Contestaţie la executare.

Sentinţă civilă 1355 din 13.07.2018


Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 25.10.2017 cu nr. 7115/866/2017, contestatorul  , în contradictoriu cu intimata  , a solicitat anularea partială a Deciziei nr. 144/26.09.2017 emisă de intimată cu referire la disp. art. 1, privind comisionul de transmitere indemnizaţie prin poşta română în suma de 41 lei; dobânzile şi penalităţile de întârziere în suma totală de 1.362 lei, din care dobânzi în suma de 870 lei calculate pentru perioada 18.12.2014 – 26.09.2017 şi penalităţi de întârziere în suma de 492 (patrusutenouăzecişidoi) calculate pentru perioada 18.12.2014 – 26.09.2017. De asemenea, s-a solicitat anularea disp. art. 3 din  aceeaşi decizie de impunere. S-a solicitat şi obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată

În motivare, contestatorul arată că prin Decizia nr. 144 emisă de intimată la data de 26.09.2017 şi comunicată contestatorului la data de 09.10.2017, intimata a imputat acestuia, după cum urmează:

-plata sumei de 4.122 lei, reprezentând contravaloarea indemnizaţiei de şomaj devenită ulterior necuvenită pentru perioada 01.11.2014 – 27.06.2015, conform prevederilor art. 41 alin. 1 lit. b) coroborate cu art. 44 lit. g) din Legea nr. 76/2002;

-plata sumei 41 lei, reprezentând comisionul de transmitere indemnizaţie prin poşta română, în conformitate cu prev. art. 22 alin. 1 din Legea nr. 340 din 10 decembrie 2013 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014 şi prev. art. 22 alin. 1 din Legea nr. 187 din 29 decembrie 2014 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2015;

-plata sumei de 1.362 lei, reprezentând dobânzi şi penalităţi de întârziere, în conformitate cu prevederile art. 73 ind. 1 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, conform anexei – fişă de calcul accesorii;

-plata penalităţilor de întârziere şi a dobânzilor până la data achitării sau stingerii în totalitate a debitului stabilit prin decizia de impunere nr. 144/26.09.2017, conform prev. art. 73 ind. 1 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice locale, corroborate cu prev. art. 174 alin. 5 şi art. 176 alin. 2 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală.

Contestatorul a formulat contestaţie împotriva Deciziei de pensionare nr. 331767/15.02.2017 emisă de Casa de Pensii Iaşi întrucât a considerat că i s-au stabilit în mod incorect şi incomplet drepturile de pensie. Prin Decizia nr. 863/28.11.2016, pronunţată în dosarul nr. 2035/99/2016, Curtea de Apel Iaşi a admis definitiv contestaţia  împotriva Deciziei de pensionare nr. 331767/15.02.2017. În baza Deciziei nr. 863/28.11.2016, Casa Teritorială de Pensii Iaşi a emis Decizia de pensionare nr. 331767/15.02.2017.

Contestatorul susţine că în mod legal a beneficiat de indemnizaţia de şomaj în perioada 01.12.2014-27.06.2015, având calitatea de şomer şi fiind în evidenţele intimatei cu această calitate, neputând să îi fie imputat contestatorului acest fapt, câtă vreme Casa Judeţeană de Pensii Iaşi nu a înţeles să calculeze corect data de la care trebuia să fie beneficiar al sistemului public de asigurări sociale, respectiv să aibă caliatatea de pensionar.

Mai arată că a înţeles să restituie suma de 4.122 lei reprezentând indemnizaţia încasată în perioada 01.12.2014 – 27.06.2015, ce s-a suprapus cu drepturile derivate şi încasate în calitatea sa de pensionar, pentru care a primit drepturile doar ca urmare a unei noi decizii de pensionare nr. 331767/15.02.2017.

Susţine  contestatorul că nu sunt îndeplinite condiţiile legale pentru stabilirea unor dobânzi şi penalităţi în sarcina sa, prin rap. la art. 41 alin. 1 lit. a) şi b), art. 44 lit.g) şi art. 73 ind. 1 din Legea nr. 76/2002. În mod evident în situaţia  reclamantului nu a fost vorba de vreun act de control care să constate plăţi nelegale pentru care se pot percepe penalităţi sau majorări de întârziere calculate pentru venituri bugetare, acesta având calitatea legală de beneficiar al indemnizaţiei de şomaj, calitate care s-a suprapus, independent de voinţa sa cu calitatea de pensionar, nu din culpa sa, ci din culpa exclusivă a instituţiei abilitate a statului, respectiv Casa Judeţeană de Pensii Iaşi, după cum s-a constatat în urma acţiunii în justiţie.

În drept, cererea a fost întemeiată pe disp. art. 260 şi art. 261 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, art. 41 alin. 1 lit. b) şi art. 44 lit. g) din Legea nr. 76/2002 şi art. 73 ind. 1 din Legea nr. 500/2002.

În dovedire, s-a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri.

Legal citată, intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea ca neîntemeiată a contestaţiei.

În motivare, se arată că, în fapt, contestatorul a beneficiat de indemnizaţie lunară de şomaj în perioada 01.11.2014 – 27.06.2015, fiindu-i achitată cu acest titlu suma de 4.122 lei. Pentru aceeaşi perioadă însă, în urma soluţionării definitive de către instanţa competentă, contestatorul a beneficiat şi de drepturi de pensie. În aceste condiţii, sumele încasate cu titlu de indemnizaţie de şomaj  au devenit necuvenite, apărând necesitatea recuperării lor, fiind emisă decizia contestată.

Indemnizaţia lunară de şomaj a fost achitată petentului prin utilizarea de servicii poştale. Pentru aceste motiv, după ce sumele reprezentând indemnizaţia de şomaj au devenit necuvenite, s-a stabilit şi recuperarea sumelor achitate de la bugetul de stat pentru expedierea acestor indemnizaţii.

În ceea ce priveşte accesoriile, intimata precizează că au fost aplicate disp. art. 73 ind. 1 din Legea nr. 500/2002, potrivit cărora recuperarea sumelor reprezentând prejudicii/plăți nelegale din fonduri publice, stabilite de organele de control competente, se face cu perceperea de dobânzi și penalități de întârziere sau majorări de întârziere, după caz, aplicabile pentru veniturile bugetare, calculate pentru perioada de când s-a produs prejudiciul/s-a efectuat plata și până s-au recuperat sumele.

Mai arată intimata că dobândirea statutului de pensionar şi crearea obligaţiei de restituire a indemnizaţiei de şomaj nu reprezintă culpa contestatorului. Apreciază că este vorba despre o răspundere independentă de proba culpei şomerului în încasarea/restituirea indemnizaţie, iar disp. art. 73 ind. 1 a fost configurat de legiuitor fără a avea în vedere o astfel de culpă. Recunoaşterea de către contestator a caracterului de plată nelegală pentru indemnizaţia de şomaj acordată şi restituirea integrală a acesteia infirmă raţionamentul privind lipsa de legalitate a perceperii de accesorii. Mai invocă că existenţa sau nu a bunei-credinţe a contestatorului nu reprezintă, conform legislaţiei la care s-a făcut referire, o cerinţă pentru stabilirea răspunderii în raport cu bugetul de stat.

În drept, întâmpinarea este întemeiată pe disp. Legii nr. 76/2002 şi ale Legii nr. 500/2002.

În dovedire, s-a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri.

Prin încheierea nr. 24 din data de 13.04.2018, s-a dispus conexarea dosarului nr. 531/866/2018 la prezentul dosar. În considerentele acestei încheieri se reţine că există identitate de cauză şi de părţi, acelaşi obiect şi aceeaşi cauză, astfel că se impune soluţionarea cauzei într-un cadru procesual unic.

În probaţiune, instanţa a încuviinţat şi administrat proba cu înscrisuri.

Analizând materialul probatoriu administrat în prezenta cauză, instanţa reţine următoarele:

În fapt, prin sentinţa civilă nr. 1220/07.07.2016, pronunţată de Tribunalul Iaşi în dosarul nr. 2035/99/2016, au fost anulate Deciziile emise de Casa Teritorială de Pensii Iaşi cu nr. 314611/01.10.2013 şi 314611/12.12.2016 şi intimata Casa Teritorială de Pensii Iaşi a fost obligată să emită în favoarea contestatorului o nouă decizie asupra cererii de pensionare a acestuia din data de 07.08.2013 prin care să valorifice datele evidenţiate în Adeverinţa nr. 728/05.08.2013 (completată prin Adresa nr. 833/12.09.2013) emisă de SC Electroputere VFU Paşcani SA şi Adeverinţa nr. 193/15.11.2013 eliberată de Sindicatul CFR Unirea Paşcani. Prin decizia civilă nr. 863/28.11.2016 (fl. 15-18), Curtea de Apel Iaşi a respins ca nefondat apelul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Iaşi.

În urma deciziei civile nr. 863/28.11.2016, pronunţate de Curtea de Apel Iaşi, Casa Teritorială de Pensii Iaşi a emis Decizia nr. 331767/03.01.2017 de revizuire a pensiei anticipate parţiale(fl. 12). Prin această decizie, drepturile contestatorului au fost stabilite începând cu data de 07.08.2013, plata drepturilor urmând a fi efectuată începând cu aceeaşi dată.

Având în vedere că numitul a beneficiat şi de indemnizaţie lunară de şomaj în perioada 01.11.2014 – 27.06.2015, intimata a emis Decizia nr. 144/26.09.2017, prin care au fost imputate contestatorului mai multe sume de bani, după cum urmează:

-plata sumei de 4.122 lei, reprezentând contravaloarea indemnizaţiei de şomaj devenită ulterior necuvenită pentru perioada 01.11.2014 – 27.06.2015, conform prevederilor art. 41 alin. 1 lit. b) coroborate cu art. 44 lit. g) din Legea nr. 76/2002;

-plata sumei 41 lei, reprezentând comisionul de transmitere indemnizaţie prin poşta română, în conformitate cu prev. art. 22 alin. 1 din Legea nr. 340 din 10 decembrie 2013 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014 şi prev. art. 22 alin. 1 din Legea nr. 187 din 29 decembrie 2014 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2015;

-plata sumei de 1.362 lei, reprezentând dobânzi şi penalităţi de întârziere, în conformitate cu prevederile art. 73 ind. 1 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, conform anexei – fişă de calcul accesorii;

-plata penalităţilor de întârziere şi a dobânzilor până la data achitării sau stingerii în totalitate a debitului stabilit prin decizia de impunere nr. 144/26.09.2017, conform prev. art. 73 ind. 1 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice locale, corroborate cu prev. art. 174 alin. 5 şi art. 176 alin. 2 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală.

Aşa cum rezultă din ordinul de plată nr. 1/13.10.2017 (fl. 19), contestatorul a restituit intimatei suma de 4.122 lei, reprezentând contravaloarea indemnizaţiei de şomaj pentru perioada 01.11.2014 – 27.06.2015.

Ulterior, intimata a emis Adresa de înştiinţare privind înfiinţarea popririi nr. 96/04.01.2018 (fl. 8 dosar 531/866/2018) în dosarul de executare nr. 144/2017 pentru plata plata sumei 41 lei, reprezentând comisionul de transmitere indemnizaţie prin poşta română, dar şi pentru plata sumei de 1.362 lei, reprezentând dobânzi şi penalităţi de întârziere.

Prin contestaţia la executare înregistrată pe rolul Judecătoriei Paşcani cu nr. 531/866/2018, contestatorul a solicitat anularea Adresei de înştiinţare privind înfiinţarea popririi nr. 96/04.01.2018.  După cum am arătat, prin încheierea nr. 24 din data de 13.04.2018, s-a dispus conexarea dosarului nr. 531/866/2018 la prezentul dosar.

Potrivit art. 47 alin. 1 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, sumele acordate în mod necuvenit din bugetul asigurărilor pentru şomaj, precum şi orice alte debite constituite la bugetul asigurărilor pentru şomaj, altele decât cele provenind din contribuţia asiguratorie pentru muncă, se recuperează pe baza deciziilor emise de agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă sau, după caz, de centrele regionale de formare profesională a adulţilor, care constituie titluri executorii.

În temeiul art. 260 alin. 1 din Legea 207/2015 privind Codul de procedură fiscală,  articol care are ca denumire marginală contestaţia la executare silită, persoanele interesate pot face contestație împotriva oricărui act de executare efectuat cu încălcarea prevederilor prezentului cod de către organele de executare silită, precum și în cazul în care aceste organe refuză să îndeplinească un act de executare în condițiile legii

În temeiul art. 260 alin. 3 şi 4 din Legea 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, contestația poate fi făcută și împotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea, în cazul în care acest titlu nu este o hotărâre dată de o instanță judecătorească sau de alt organ jurisdicțional și dacă pentru contestarea lui nu există o altă procedură prevăzută de lege. Contestația se introduce la instanța judecătorească competentă și se judecă în procedură de urgență.

Conform art. 714 alin. 1 rap. la art. 651 C.proc.civ, contestaţia la executare se introduce la judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul debitorului.

Coroborând dispoziţiile legale prezentate anterior, instanţa constată că Decizia nr. 144/26.09.2017 emisă de constituie titlu executoriu, iar pentru contestarea lui nu există o altă procedură prevăzută de lege. În consecinţă, prezenta contestaţie poate fi făcută și împotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea

Analizând contestaţia la executare, dar şi întâmpinarea depusă de intimată, se reţine că soluţia ce urmează a fi pronunţată în prezenta cauză depinde, în principal, de verificarea condiţiilor legale privind stabilirea dobânzilor şi penalităţilor.

Contestatorul a susţinut că nu sunt îndeplinite condiţiile legale pentru stabilirea unor dobânzi şi penalităţi în sarcina sa, prin rap. la art. 41 alin. 1 lit. a) şi b), art. 44 lit.g) şi art. 73 ind. 1 din Legea nr. 76/2002. S-a arătat că în mod evident în situaţia  reclamantului nu a fost vorba de vreun act de control care să constate plăţi nelegale pentru care se pot percepe penalităţi sau majorări de întârziere calculate pentru venituri bugetare, acesta având calitatea legală de beneficiar al indemnizaţiei de şomaj, calitate care s-a suprapus, independent de voinţa sa cu calitatea de pensionar, nu din culpa sa, ci din culpa exclusivă a instituţiei abilitate a statului, respectiv Casa Judeţeană de Pensii Iaşi, după cum s-a constatat în urma acţiunii în justiţie.

Pe de altă parte, în ceea ce priveşte accesoriile, intimata a precizat prin întâmpinare că au fost aplicate disp. art. 73 ind. 1 din Legea nr. 500/2002, potrivit cărora recuperarea sumelor reprezentând prejudicii/plăți nelegale din fonduri publice, stabilite de organele de control competente, se face cu perceperea de dobânzi și penalități de întârziere sau majorări de întârziere, după caz, aplicabile pentru veniturile bugetare, calculate pentru perioada de când s-a produs prejudiciul/s-a efectuat plata și până s-au recuperat sumele.

A mai arătat intimata tot prin întâmpinare că dobândirea statutului de pensionar şi crearea obligaţiei de restituire a indemnizaţiei de şomaj nu reprezintă culpa contestatorului. Apreciază că este vorba despre o răspundere independentă de proba culpei şomerului în încasarea/restituirea indemnizaţie, iar disp. art. 73 ind. 1 a fost configurat de legiuitor fără a avea în vedere o astfel de culpă. Recunoaşterea de către contestator a caracterului de plată nelegală pentru indemnizaţia de şomaj acordată şi restituirea integrală a acesteia infirmă raţionamentul privind lipsa de legalitate a perceperii de accesorii. A mai invocat că existenţa sau nu a bunei-credinţe a contestatorului nu reprezintă, conform legislaţiei la care s-a făcut referire, o cerinţă pentru stabilirea răspunderii în raport cu bugetul de stat.

Conform art. 41 alin. 1 lit. b) din Legea nr 76/2002, persoanele care beneficiază de indemnizaţie de şomaj au, printre altele, obligaţia să comunice în termen de 3 zile agenţiei pentru ocuparea forţei de muncă la care sunt înregistrate orice modificare a condiţiilor care au condus la acordarea drepturilor.

Potrivit art. 44 lit. g) din Legea nr 76/2002, încetarea plăţii indemnizaţiilor de şomaj acordate beneficiarilor are loc, printre altele, la data îndeplinirii condiţiilor de pensionare pentru limită de vârstă, de la data solicitării pensiei anticipate ori a pensiei anticipate parţiale sau la data când pensia de invaliditate devine nerevizuibilă.

În temeiul art. 73 ind. 1 din Legea nr. 500/2002, recuperarea sumelor reprezentând prejudicii/plăți nelegale din fonduri publice, stabilite de organele de control competente, se face cu perceperea de dobânzi și penalități de întârziere sau majorări de întârziere, după caz, aplicabile pentru veniturile bugetare, calculate pentru perioada de când s-a produs prejudiciul/s-a efectuat plata și până s-au recuperat sumele.

Instanţa constată că situaţia contestatorului nu se circumscrie ipotezei prev. de art. 41 alin. 1 lit. b) din Legea nr 76/2002. Astfel, nici la data pronunţării deciziei civile nr. 863/28.11.2016 de către Curtea de Apel Iaşi şi nici la data emiterii de către Casa Teritorială de Pensii Iaşi a Deciziei de pensionare nr. 331767/15.02.2017 de revizuire a pensiei anticipate parţiale, contestatorul nu era o persoană care beneficia de indemnizaţie de şomaj, în sensul art. 41 alin. 1 lit. b) din Legea nr 76/2002, cu obligaţia să comunice în termen de 3 zile agenţiei pentru ocuparea forţei de muncă la care sunt înregistrate orice modificare a condiţiilor care au condus la acordarea drepturilor.

Tocmai nerespectarea obligaţiei prev. art. 41 alin. 1 lit. b), stabilită de legiuitor în sarcina beneficiarului indemnizaţiei de şomaj, poate justifica reţinerea unei culpe în sarcina ultimului, de natură să conducă la aplicarea unor dobânzi şi penalităţi, în conformitate cu art. 73 ind. 1 din Legea nr. 500/2002. Mai mult, doar în urma unei acţiuni în justiţie contestatorului i-a fost recunoscut dreptul de a beneficia de drepturi de pensie cu o dată anterioară primei decizii. Nu poate fi reţinută culpa numitului pentru emiterea unei decizii de pensionare cu o dată de începere stabilită în mod incorect, astfel că nu împotriva sa se impunea, dacă se aprecia în acest sens, stabilirea obligaţiei de plată a unor penalităţi şi dobânzi.

De altfel, disp. art. 73 ind. 1 din Legea nr. 500/2002 nu sunt aplicabile şi pentru argumentele care urmează a fi expuse în continuare.

Caracterul de plăţi nelegale ale indemnizaţiilor de şomaj pentru perioada 01.11.2014 – 27.06.2015 s-a stabilit doar ulterior plăţii acestor indemnizaţii. La data încasării acestor indemnizaţii, contestatorul a primit cu bună-credinţă aceste sume de bani. Mai mult, imputarea acestor sume de bani s-a dispus ca urmare a pronunţării sentinţei civile nr. 1220/07.07.2016, de  către Tribunalul Iaşi în dosarul nr. 2035/99/2016, definitive prin decizia civilă nr. 863/28.11.2016 (fl. 15-18), pronunţată de Curtea de Apel Iaşi. În baza acestor hotărâri judecătoreşti, Casa Teritorială de Pensii Iaşi a emis Decizia nr. 331767/03.01.2017 de revizuire a pensiei anticipate parţiale(fl. 12). Prin această decizie, drepturile contestatorului au fost stabilite începând cu data de 07.08.2013, plata drepturilor urmând a fi efectuată începând cu aceeaşi dată. Tribunalul Iaşi, Curtea de Apel Iaşi sau Casa Teritorială de Pensii Iaşi nu pot fi considerate organe de control competente, în sensul art. 73 ind. 1 din Legea nr. 500/2002.

Intimata a susţinut prin întâmpinare că recunoaşterea de către contestator a caracterului de plată nelegală pentru indemnizaţia de şomaj acordată şi restituirea integrală a acesteia infirmă raţionamentul privind lipsa de legalitate a perceperii de accesorii.

Instanţa reţine că restituirea contravalorii indemnizaţiei de şomaj devenită ulterior necuvenită pentru perioada 01.11.2014 – 27.06.2015 decurge din însăşi punerea în aplicare hotărârilor judecătoreşti la care am făcut referire, la care se adaugă Decizia nr. 331767/03.01.2017 de revizuire a pensiei anticipate parţiale emisă de Casa Teritorială de Pensii Iaşi. De altfel, numitul nici nu a contestat imputarea sumei de 4.122 lei, pe care şi plătit-o la un interval de timp relativ scurt de la emiterea Deciziei nr. 144/26.09.2017, respectiv la data 13.10.2017 (fl. 19). Recunoaşterea şi restituirea sumelor reprezentând contravaloarea indemnizaţiilor de şomaj devenite ulterior necuvenite nu poate fi considerată, prin ea însăşi, o recunoaştere şi a dobânzilor şi penalităţilor calculate pentru debitul principal. O recunoaştere şi a acestor dobânzi şi penalităţi putea rezulta, de exemplu, din plata integrală sau parţială a acestora, ceea ce nu este cazul. 

Pentru aceste considerente, instanţa constată că stabilirea de dobânzi şi penalităţi în sarcina contestatorului s-a făcut cu nerespectarea prevederilor legale, dispoziţiile relevante din Decizia nr. 144/26.09.2017 urmând a fi înlăturate.

În cele ce succed, va fi analizată legalitatea imputării comisionului de transmitere indemnizaţie prin poşta română în cuantum de 41 lei.

Instanţa reţine că nici plata acestor sume nu poate fi stabilită în sarcina contestatorului. Imputarea comisionului de transmitere indemnizaţie prin poşta română nu poate fi separată de ideea de culpă, ori, pentru motivele arătate mai sus, numitul a încasat indemnizaţiile de şomaj cu bună credinţă. La data încasării acestora, ultimul era beneficiar în mod legal al acestor indemnizaţii. Doar ulterior, a fost stabilit caracterul nelegal al acestor plăţi, nereţinându-se sub nicio formă culpa contestatorului.

Pentru toate aceste considerente, instanţa va admite contestaţia la executare formulată de contestatorul  , în contradictoriu cu intimata şi va anula în parte Decizia nr. 144/26.09.2017 cu referire la:

-parţial art. 1, cu privire la: -comisionul de transmitere indemnizaţie prin poşta română în suma de 41 (patruzecişiunu) lei, în conformitate cu prev. art. 22 alin. 1 din Legea nr. 340 din 10 decembrie 2013 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014 şi prev. art. 22 alin. 1 din Legea nr. 187 din 29 decembrie 2014 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2015; -dobânzile şi penalităţile de întârziere în suma de 1.362 (unamietresuteşaizecişidoi) lei, în conformitate cu prevederile art. 73 ind. 1 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, conform anexei – fişă de calcul accesorii: -dobânzi în suma de 870 (optsuteşaptezeci) lei calculate pentru perioada 18.12.2014 – 26.09.2017. -penalităţi de întârziere în suma de 492 (patrusutenouăzecişidoi) calculate pentru perioada 18.12.2014 – 26.09.2017.

--art. 3, integral.

Având în vedere soluţia care urmează a fi pronunţă cu privire la Decizia nr. 144/26.09.2017, în aplicarea principiului anulării actului subsecvent ca urmare a anulării actului iniţial (resoluto iure dantis, resolvitur ius accipientis), instanţa va anula şi adresa de înştiinţare privind înfiinţarea popririi mr. 96/04.01.2018, emisă în dosarul de executare nr. 144/26.09.2017.

În temeiul art. 451 şi urm. C.proc.civ., instanţa va admite cerere contestatorului de obligare a intimatei la plata cheltuielilor de judecată şi va obliga intimata la plata cheltuielilor de judecată efectuate, respectiv la suma totală de 206,42 lei, reprezentând taxe judiciare de timbru achitate (50 lei – fl. 25, 53,21 lei din 55 lei – fl. 42, dosar 7115/866/2017, 103,21 lei – fl. 46, dosar 531/866/2018).

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂŞTE:

Admite contestaţia la executare formulată de contestatorul  .

Anulează în parte Decizia nr. 144/26.09.2017 cu referire la:

-parţial art. 1, cu privire la:

-comisionul de transmitere indemnizaţie prin poşta română în suma de 41 (patruzecişiunu) lei, în conformitate cu prev. art. 22 alin. 1 din Legea nr. 340 din 10 decembrie 2013 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014 şi prev. art. 22 alin. 1 din Legea nr. 187 din 29 decembrie 2014 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2015;

-dobânzile şi penalităţile de întârziere în suma de 1.362 (unamietresuteşaizecişidoi) lei, în conformitate cu prevederile art. 73 ind. 1 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, conform anexei – fişă de calcul accesorii:

-dobânzi în suma de 870 (optsuteşaptezeci) lei calculate pentru perioada 18.12.2014 – 26.09.2017.

-penalităţi de întârziere în suma de 492 (patrusutenouăzecişidoi) calculate pentru perioada 18.12.2014 – 26.09.2017.

-art. 3, integral.

Anulează adresa de înştiinţare privind înfiinţarea popririi mr. 96/04.01.2018, emisă în dosarul de executare nr. 144/26.09.2017.

Admite cerere contestatorului de obligare a intimatei la plata cheltuielilor de judecată.

Obligă intimata la plata cheltuielilor de judecată efectuate, respectiv la suma totală de 206,42 lei, reprezentând taxe judiciare de timbru achitate (50 lei – fl. 25, 53,21 lei din 55 lei – fl. 42, dosar 7115/866/2017, 103,21 lei – fl. 46, dosar 531/866/2018).

Executorie.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare, ce se va depune la Judecătoria Pașcani.

Pronunţată  prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, astăzi,  13.07.2018.

Preşedinte,

Grefier,