sau modificarea titlului de proprietate emis de comisia judeţeană comisiile locale nu fac parte din raportul juridic dedus judecăţii.

Astfel, faptul că titlul se emite în baza documentaţiei întocmită de comisia locală nu echivalează cu atragerea calităţii procesuale pasive a acestor din urmă comisii în speţele născute în legătură cu aspecte de fond funciar ulterioare emiterii titlului de proprietate.

Raportul juridic (de drept funciar, drept comun, fond) dintre comisiile locale, judeţene şi beneficiarii legii 18/1991 anterior emiterii titlului de proprietate nu este acelaşi cu raportul juridic relevant din punct de vedere procesual ulterior emiterii titlului de proprietate.

Odată emis titlul de proprietate, părţi în orice cauză legată de titlu (nulitate, rectificare, modificare ) trebuie să fie beneficiarul titlului, instituţia emitentă – comisia judeţeană – şi, eventual, terţul lezat de titlu.

Eventuala culpă a comisiei locale în întocmirea documentaţiei anterioare emiterii titlului de proprietate nu are relevanţă din punct de vedere al dreptului procesual, art. 36 CPC indicând expres că părţile trebuie să facă parte din raportul juridic litigios nu din acela care a condus la naşterea ulterioară a litigiului.

Faţă de considerentele expuse instanţa va admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei CLSP şi va respinge acţiunea formulată în contradictoriu şi cu aceasta ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.

În ceea ce priveşte excepţia autorităţii de lucru judecat, instanţa constată că aceasta este neîntemeiată, urmând a o respinge.

Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 431 al. 1 cod proc. civ. nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeaşi calitate, în temeiul aceleiaşi cauze şi pentru acelaşi obiect.

Prin acţiunea ce a făcut obiectul dosarului nr. 415/866/2014, astfel cum a fost ea modificată, reclamanta HA a solicitat  în contradictoriu cu pârâţii CLSP, CLMS, CJI, AZ şi PE constatarea nulităţii absolute parţiale a titlului de proprietate, în sensul introducerii sale în titlu alături de celelalte două titulare.

Prin sentinţa civilă nr. 3066/27.10.2014 instanţa a respins acţiunea formulată în contradictoriu cu pârâtele CLSP şi CLMS ca fiind îndreptată împotriva unor persoane lipsite de calitate procesuală pasivă şi a respins ca neîntemeiată acţiunea formulată în contradictoriu cu ceilalţi pârâţi.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamanta.

Prin decizia civilă nr. 887/24.06.2015 Tribunalul Iaşi a admis apelul şi a anulat în parte sentinţa apelată, iar în rejudecare a admis excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a pârâtei PE, respingând acţiunea formulată în contradictoriu cu aceasta, a admis excepţia lipsei coparticipării procesuale pasive obligatorii şi a respins acţiunea formulată în contradictoriu cu AZ şi CJI, fiind menţinute dispoziţiile instanţei de fond relative la admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a CLSP şi respingerea acţiunii în contradictoriu cu aceasta.

Verificând obiectul celor două acţiuni, instanţa constată că acesta nu est identic. În prima acţiune reclamanta a solicitat să fie inclusă în titlu alături de surorile sale, iar prin cererea de faţă reclamanta solicită radierea din titlu a numitei PE şi includerea sa în titlu. Prin urmare, obiectul acţiunii este diferit de cel al cererii ce a făcut obiectul dosarului nr. 415/866/2014, astfel că nu este îndeplinită tripla identitate de părţi, obiect şi cauză cerută de lege pentru existenţa autorităţii de lucru judecat.

Trebuie menţionat şi faptul că PE a decedat 14.10.2012, iar potrivit certificatului de moştenitor nr. 60/28.10.2013 moştenitorii acesteia sunt BC şi NM.

Pe fondul cauzei, instanţa reţine următoarele:

La data de 01.07.1997 a fost emis titlul de proprietate nr. 136313 pe numele AZ şi PE pentru suprafaţa de 5000 mp teren pădure situat în comuna Stolniceni Prăjescu.

Prin cererea înregistrată sub nr. 3784/ 04.03.1991 la Comisia locală Stolniceni Prăjescu reclamanta HA a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate după defunctul autor membru cooperator ZG. În cerere sunt menţionate ca moştenitori şi pârâtele PE şi AZ însă cererea este semnată doar de reclamanta HA (f.70 dosar).

Prin cererea înregistrată sub nr. 5428/ 18.03.1991 la CLMS AZ, PE  şi H au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate după defunctul autor membru cooperator ZG pentru suprafaţa de 0,50 ha pădure, însă cererea este semnată de reclamanta HA şi de AZ, nu şi de PE (f. 72 dosar).

Prin Hotărârea Comisiei Judeţene Iaşi cu nr. 60/1991 cererile de reconstituire pentru teren forestier pe raza comunei Stolniceni Prăjescu au fost validate integral, anexa 15 (teren forestier) nefigurând şi cu cereri invalidate (f.78-79 dosar).

În baza hotărârii arătate în anexa 15 au fost trecute însă şi AZa şi HA, fiecare cu câte 0,50 ha teren forestier (poziţiile 20 şi 22 – f.77 dosar). Potrivit menţiunii din anexa ambele suprafeţe de câtre 0,50 ha pădure sunt amplasate pe raza comunei Mogoşeşti Siret (f. 77 dosar).

Potrivit fişei suprafeţelor primite în proprietate deţinută de OCPI  titlul de proprietate 136313 a fost emis în baza anexei 15, fără indicarea poziţiei din anexă. În fişă este înscrisă şi PE, deşi fişa este semnată doar de AZ (f.62 dosar).

În contextul arătat rezultă că validarea dreptului de proprietate a fost efectuată pe numele reclamantei HA pentru 0,50 ha pădure şi pe numele pârâtei AZ pentru 0,50 ha pădure, iar defuncta PE nu are validare pentru teren pădure.

Titlul de proprietate a fost emis pe numele AZ şi PE, deşi doar AZ avea validare pentru suprafaţa de 0,50 ha teren pădure conform anexei 15 poziţia 20 la HCJ nr. 60/1991.

Reclamantei nu i s-a emis titlu de proprietate pentru suprafaţa de 0,50 ha teren pădure cu care apare aceasta înscrisă în anexa 15 poziţia 22 la HCJ nr. 60/1991.

Conform art. 8 din Legea 18/1991 (în forma în vigoare la data stabilirii dreptului de proprietate )” Stabilirea dreptului de proprietate privatã asupra terenurilor care se gãsesc în patrimoniul cooperativelor agricole de producţie se face în condiţiile prezentei legi, prin reconstituirea dreptului de proprietate sau construirea acestui drept. De prevederile legii beneficiazã membrii cooperatori care au adus pãmînt în cooperativa sau cãrora li s-a preluat în orice mod teren de cãtre aceasta, precum şi în condiţiile legii civile, moştenitorii acestora, membrii cooperatori care nu au adus pãmînt în cooperativa şi alte persoane anume stabilite. Stabilirea dreptului de proprietate se face, la cerere, prin eliberarea unui titlu de proprietate în limita unei suprafeţe minime de 0,5 ha pentru fiecare persoana indreptatita, potrivit prezentei legi, şi de maximum 10 ha de familie, în echivalent arabil”.

Conform art. 12 din aceeaşi lege în aceeaşi formă din 1991 :” Calitatea de moştenitor se stabileşte pe baza certificatului de moştenitor sau a hotãrîrii judecãtoreşti definitive ori, în lipsa acestora, prin orice probe din care rezulta acceptarea moştenirii. Moştenitorii care nu-şi pot dovedi aceasta calitate, întrucît terenurile nu s-au gãsit în circuitul civil, sînt socotiţi repuşi de drept în termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au aparţinut autorului lor. Ei sînt consideraţi ca au acceptat moştenirea prin cererea pe care o fac comisiei. Titlul de proprietate se emite cu privire la suprafata de teren determinata pe numele tuturor moştenitorilor, urmînd ca ei sa procedeze potrivit dreptului comun”.

Conform art. 41 din aceeaşi lege :” Terenurile cu vegetaţie forestierã, pãduri, zãvoaie, tufãrişuri, pãşuni împãdurite, care au aparţinut persoanelor fizice şi care prin efectul unor legi speciale au fost trecute în proprietatea statului, se restituie, la cerere, foştilor proprietari sau moştenitorilor acestora, într-o suprafata egala cu cea trecutã în proprietatea statului, dar nu mai mult de 1 ha”.

Potrivit actului de vânzare din 1946, depus la dosarul cauzei în copie şi în extras de la Arhivele Statului (f. 10, 11) rezultă că  ZM, mama reclamantei, a  pârâtei AZ şi a defunctei PE şi soţia defunctului ZG, a avut în proprietate 0,50 ha teren pădure, nu 1,00 ha cum apare în anexa 15 la poziţiile 20 şi 22 din HCJ nr. 60/1991.

În contextul de fapt şi de drept prezentat instanţa constată că, în condiţiile formulării cererii comune nr. 5423/1991 de către HA şi AZ pentru 0,50 ha teren pădure, validarea dreptului de proprietate prin HCJ nr. 60/1991 – anexa 15 – trebuia să aibă loc pentru 0,50 ha pentru ambele solicitante – HA şi AZ împreună – iar titlul de proprietate trebuia emis pe numele HA şi AZ  pentru 0,50 ha teren pădure.

Titlul de proprietate nr. 136313/1997 a fost emis pe numele AZ şi PE, aspect ce contravine prevederilor legale citate mai sus, în sensul că titlul de proprietate nu trebuia emis pe numele AZ şi PE, ci pe numele HA şi AZ.

Aspectele arătate de pârâta NM potrivit cu care PE nu ar fi renunţat la moştenirea lui ZG nu prezintă relevanţă în cauză.

Astfel, moştenitorul care a renunţat expres la moştenire nu poate obţine reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor care au aparţinut defunctului la a cărui moştenire a renunţat.

În speţă, înscrierea în titlul contestat a defunctei PE este nelegală nu pentru că aceasta ar fi renunţat la moştenirea tatălui ZG ( în cauza de faţă nici nu a fost invocată vreo astfel de împrejurare de către reclamantă şi evident nici dovedită), ci datorită faptului că acesteia nu i s-a reconstituit dreptul d proprietate pentru suprafaţa de 5000 mp teren pădure în calitate de moştenitor al autorului ZG.

Titlul de proprietate se emite doar pe numele persoanelor care au beneficiat de reconstituirea dreptului de proprietate şi care sunt înscrise în anexa de validare, astfel că în speţă în titlul emis pentru suprafaţa de 5000 mp teren care a aparţinut defunctului ZG trebuia emis pe numele HA  şi AZ, acestea fiind moştenitoarele cărora li s-a stabilit dreptul de proprietate şi care au fost înscrise în anexa nr. 15.

În consecinţă, instanţa va admite acţiunea reclamantei, va constata nulitatea absolută parţială a parţială a titlului de proprietate nr. 136313/01.07.1997 emis pe numele AZ şi PE şi va dispune radierea din acesta a numitei PE urmând a dispune înscrierea în acest titlu de proprietate alături de AZ a reclamantei HA.

În baza dispoziţiilor art. 453 şi 451 al. 2 cod proc. civ. reclamanta va fi obligată la plata către pârâta CLSP a sumei de 100 lei reprezentând cheltuieli de judecată (onorariu de avocat). Conform chitanţei depuse la dosar ( f. 66) pârâta a achitat un onorariu de avocat în cuantum de 500 lei, însă raportat la complexitatea cauzei, având în vedere faptul că în cauză a fost redactată doar o întâmpinare de mai puţin de o pagină, iar apărătorul pârâtei nu s-a prezentat în instanţă, instanţa apreciază că acesta este disproporţionat de mare, astfel că reclamanta va fi obligată să suporte doar suma de 100 lei din acest onorariu cu titlu de cheltuieli de judecată ( reclamanta fiind în culpă datorită faptului că încă din litigiul anterior, soluţionat definitiv, atât instanţa de fond, cât şi cea de apel au reţinut faptul că în astfel de litigii comisiile locale de fond funciar nu au calitate procesuală pasivă).

Pentru aceste motive,

În numele Legii,

H O T Ă R Ă Ş T E:

Respinge excepţia autorităţii de lucru judecat invocată de pârâta CLSP.

Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei CLSP

Respinge acţiunea formulată de reclamanta HA, în contradictoriu cu pârâta CLSP ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.

Admite acţiunea formulată de reclamanta  HA în contradictoriu cu pârâţii AZ, BC NM,  CJI.

Constată nulitatea absolută parţială a titlului de proprietate nr. 136313/01.07.1997 emis pe numele AZ şi PE şi dispune radierea din acesta a numitei PE.

Dispune înscrierea în acest titlu de proprietate alături de AZ a reclamantei HA.

Obligă reclamanta să plătească pârâtei CLSP suma de 100 lei reprezentând cheltuieli de judecată ( onorariu avocat).

Ia act că reclamanta nu a solicitat cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel ce se depune la Judecătoria Paşcani în termen de 30 de zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 15.06.2016.

Domenii speta

Spete similare