Luare de mită

……………

R O M Â N I A

TRIBUNALUL COVASNA

SENTINŢA PENALĂ NR. 8 

Şedinţa publică din 12 februarie 2019 

PREŞEDINTE :  ……….

 GREFIER  :  …………………….

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror …………….. din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Covasna

Pe rol fiind pronunţarea asupra acţiunii penale pornită împotriva inculpatului M.I., trimis în judecată, în stare de libertate, pentru săvârşirea infracţiunilor de „luare de mită”, în formă continuată, prev. de art. 254 alin. 1 C.pen. din 1969, rap. la art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. din 1969. şi art. 5 C.pen. (2 acte materiale) şi „abuz în serviciu”, în formă continuată, prev. de art. 248 C.pen. din 1969, rap. la art. 13/2 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. din 1969. şi art. 5 C.pen. (2 acte materiale), ambele cu aplicarea art. 33 lit. a C.pen. din 1969, cu aplicarea art. 5 C.pen.

Desfăşurarea şedinţei de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio, conform art. 369 alin. 1 C.pr.pen.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică de astăzi, se constată lipsa părţilor.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Se face referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, care arată că inculpatul M.I., prin apărătorul său ales, av. D. C. P., a depus la dosar concluzii scrise, însoţite de înscrisuri în circumstanţiere.

De asemenea, arată că dezbaterile asupra cauzei de faţă au avut loc în şedinţa publică din data de  04 februarie 2019, susţinerile şi concluziile părţilor fiind consemnate în încheierea de şedinţă din aceeaşi zi, încheiere care face parte integrantă din prezenta sentinţă.

T R I B U N A L U L

Asupra procesului penal de faţă.

În baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 609/P/2018 din 16 octombrie 2018 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov, înregistrat la această instanţă la data de 25 octombrie 2018, sub nr. de mai sus, a fost trimis în judecată, în stare de libertate, inculpatul M.I., născut la data de ….. în com. ………., jud. ………., CNP …………, fiul lui I. şi M., cu cetăţenie română,  căsătorit, stagiul militar satisfăcut, studii medii, domiciliat în ……………………, fără antecedente penale, pentru săvârşirea infracţiunilor de „luare de mită”, în formă continuată, prev. de art.  254 al. 1 C.pen. din 1969, rap. la art. 7 al. 1 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 al. 2 C.pen. din 1969. şi art. 5 C.pen. (2 acte materiale) şi „abuz în serviciu”, în formă continuată, prev. de art.  248 C.pen. din 1969, rap. la art. 13/2 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 al. 2 C.pen. din 1969. şi art. 5 C.pen. (2 acte materiale), ambele cu aplicarea art. 33 lit. a C.pen. din 1969, cu aplicarea art. 5 C.pen.

Prin actul de sesizare al instanţei, s-a reţinut, în esenţă, în sarcina inculpatului M.I. faptul că, în data de 10.04.2012, în timp ce activa pe trenul IR 1645 ce circula pe ruta București Nord - Câmpina, respectiv în data de  06.08.2012, în timp ce activa pe trenul IR 1645 ce circula pe ruta Brașov – Miercurea Ciuc, în mod repetat şi în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, ocupând funcţia de personal de tren în cadrul S.N.T.F.C. „C.F.R. Călători” S.A., în mod direct şi pentru sine, a primit sume de bani care nu i se cuvin de la călători frauduloşi (7 lei de la investigatorul N. R., respectiv 20 lei de la investigatorul P. M. – călători frauduloşi), în scopul de a nu îndeplini actele ce intră în îndatoririle sale de serviciu referitoare la revizia legitimaţiilor de călătorie a acestora,  fapte ce întrunesc elemente constitutive ale infracţiunii de ”luare de mită”, în formă continuată, prev. de art. 254 alin. 1 C.pen. din 1969, rap. la art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, în forma de la data săvârşirii faptelor, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen.  din 1969 (2 acte materiale) și art. 5 din C.pen.

În sarcina inculpatului M.I., s-a mai reţinut prin rechizitoriu şi faptul că, în data de 10.04.2012, în timp ce activa pe trenul IR 1645 ce circula pe ruta București Nord - Câmpina, respectiv în data de  06.08.2012, în timp ce activa pe trenul IR 1645 ce circula pe ruta Brașov – Miercurea Ciuc, în mod repetat şi în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, aflându-se în exercitarea funcţiei de personal de tren în cadrul S.N.T.F.C. „C.F.R. Călători” S.A., nu a îndeplinit actele referitoare la revizia legitimaţiilor de călătorie privind  doi călători frauduloşi - investigatorii N. R. şi P. M., încălcând dispozițiilor art. 14 alin. 4, 5 şi 6 din Ordonanţa nr. 7 din 20 ianuarie 2005, republicată, pentru aprobarea Regulamentului privind transportul pe căile ferate din România, şi a permis acestora călătoria cu mijloacele de transport pe calea ferată şi prin aceasta a cauzat o pagubă S.N.T.F.C. „C.F.R. Călători” S.A., în cuantum total de 67 de lei, constând în preţul legitimaţiilor de călătorie necesare a fi fost eliberate în tren, pentru distanţele respective de deplasare, şi obţinând pentru investigatorii - călători frauduloși avantajul patrimonial privind neplata costului călătoriei respective, fapte ce întrunesc elemente constitutive ale infracţiunii de ”abuz în serviciu”, în formă continuată, prev. de art. 248 C.pen. din 1969, rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000, în forma de la data săvârşirii faptelor, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen., din 1969 (2 acte materiale) și art. 5 C.pen.

S-a mai reţinut că, faptele de mai sus se află în concurs real, fiindu-i aplicabil inculpatului şi art. 33 lit. a C.pen. din 1969.

La data de 01.08.2018, a fost prezentată inculpatului M.I., situația de fapt, încadrarea juridică a faptelor, drepturile și obligațiile procesuale, precum și întregul dosar al cauzei, inclusiv înregistrările audio-video din dosar referitoare la faptele sale, însă aceasta a uzat de dreptul de a nu face nicio declarație în cauză (f.250-251 vol.I d.u.p.). Totodată, inculpatului i s-a adus la cunoştinţă posibilitatea încheierii unui acord de recunoaştere a vinovăţiei, însă acesta nu a dorit încheierea unui astfel de acord (f.258 vol.I d.u.p.). 

După înregistrarea şi repartizarea aleatorie a dosarului, judecătorul de cameră preliminară a procedat potrivit art. 342 – 246 din Codul de procedură penală, însă, în termen legal, nu a fost formulate cereri şi excepţii privind legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală de către inculpatul M.I. sau de către apărătorul ales al acestuia şi nici de către partea civilă şi nici din oficiu nu s-a impus a fi invocate.

În consecinţă, prin încheierea nr. 22/CP din 3 decembrie 2018 a Tribunalului Covasna,  pronunţată în dosarul nr. ………….. în baza art. 346 al. 1 C.pr.pen., judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr. 609/P/2018 din 16 octombrie 2018 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov, privind pe inculpatul M.I., trimis în judecată, în stare de libertate, pentru săvârşirea infracţiunilor de „luare de mită”, în formă continuată, prev. de art.  254 al. 1 C.pen. din 1969, rap. la art. 7 al. 1 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 al. 2 C.pen. din 1969. şi art. 5 C.pen. (2 acte materiale) şi „abuz în serviciu”, în formă continuată, prev. de art.  248 C.pen. din 1969, rap. la art. 13/2 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 al. 2 C.pen. din 1969. şi art. 5 C.pen. (2 acte materiale), ambele cu aplicarea art. 33 lit. a C.pen. din 1969, cu aplicarea art. 5 C.pen., a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi a dispus începerea judecăţii cauzei.

Încheierea a rămas definitivă prin necontestare, astfel completul de judecată a fixat primul termen de judecată pentru data de 16 ianuarie 2019, dispunând citarea inculpatului şi a părţii civile, precum şi celelalte măsuri pentru pregătirea judecăţii, în condiţiile legi, termen pentru care, procedura de citare cu partea civilă fiind viciată şi inculpatul fiind lipsă, după punerea în discuţie,  instanţa a dispus amânarea judecăţii, pentru repetarea procedurii de citare cu părţile, cu inculpatul inclusiv prin mandat de aducere, fixând un nou termen de judecată pentru data de 04.02.2019, însă, după terminarea şedinţei de judecată, inculpatul M.I., a transmis prin e-mail o cerere de amânare a cauzei, în vederea angajării unui apărător ales (f.12,13 d.f.), astfel că, instanţa a revenit asupra dispoziţiei de citare a inculpatului cu mandat de aducere.

La termenul de judecată din data de 4 februarie 2019, la a doua strigare, s-a prezentat în instanţă inculpatul M.I., asistat de apărătorul său ales şi procedura de citare cu partea civilă fiind îndeplinită, după identificarea inculpatului, în temeiul art. 374 alin. 1  C.pr.pen., instanţa a dispus ca grefierul să facă o prezentare succintă a actului prin care inculpatul a fost trimis în judecată, după care i-a explicat inculpatului în ce constă învinuirea şi a fost înştiinţat cu privire la drepturile prev. de art. 374 al. 2 C.pr.pen.

Totodată, preşedintele completului i-a pus în vedere inculpatului M.I. că, potrivit art. 374 al. 4 C.pr.pen., poate solicita ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale şi a înscrisurilor ce vor fi prezentate de părţi, dacă recunoaşte în totalitate faptele reţinute în sarcina sa, aducându-i la cunoştinţă şi dispoziţiile art. 396 al. 10 C.pr.pen., după care inculpatul a declarat că recunoaşte în totalitate faptele reţinute în sarcina sa şi a solicitat ca judecata să aibă loc potrivit procedurii în cazul recunoaşterii învinuirii, astfel, potrivit art. 375 al. 1 C.pr.pen., instanţa a procedat la ascultarea inculpatului (f.22 d.f.).

În declaraţia sa, inculpatul M.I. a recunoscut comiterea faptelor, astfel cum au fost reţinută şi în rechizitoriu şi, după punerea în discuţie, în baza art. 375 al. 1 C.pr.pen., instanţa a admis cererea acestuia privind judecarea cauzei pe procedura în cazul recunoaşterii învinuirii şi având în vedere că apărătorul inculpatului a propus probe cu înscrisuri în circumstanţiere, însă nu a solicitat amânarea cauzei în vederea depunerii acestora, ci dezbaterea pe fond a cauzei şi amânarea pronunţării, pentru depunerea de concluzii scrise, alăturat cărora urma să depună şi înscrisurile solicitate, astfel că după punerea în discuţie, instanţa a admis probele solicitate şi a constatat cauza în stare de judecată şi a acordat cuvântul în dezbateri.

Din actele şi lucrările dosarului rezultă următoarele:

Societatea Naţională de Transport Feroviar de Călători (S.N.T.F.C.) „C.F.R. Călători” S.A. este persoană juridică română, cu capital de stat, care desfăşoară activităţi de interes naţional, în scopul realizării transportului feroviar public de călători, având caracter de serviciu public social, potrivit art. 2 alin. 2, art. 4, art. 9 şi art. 15 alin. 2 din H.G. nr. 584/1998 privind înfiinţarea Societăţii Naţionale de Transport Feroviar de Călători „C.F.R. Călători” S.A. prin reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române - C.F.R. Călători şi art. 2, art. 5, art. 6 din Statutul societăţii, anexă a H.G. nr. 584/1998.

Astfel, S.N.T.F.C. „C.F.R. Călători” S.A este o persoană juridică de interes public, cu capital integral de stat, orice persoană care exercită atribuții legate de realizarea obiectului de activitate al acesteia, având calitatea de funcționar public, în sensul art. 175 alin. 1 lit. c C.pen.

Reglementările interne privind activitatea de control trenuri, sub aspectul verificării documentelor de călătorie, constând în revizia legitimaţiilor de călătorie de către personalul de tren, alcătuit din şef tren şi conductor tren, precum şi în controlul efectuat de către organele de control ale societăţii, reprezentate de controlorii de bilete, inspectorii de specialitate şi revizorii regionali şi centrali, sub conducerea unui revizor general, se regăsesc în: O.G. nr. 7 din 20 ianuarie 2005, republicată, pentru aprobarea Regulamentului privind transportul pe căile ferate din România, Instrucţia pentru controlul trenurilor nr. 80/01.01.1954 a Ministerului Căilor Ferate – Direcţiunea Generală a Exploatării; Dispoziţia Directorului General al SNTFC „CFR Călători” S.A. nr. 10/14.05.2004 privind organizarea activităţii serviciilor specializate în activitatea de control a activităţii personalului de tren, staţie şi legalităţii călătoriei; Dispoziţia Directorului General al SNTFC „CFR Călători” S.A. nr. 36/02.11.2006 privind Îndrumătorul pentru stabilirea gravităţii unor nereguli ce pot fi constatate în sarcina salariaţilor şi a modului de tratare aplicabil, H.G. nr. 203/1994 pentru stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele privind transporturile pe căile ferate române, republicată, precum şi în Statutul disciplinar al personalului din unităţile de transport, adoptat prin Decretul nr. 360/1976 al Consiliului de Stat şi în Regulamentul intern al societăţii aprobat prin Hotărârea nr. 4/15.05.2012 a Consiliului de Administraţie. Normele în domeniu, ce se regăsesc în legi, se completează cu atribuţiile şi sarcinile de serviciu ale personalului respectiv, stabilite prin fişele posturilor şi alte dispoziţii interne pe linia de muncă privind activitatea de control trenuri.

Astfel, personalul de tren, format din şef tren şi conductor tren, alcătuind partida trenului, au ca atribuţii principale, printre altele şi următoarele: 

- la intrarea în serviciu, prezintă şi notează în registrul special finanţat, sub semnătură, sumele de bani personali pe care îi deţine, solicitând consemnarea acestora în carnetul de activitate de către şeful de tură comanda personalului de tren; nu se admit diferenţe în plus sau în minus faţă de banii declaraţi în carentul de activitate la intrarea în serviciu, indiferent de motivul invocat;

- să trateze călătorii constataţi în tren fără legitimaţii de călătorie sau cu legitimaţie de călătorie incompletă, să verifice identitatea titularilor de legitimaţii nominale, să verifice legitimaţiile de călătorie să fie valabile la trenul, clasa şi data respectivă;

- revizia legitimaţiilor de călătorie să se facă imediat după plecarea trenului din staţia de formare sau stația din parcurs;

- să patruleze permanent prin sectorul său de activitate pentru a verifica şi trata toţi călătorii care urcă în tren din toate punctele prevăzute cu oprirea trenului şi pentru a sesiza cu uşurinţă pătrunderea în sector a unui călător fraudulos provenind din sectoarele adiacente deservite de ceilalţi conductori;

- solicită sprijin organelor de poliţie din tren sau la prima staţie cu post de poliţie TF pentru identificarea călătorilor ce trebuie trataţi pentru nereguli de la normele de transport;

- se preocupă permanent de creşterea veniturilor la calea ferată, şi

- pentru orice neregulă, precum afluența de călători, greutăți întâmpinate în colaborarea cu organele de poliție TF referitoare la predarea călătorilor frauduloși care nu pot fi identificați, face raport de eveniment și îl înaintează spre înregistrare șefului de tură de la comanda proprie sau din parcurs.

Persoanele din cadrul S.N.T.F.C. „C.F.R. Călători” S.A. care ocupă funcții de conductor tren și șef tren, au atribuţii de constatare și sancționare a contravențiilor, potrivit art. 4 și 5 din H.G. nr. 203/1994 pentru stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele privind transporturile pe căile ferate române, republicată, fiind astfel aplicabile dispoziţiile art. 7 lit. c din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, modificată și completată.

Cât priveşte istoric prezentei cauze, instanţa constată că, pe rolul Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov, s-a format dosarul penal nr. 520/P/2011, ca urmare a procesului-verbal de sesizare din oficiu, din data de 17.03.2011, încheiat de organele poliției judiciare din cadrul Secţiei Regionale de Poliţie Transporturi Braşov din cadrul Direcţiei Poliţiei Transporturi a Inspectoratului General al Poliţiei Române (f.5 vol.I d.u.p.), în care, prin rezoluţia procurorului din data de 08.06.2011, s-a dispus începerea urmăririi penale faţă de numitul I. V., conductor tren în cadrul Societăţii Naţionale de Transport Feroviar de Călători (S.N.T.F.C.) „C.F.R. Călători” S.A., pentru săvârşirea unei infracţiuni de „luare de mită”, în formă continuată, prev. de art.  254 alin. 1 C.pen., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. (f.4 vol.I d.u.p.)., reţinându-se, în esenţă faptul că, în data de 17.03.2011, susnumitul fiind de serviciu pe trenul de persoane nr. 831, pe direcţia Bucureşti-Braşov, a primit bani de la mai multe persoane, în scopul de a nu-şi îndeplinii activităţile de control a legitimaţiilor de călătorie şi a permite acestora transportul cu trenul. 

Din cercetările ulterioare efectuate în cauză, a rezultat că astfel de fapte săvârşite de personalul din cadrul S.N.T.F.C. „C.F.R. CĂLĂTORI” S.A. au o frecvenţă cu totul deosebită, reprezentând un fenomen generalizat de corupţie în cadrul societăţii comerciale naţionale în ceea ce priveşte activităţile de verificare a documentelor de călătorie. În acest sens, s-a avut în vedere ansamblul situaţiei de fapt ce rezultă din materialul probatoriu administrat în cauză, în special datele şi informaţiile puse la dispoziţie de către investigatorii sub acoperire autorizaţi în cauză, situaţiile reţinute privind comunicările în mediul ambiental şi telefonic interceptate şi înregistrate în cauză, precum şi denunţurile formulate şi declaraţiile învinuiţilor şi martorilor ascultaţi în cauză. 

Astfel, în cadrul urmăririi penale efectuate în cauză, la data de 05.11.2012, a fost audiat martorul R. Ş. A., ocupând funcţia de director general al societăţii în perioada respectivă, care a subliniat că societatea naţională - parte vătămată, are în principiu pierderi şi nu are rentabilitate comercială, precizând că singura sursă de venit a societăţii provine din încasările din vânzarea documentelor de călătorie, aceasta constituind aproximativ 25% din totalul veniturilor, restul până la 100 % provenind din subvenţiile de la stat, astfel că societatea are un deosebit interes în creşterea acestor venituri şi a fost dispusă să ia măsurile necesare. În acest sens, au fost adoptate o serie de reglementări specifice, însă aplicarea lor nu a dat rezultatul scontat, în fiecare caz în parte regăsindu-se diverse justificări, precum sancţionarea blândă a unor astfel de abateri ale personalului, pe diverse considerente, şi luând în considerare cazurile respective în mod izolat, iar nu în ansamblul situaţiei de fapt privind fenomenul de călătorie frauduloasă. De altfel, martorul a menţionat ca măsura specială, de atribuirea unui spor de salariu personalul de tren, reprezentând 10% din încasările pe care le efectuează prin eliberarea legitimaţiilor de călătorie în tren (BTT – bilet tarif în tren), a avut un cost mai ridicat cu 50% decât cel de la casa de bilete. Martorul a apreciat că pierderile anuale ale companiei cauzate de călătoria frauduloasă se ridică la suma de 130-150 de milioane de lei noi, fiind aproximativ 30% din totalul încasărilor respective (f.17-18 vol.I d.u.p.). 

Apoi, la data de 23.07.2012, a fost audiat în cauză, în calitate de martor, numitul S. M. care a deţinut, în perioada octombrie 2011 – iulie 2012, funcţia de revizor general în cadrul Revizoratului General de Siguranţa Circulaţiei şi Control din cadrul S.N.T.F.C. „C.F.R. CĂLĂTORI” S.A., aceasta fiind funcţia de conducere superioară în cadrul structurii ce avea în competenţă activitatea comercială privind colectarea veniturilor provenite din eliberarea legitimaţiilor de călătorie şi controlul acestei activităţi – fiind astfel cel mai în măsură să evidenţieze aspecte legate de activitatea respectivă. Cu ocazia audierii, martorul a arătat că, în timpul exercitării funcţiei sale de conducere, a sesizat caracterul scăzut al veniturilor din legitimaţiile de călătorie şi a prezentat această situaţie factorilor de conducere a unităţii economice – adunarea generală a asociaţilor şi consiliului de administraţie, precum şi directorului general al unităţii, întocmind rapoarte specifice în acest sens.

Despre această situaţie, martorul a apreciat că se datorează „unor înţelegeri între persoanele cu funcţii de control şi personalul de tren, în sensul că aceştia ignorau aspecte legate de călătoria frauduloasă, practic personalul ar fi primit bani de la călătorii frauduloşi, pentru a le facilita călătoria, iar inspectorii şi revizorii de specialitate care efectuau controlul asupra celor dintâi nu evidenţiau aceste aspecte”.

În acelaşi sens, martorul a evidenţiat că, potrivit propriei sale analize, pierderile suferite de unitatea economică respectivă se ridică la aproximativ un procent de „35-40 %” din totalul încasărilor din emiterea legitimaţiilor de călătorie. Astfel, având în vedere că aceasta este, în principiu, singura sursă de finanţare a unităţii economice respective, se evidenţiază un prejudiciu important care afectează întreaga activitate a societăţii.

În continuare, martorul a relevat că măsurile luate de conducerea unităţii, pentru stoparea acestui fenomen, precum întocmirea unor programe încrucişate de control specific, înregistrarea video a activităţii comerciale şi alte asemenea – au dat doar rezultate minime, o astfel de analiză fiind îngreunată de atitudinea personalului cu astfel de funcţii. Totodată, martorul a arătat că a suspectat de astfel de neregularităţi inclusiv persoane ocupând funcţii de control superioare în cadrul structurii respective, relevând aspecte concrete în aceste sens (f.19-22 vol.I d.u.p.).

La data de 03.08.2012 a fost audiat numitul T. I., conductor tren, care a confirmat cele declarate de martorul S. M. Astfel, a declarat că această situaţie persistă de mai mult timp şi are un caracter de obişnuinţă, fiind „o practică generală în a se da bani organelor de control, pentru ca acestea să nu constate nereguli”, bani provenind de la călători frauduloși. Mai mult, acesta a precizat că, „în ultimii doi ani cu siguranţă nu au existat situaţii în care să am parte de controale din partea inspectorilor şi aceştia să nu primească la sfârşit sume de bani, cu excepţia momentelor când aceştia aveau suspiciuni că pe traseu s-ar afla şi alte echipe de supra-control sau organe de poliţie”. Tot acest martor, a mai afirmat că personalul de tren „primeşte informaţii în mod constant de la inspectori, referitor la programul pe care îl au şi dacă urmează să fie controlaţi de către aceştia, acest lucru făcându-se pentru ca eu şi colegul meu să ne pregătim în sensul că să fie bilete tratate în tren, să le lăsăm şi călători netrataţi pentru a le putea tăia bilete şi astfel să aibă activitate şi totodată pentru a lua bani de la călători frauduloşi şi a nu le elibera bilete, având astfel bani pentru a le da şi lor” (f.23-26 vol.I d.u.p.).

În cursul urmăririi penale, la data de 05.07.2012, în baza art. 861 alin. 7 C.pr.pen., şi în condiţiile speciale prev. de art. 861  şi art. 862 C.pr.pen., procurorul a procedat la ascultarea investigatorului sub acoperire, cu numele atribuit M. E. (f.27-31 vol.I d.u.p.), care a detaliat cele menţionate în cuprinsul proceselor-verbale încheiate şi depuse la dosarul cauzei, descriind actele materiale şi modalităţile în care acestea au fost reţinute. Astfel, investigatorul sub acoperire a arătat că, angajat fiind în unitatea economică respectivă, în funcţia de controlor bilete (funcţie de control imediat superioară personalului de tren pe linia de muncă a verificării documentelor de călătorie) şi, mai apoi, inspector de specialitate, cu atribuţii privind verificarea activităţii personalului partidelor de tren (conductori şi şefi de tren), aceştia din urmă îi înmânau, în diverse modalităţi, atât lui cât şi colegilor săi având aceleaşi atribuţii, sume de bani şi alte foloase, pentru a ignora neregularităţile ce puteau fi reţinute cu ocazia controalelor specifice respective, în special prezenţa unui număr mare de călători frauduloşi, cărora componenţii partidelor de tren le permiteau călătoria în schimbul unor sume de bani primite de la aceştia, pe care le însuşeau fraudulos. Aşadar, din descrierea investigatorului sub acoperire a reieșit amploarea deosebită a activităţii infracţionale respective, un fenomen generalizat de fapte de corupţie şi o relaţionare apropiată între participanţi pentru realizarea actelor de corupţie, relevându-se aspecte privind asocierea acestora în vederea săvârşirii unor astfel de infracţiuni.

În acest sens, investigatorul a detaliat aspecte infracţionale privind fiecare persoană cu care a intrat în legătură pe parcursul exercitării atribuţiilor sale de serviciu, relevându-se astfel o practică curentă şi generalizată de acte de corupţie în cadrul activităţii profesionale ale persoanelor cu astfel de atribuţii şi sarcini de serviciu.

Cu ocazia efectuării actelor de cercetare penală, prin procesul-verbal din data de 07.06.2011 al poliţiei judiciare, întocmit în baza ordonanţei de delegare a procurorului din 30.05.2011, au fost individualizate dosare penale având un obiect similar şi de competenţa Parchetului Tribunalului Braşov, pentru o perioadă anterioară de cinci ani de zile, concluzionându-se că numărul unor astfel de fapte este relativ mare, având sesizări din oficiu ale organelor judiciare, iar soluţiile date în cauză au fost de netrimitere în judecată pe considerentul principal al valorii mici a obiectului mitei (f.8,10,11-16 vol.I.d.u.p.). 

Aşa fiind, s-a constatat că astfel de fapte săvârşite de personalul de control din cadrul unităţii economice respective au o frecvenţă deosebită şi nu sunt nicidecum singulare, apreciindu-se necesar a se proceda la verificarea situaţiei de fapt privind eventuale fapte de luare şi dare de mită în domeniul respectiv.

Astfel, procurorul a considerat întrunite condiţiile privind folosirea în cauză a unor investigatori sub o altă identitate decât cea reală, în conformitate cu prev. art. 2241-2244 din Codul de procedură penală, procedând la autorizarea investigatorilor cu numele atribuite M. E. şi M. C., prin ordonanţa din data de 07.06.2011, aceasta fiind prelungită ulterior în mod succesiv (în principal, s-a autorizat angajarea investigatorului sub acoperire în cadrul Ministerului Transportului – SNTFC „CFR CĂLĂTORI” S.A. şi desfăşurarea activităţilor specifice domeniului respectiv).

În perioada ulterioară, având în vedere noile date şi informaţii puse la dispoziţia procurorului de către investigatorul M.E., menţionate în cuprinsul proceselor-verbale încheiate în acest sens, din care a reieşit dimensiunea extraordinară a fenomenului infracţional din unitatea publică - parte civilă, procurorul a procedat, începând cu ordonanţa din data de 14.02.2012 (f.45-46, 47-54 vol.I d.u.p.), la autorizarea unor investigatori sub acoperire care să aibă comportamentul unor călători frauduloşi (în principal, investigatorii fiind autorizaţi să promită, să ofere sau, după caz, să dea ori să primească, bani sau alte foloase, de la funcţionarii ocupând funcţii specifice sau oricare alte persoane care au legătură cu cauza).

Fiecare ordonanţă a procurorului privind autorizarea investigatorilor sub acoperire a fost dată în condiţiile art. 2241-2244 din Codul de procedură penală, fiind motivată şi cuprinzând toate menţiunile prevăzute în art. 2242 alin. 4. În acest sens, persoanele faţă de care a existat presupunerea că au săvârşit o infracţiune au fost enumerate expres în cuprinsul ordonanţei, în măsura în care erau cunoscute la momentul respectiv, cu precizarea că vor fi avute în vedere oricare alte persoane implicate în săvârşirea unor astfel de fapte sau care au legătură cu cauza.

Astfel, se constată că, măsura introducerii investigatorilor sub acoperire a fost luată în mod progresiv de către procuror şi în funcţie de datele cunoscute în fiecare moment procesual relevant, fără a se urmări în mod nejustificat vreo anume persoană, având iniţial ca temei de fapt existenţa unor indicii temeinice şi concrete, constând în numărul mare de fapte similare de luare de mită, depistate într-o anume perioadă de timp şi temeiurile soluţiilor pronunţate cu privire la acestea, având motivarea principală a valorii mici a mitei, ajungându-se în final la reţinerea unor astfel de indicii privind descoperirea unui fenomen generalizat de corupţie în domeniul respectiv, cu implicarea mai multor persoane ocupând astfel de funcţii, inclusiv superioare, identificate de la începutul anchetei sau pe parcursul desfăşurării cercetărilor în cauză.

În concret, în speţă, investigatorii sub acoperire autorizaţi au desfăşurat activităţi obişnuite şi perfect asemănătoare cu cele ale unor călători frauduloşi, în aceleaşi circumstanţe concrete despre care existau date că astfel de fapte se produc, constatarea săvârşirii acestora confirmând datele iniţiale privind caracterul repetat al actelor materiale comise de inculpaţi şi multitudinea participanţilor şi a relaţiilor infracţionale dintre aceştia.

În ceea ce priveşte valoarea obiectului mitei şi a prejudiciului produs, din probele dosarului rezultă că acestea au un cuantum relativ minor, cu referire la fiecare act material în parte, însă numărul mare de astfel de acte materiale şi caracterul repetat al acestora a determinat multiplicarea valorii prejudiciului şi luarea în considerarea, în circumstanțierea faptelor, a unui cuantum ridicat al pagubei produse, atât cu privire la fiecare inculpat în parte, cât şi raportat la paguba produsă S.N.T.F.C. „C.F.R. Călători” S.A., prin faptele tuturor celor peste două sute de inculpaţi din dosar, evidenţiindu-se astfel o valoare considerabilă a pierderii suferite de societatea naţională - parte civilă în cauză. De altfel, aspectele privind amploarea fenomenului infracţional au fost relevate inclusiv în mass-media în perioada respectivă, evidenţiindu-se caracterul de notorietate al situaţiei reţinute, aspecte subliniate în cauză prin procesele-verbale ale procurorului din datele de 30.07.2012 și 12.10.2012.

Mai mult, în perioada octombrie - decembrie 2012, au fost luate în cauză măsuri preventive cu privire la un număr mare de inculpaţi (aproximativ 150), colegi de serviciu cu inculpatul M.I., ocupând funcţii de conductor, şef tren, inspector şi revizori de specialitate, reţinându-se în sarcina acestora comiterea de fapte similare de corupţie, aceştia fiind reţinuţi în cauză şi luându-se faţă de ei măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau ţara, cu obligaţii complementare, situaţia fiind de vădită notorietate publică.

Totodată, se constată că, dosarul nr. 520/P/211, a suferit mai multe disjungeri, pentru motive de oportunitate și celeritate în desfășurarea procesului penal, astfel că, dosarul cu nr. 609/P/2018, în care s-a întocmit rechizitoriul din data de 16.10.2018, prin care inculpatul M.I. a fost trimis în judecată, s-a format în urma disjungerii din dosarul nr. 595/P/2018, prin ordonanţa din data de 08.08.2018 (f.1-2 vol.I d.u.p.).

Astfel, în ceea ce privește infracțiunile reținute în sarcina inculpatului M.I., din actele şi lucrările dosarului instanţa reţine următoarele:

La data de 21.08.2012, organele de poliție judiciară delegate în cauză, împreună cu un organ de control al C.F.R, au verificat gestiunea inculpatului B. I. Cu această ocazie, s-a stabilit că inculpatul deținea asupra sa, în mod nelegal, suma de 60 de lei şi, cu scopul de a-și ascunde faptele infracționale de luare de mită, acesta a aruncat suma de bani, în timpul efectuării activității de control, rezultatele controlului fiind consemnate într-un proces-verbal.

Astfel, prin ordonanța procurorului din data de 14.02.2012, s-a dispus autorizarea  folosirii în cauză, în calitate de investigatori sub acoperire, a unor lucrători operativi din cadrul poliţiei judiciare, printre care și N.R., pentru perioada 15.02.2012 - 14.04.2012, inclusiv (f.45-46 vol.I d.u.p.).

La cererea procurorului, judecătorul din cadrul Tribunalului Braşov, prin încheierea nr. 23 din 14.02.2012, pronunţată în dosarul nr. ……….,  a autorizat şi a emis autorizația pentru interceptarea şi înregistrarea video a convorbirilor sau comunicărilor purtate în mediul ambiental, care prezintă interes în cauză, începând din data de 15.02.2012 până la data de 15.03.2012 inclusiv, efectuate de mai mulţi investigatori cu nume atribuite, printre care şi N.R. (f. 55,56-57,58 vol.I d.u.p.), apoi, la solicitarea procurorului de caz, prin încheierea nr. 48 din 29.03.2012 a Tribunalului Braşov, a fost reînnoită autorizația nr. 33 din 14.02.2012 şi prelungită cu 30 de zile, până la data de 27.04.2012, inclusiv (f.59-61, 62-66vol.I d.u.p.).

Ulterior, prin ordonanța procurorului din data de 24.05.2012, s-a dispus autorizarea  folosirii în cauză, în calitate de investigator cu identitate reală, a unor lucrători operativi din cadrul poliţiei judiciare, printre care și P.M., pentru perioada 24.05.2012 - 22.07.2012, măsură ce a fost prelungită prin ordonanţa procurorului din 22.07.2012, pentru o perioadă de 30 de zile, până la 21.08.2012, inclusiv (f.49-50,51-52 vol.I d.u.p.).

Tot la solicitarea procurorului, prin încheierea nr. 78 din 12.06.2012 a Tribunalului Braşov, pronunţată în dosarul nr. ……….., judecătorul a emis autorizația pentru interceptarea și înregistrarea video în mediul ambiental nr. 133 din 12.06.2012, prin care a încuviinţat, începând din data de 12.06.2012 până la data de 11.07.2012, inclusiv, interceptarea și înregistrarea audio-video pe orice tip de suport a convorbirilor și comunicărilor, a activităților de interes operativ desfășurate în mediul ambiental pe teritoriul României, precum și localizarea unor investigatori sub acoperire, cu identitățile atribuite, printre care şi P.M. (f.67-68,69-71,72 vol.I d.u.p.), apoi, prin încheierea nr. 98 din 12.07.2012, a fost reînnoită autorizația nr. 133 din 12.06.2012 şi prelungită cu 30 de zile, până la data de 14.08.2012, inclusiv (f.73-74,75-78 vol.I d.u.p.).

Astfel, în desfăşurarea activităţilor autorizate, în data de 10.04.2012, pe trenul IR 1645 ce circula pe ruta Bucureşti Nord – Câmpina, inculpatul M.I., în calitate de personal de tren, a primit de la investigatorul N.R. – călător fraudulos, suma de 7 lei, fără a elibera legitimaţie de călătorie în acest sens, după cum rezultă din procesul-verbal din data de 10.04.2012, întocmit de investigatorul sub acoperire (f.119-120 vol.I d.u.p.), din înregistrarea ambientală a comunicărilor dintre investigator și inculpat, redate în cuprinsul procesului-verbal din data de 26.09.2018 (f.121-123 vol.I d.u.p.), din procesul-verbal privind controlul gestiunii inculpatului, din data de 10.04.2012 (f.132-133 vol.I d.u.p.) și din adresa S.N.T.F.C. ”CFR CĂLĂTORI” – Sucursala Regională de Transport Feroviar de Călători Brașov nr. 14/2/585/2018 (f.162,163-164 vol.I d.u.p.).

Aşa fiind, contrar celor susținute de inculpat, în declarația sa (f.246-247 vol.I d.u.p.), din adresa S.N.T.F.C. ”CFR CĂLĂTORI” – Sucursala Regională de Transport Feroviar de Călători Brașov, nr. 14/2/585/2018, rezultă că inculpatul M.I. nu emis nicio legitimație de călătorie pe trenul sus-menționat. De asemenea, din ordonanţa nr. 482/P/2007 din 20.06.2007 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Deva, rezultă că inculpatul, M.I. a mai fost cercetat și sancționat administrativ anterior, pentru  săvârșirea unor fapte similare (f.256 vol.I d.u.p), dezvoltând un comportament infracțional preventiv, mimând îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, în sensul solicitării și eliberării unei legitimații de călătorie – bilet nevalabil, pe care l-a solicitat înapoi investigatorului, însușindu-și banii dați de investigator, pentru a-i permite acestuia să călătorească fraudulos.

De asemenea, se constată că, la momentul efectuării controlului gestiunii inculpatului, în data de 10.04.2012, organele de poliție judiciară, a identificat toate cele trei bancnote date de investigator inculpatului, cu titlu de mită.

În depoziția sa, susținută de cea a martorului M. A. (inculpat, la rândul lui, pentru fapte similare, într-o cauză similară, f. 141-144 vol.I d.u.p.), inculpatul M.I. a arătat că suma de 122 lei, identificată ca plus în gestiune, nedeclarată anterior conform reglementărilor interne, provine de la martorul menționat anterior (f.246-247 vol.I d.u.p.). Cu toate acestea, martorul nu își explică faptul că suma de 122 lei, cuprinde, inclusiv bancnotele date de investigator, ca mită, individualizate potrivit seriilor unice. Având în vedere că, din procesul-verbal din data de 09.10.2018 (f.146 vol.I d.u.p.), rezultă că, potrivit programării serviciilor, din data de 10.04.2012, martorul M. A. nu avea cum să se afle în stația C.F. București Nord, unde s-ar fi întâlnit cu inculpatul M.I., context în care i-ar fi dat suma de 122 ultimului, se apreciază că declarația martorului nu poate servi aflării adevărului în prezenta cauză.

Ulterior întocmirii procesului-verbal de control, inculpatul a discutat, telefonic, cu inspectorul de specialitate P. C. (cercetat, la rândul lui, într-o cauză separată), solicitând sfaturi despre ceea ce trebuie să facă și să declare cu privire la plusul în gestiune, pentru a nu răspunde penal (f.194-196 vol.I d.u.p.), aspect ce întărește concluzia potrivit căreia suma de 122 lei nu provine de la martorul M. A.

Tot astfel, în urma activităţilor autorizate efectuate de investigatorul P.M., în data de 06.08.2012, pe trenul IR 1645, ce circula pe ruta Braşov – Miercurea Ciuc, inculpatul M.I. a primit de la acest investigator – călător fraudulos, suma de 20 lei, fără a elibera legitimaţie de călătorie în acest sens.

Și în acest caz, inculpatul a afirmat, în declarația sa (f.246-247 vol.I d.u.p.), că a emis legitimație de călătorie investigatorului, fapt ce este contrazis atât de adresa S.N.T.F.C. ”CFR CĂLĂTORI” – Sucursala Regională de Transport Feroviar de Călători Brașov, nr. 14/2/585/2018 (f.162,163-164 vol.I d.u.p.)., din care rezultă că inculpatul nu emis nicio legitimație de călătorie pe trenul sus-menționat, cât și de înregistrarea ambientală, în care se observă că inculpatul primește banii de la investigator, fără a emite vreun bilet (f.151-159 vol.I d.u.p.). Comportamentul inculpatului este similar celui din data de 10.04.2012, acesta mimând îndeplinirea atribuțiilor de serviciu și intransigența față de călătorul fraudulos. Cu toate acestea, la final, nu a luat nicio măsură față de acesta și i-a permis să călătorească fraudulos, după ce a primit suma de 20 de lei, de la investigator, în condiții de confidențialitate.

Faţă de cele de mai sus, prin ordonanța procurorului din data de 24.10.2012, dată în dosarul nr. 520/P/2011 (f.214-237 vol.I d.u.p.), s-a dispus extinderea urmăririi penale față de numitul M.I., sub aspectul săvârşirii infracțiunilor de:

-„luare de mită”, în formă continuată, prev. de art. 254 alin. 1 Cod penal din 1969,  rap. la art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, în forma de la data faptelor, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal din 1969, constând în aceea că, în data de 10.04.2012, pe trenul IR 1645 a primit suma de 7 lei de la investigatorul N.R. şi sumele de câte 5 lei de la alte două persoane necunoscute (ce au fost regăsite inclusiv cupiurile investigatorilor cu ocazia controlului specific efectuat de organele de poliţie), respectiv că, în data de 06.08.2012, pe trenul IR 1645 a primit suma de 20 lei de la investigatorul P.M., şi

- „asociere pentru săvârşirea de infracţiuni”, prev. de art. 323 alin. 1 şi 2 Cod penal din 1969, rap. la art. 17 alin. 1, lit. b şi art. 18 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, rap. la art. 8 din Legea nr. 39/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate, în formele de la data faptelor, constând în aceea că, numitul M.I., s-a asociat cu învinuiţii T. F.,T. G. şi C. V. în vederea săvârşirii infracţiunilor de luare de mită de la călătorii găsiţi în tren fără bilet, membrii asocierii încasând împreună banii şi anunţându-se reciproc de eventualele controale în desfăşurare pe trenuri, toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal din 1969.

Ulterior, prin ordonanța procurorului din data de 25.10.2012, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpatul M.I., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor mai sus arătate (f.243 vol.I d.u.p.), iar prin ordonanţa din data de 25.10.2012m s-a dispus reţinerea inculpatului pe o durată de 24de ore, începând cu data de 25.10.2012, ora 22:30 (f.244 vol.I d.u.p.).

Ca urmare a efectuării urmăririi penale în cauză, au fost descoperite fapte și aspecte noi în sarcina inculpatului M.I., astfel că, prin ordonanţa din data de 1.08.2018, dată în dosarul nr. 595/P/2018 (f.248-249 vol.I d.u.p.), procurorul de caz a dispus extinderea urmăririi penale și extinderea acțiunii penale faţă de inculpatul M.I. şi, în final, s-a reținut față de acesta infracţiunile de:

- luare de mită, în formă continuată, prev. de art. 254 alin. 1 Cod penal din 1969, rap. la art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare, în forma de la data faptelor, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal din 1969 (2 acte materiale) și art. 5 din Cod penal, constând în aceea că, inculpatul, ocupând funcţia de personal de  tren în cadrul S.N.T.F.C. „C.F.R. Călători” S.A., în mod repetat şi în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în mod direct şi pentru sine, a primit cu două ocazii, sume de bani care nu i se cuvin de la călători frauduloşi, în scopul de a nu îndeplini actele ce intră în îndatoririle sale de serviciu referitoare la revizia legitimaţiilor de călătorie privind pe aceştia;

- abuz în serviciu, în formă continuată, prev. de art. 248 Cod penal din 1969, rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare, în forma de la data faptelor, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal din 1969 (2 acte materiale) și art. 5 din Cod penal - reţinându-se că inculpatul, aflându-se în exercitarea funcţiei de conductor în cadrul S.N.T.F.C. „C.F.R. Călători” S.A., în mod repetat  şi în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, cu știință, nu a îndeplinit actele referitoare la revizia legitimaţiilor de călătorie privind călători frauduloşi (conform dispozițiilor art. 14 alin. 4,5,6 din Ordonanţa nr. 7 din 20 ianuarie 2005, *** Republicată, pentru aprobarea Regulamentului privind transportul pe căile ferate din România)  şi a permis acestora călătoria cu mijloacele de transport pe calea ferată şi prin aceasta a cauzat o pagubă S.N.T.F.C. „C.F.R. Călători” S.A., constând în preţul legitimaţiei de călătorie necesar a fi fost eliberată în tren pentru distanţa respectivă de deplasare şi obţinând pentru investigatorul călător fraudulos avantajul patrimonial privind folosul efectuării călătoriei fără plata costului acesteia, constând în aceea că, în data de 10.04.2012, în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu de personal de tren în cadrul S.N.T.F.C. „C.F.R. Călători” S.A., cu ştiinţă, nu a îndeplinit actele de serviciu privind luarea măsurilor legale referitoare la călătorul fraudulos, investigatorul N.R., depistat în trenul IR 1645, prin aceasta cauzând o pagubă patrimoniului societăţii naţionale respective, în cuantum de 21,50 lei, constând în preţul legitimaţiei de călătorie pe ruta respectivă Bucureşti Nord - Ploieşti Vest şi obţinând pentru investigatorul călător fraudulos avantajul patrimonial privind neplata costului călătoriei respective şi, la data de 06.08.2012, în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu de personal de tren în cadrul S.N.T.F.C. „C.F.R. Călători” S.A., cu ştiinţă, nu a îndeplinit actele de serviciu privind luarea măsurilor legale referitoare la călătorul fraudulos, investigatorul P.M., depistat în trenul IR 1645, prin aceasta cauzând o pagubă patrimoniului societăţii naţionale respective, în cuantum de 45,50 lei, constând în preţul legitimaţiei de călătorie pe ruta respectivă Braşov - Miercurea Ciuc şi obţinând pentru investigatorul călător fraudulos avantajul patrimonial privind neplata costului călătoriei respective, şi

- asociere pentru săvârşirea de infracţiuni, prev. de art. 323 alin. 1 şi 2 Cod penal din 1969, rap. la art. 17 alin. 1, lit. b şi art. 18 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, în forma de la data faptelor, rap. la art. 8 din Legea nr. 39/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate, în forma de la data faptelor, cu aplic. art. 5 din Cod penal, reţinându-se că inculpatul M.I., s-a asociat cu învinuiţii T. F.,T. G. şi C. V. în vederea săvârşirii infracţiunilor de luare de mită de la călătorii găsiţi în tren fără bilet, membrii asocierii încasând împreună banii şi anunţându-se reciproc de eventualele controale în desfăşurare pe trenuri, toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal din 1969.

La data de 01.08.2018, a fost prezentată inculpatului M.I., situația de fapt, încadrarea juridică și drepturile și obligațiile procesuale, precum și întregul dosar al cauzei, inclusiv înregistrările audio-video din dosar referitoare la faptele sale, acesta uzând de dreptul său de a nu face nicio declarație în cauză şi totodată i s-a adus la cunoştinţă posibilitatea încheierii unui acord de recunoaştere a vinovăţiei, însă nu a dorit încheierea acestuia.

Astfel, în urma disjungerii, prin rechizitoriul nr. 609/P/2018 din data de 16.10.2018, inculpatul M.I. a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor menţionate, respectiv: „luare de mită”, în formă continuată, prev. de art.  254 al. 1 C.pen. din 1969, rap. la art. 7 al. 1 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 al. 2 C.pen. din 1969. şi art. 5 C.pen. (2 acte materiale) şi „abuz în serviciu”, în formă continuată, prev. de art.  248 C.pen. din 1969, rap. la art. 13/2 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 al. 2 C.pen. din 1969. şi art. 5 C.pen. (2 acte materiale), ambele cu aplicarea art. 33 lit. a C.pen. din 1969, cu aplicarea art. 5 C.pen. şi prin acelaşi rechizitoriu, s-a dispus clasarea cauzei privind săvârşirea de către inculpatul M.I. a infracţiunii de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni, prev. de art. 323 alin. 1 şi 2 Cod penal din 1969, rap. la art. 17 alin. 1, lit. b şi art. 18 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, deoarece nu erau probe cu privire la comiterea acestei fapte de către inculpat.

Starea de fapt mai sus descrisă a fost reţinută pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, respectiv: înscrisuri – fișa postului şi alte acte privind activitatea profesională a inculpatului (vol.II d.u.p.), print-uri ale articolelor de presă (f.34,35-44 vol.I d.u.p.), procesele-verbale întocmite de investigatorii sub acoperire (f.119-129,148-149 vol.I d.u.p.), procesele-verbale întocmite de organele de urmărire penală privind redarea în formă scrisă a materialelor  video realizate de către investigatorii sub acoperire, cu planşe foto (f.121-124,125-128,129-131,151-156,157-159 vol.I d.u.p.), procesul-verbal întocmit de organele de urmărire penală la data de 10.04.2012, în trenul nr. 1645 care circula pe ruta Bucureşti N. – Tg. Mureş (f.132-133,134, 135,136-138 vol.I d.u.p.), imaginile privind convorbirile şi comunicările interceptate în mediul ambiental purtate între investigatori şi inculpat, fixate pe DVD, declarațiile martorilor R. Ş.-A. (f.17-18 vol.I d.u.p.), S. M. (f.19-22 Vol.I d.u.p.), T. I. (f.23-26 vol.I d.u.p.) şi M. A. (f.141-144 vol.I d.u.p.), declaraţia investigatorului  sub acoperire cu numele atribuit M.E. (f. 27-31 vol.I d.u.p.) şi cazierul judiciar al inculpatului (f.259-261 vol.I d.u.p.).

Faţă de starea de fapt reţinută mai sus, în baza probatoriului administrat în faza urmăririi penale, recunoscută de inculpat în faţa instanţei (f.22 d.f.),  se constată că, în drept, fapta inculpatului M.I., care în calitate de personal de tren în cadrul S.N.T.F.C. „C.F.R. Călători” S.A., în data de 10.04.2012, în timp ce activa pe trenul IR 1645 ce circula pe ruta București Nord - Câmpina, respectiv în data de  06.08.2012, în timp ce activa pe trenul IR 1645 ce circula pe ruta Brașov – Miercurea Ciuc, cu două ocazii şi în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în mod direct şi pentru sine, a primit sume de bani care nu i se cuvin de la călători frauduloşi (7 lei de la investigatorul N.R. şi 20 lei de la investigatorul P.M. – călători frauduloşi), în scopul de a nu îndeplini actele ce intră în îndatoririle sale de serviciu referitoare la revizia legitimaţiilor de călătorie a acestora, întruneşte elemente constitutive ale infracţiunii de ”luare de mită”, în formă continuată, prev. de art. 254 alin. 1 C.pen. din 1969, rap. la art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, în forma de la data săvârşirii faptelor, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen.  din 1969 (2 acte materiale) și art. 5 din C.pen.

De asemenea, fapta inculpatului M.I., care aflându-se în exercitarea funcţiei de personal de tren în cadrul S.N.T.F.C. „C.F.R. Călători” S.A., în data de 10.04.2012, în timp ce activa pe trenul IR 1645 ce circula pe ruta București Nord - Câmpina, respectiv în data de  06.08.2012, în timp ce activa pe trenul IR 1645 ce circula pe ruta Brașov – Miercurea Ciuc, cu două ocazii şi în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, nu a îndeplinit actele referitoare la revizia legitimaţiilor de călătorie privind doi călători frauduloşi - investigatorii N.R. şi P.M., încălcând prin aceasta dispozițiilor art. 14 alin. 4, 5 şi 6 din Ordonanţa nr. 7 din 20 ianuarie 2005, republicată, pentru aprobarea Regulamentului privind transportul pe căile ferate din România, şi a permis acestora călătoria cu mijloacele de transport pe calea ferată şi prin aceasta a cauzat o pagubă S.N.T.F.C. „C.F.R. Călători” S.A., în cuantum total de 67 de lei, constând în preţul legitimaţiilor de călătorie necesare a fi fost eliberate în tren, pentru distanţele respective de deplasare, şi obţinând pentru investigatorii - călători frauduloși avantajul patrimonial privind neplata costului călătoriei respective, întruneşte elemente constitutive ale infracţiunii de ”abuz în serviciu”, în formă continuată, prev. de art. 248 C.pen. din 1969, rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000, în forma de la data săvârşirii faptelor, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen., din 1969 (2 acte materiale) și art. 5 C.pen.

Văzând că faptele au fost săvârşite sub imperiul Cod penal de la 1969, în aplicarea dispoziţiilor art. 5 C.pen., la determinarea legii penale mai favorabile, instanţa va avea în vedere dispoziţiile Deciziei Curţii Constituţionale nr. 265/2014, deci va proceda la compararea globală a legilor penale succesive, urmând să fie aplicată legea care, în ansamblul prevederilor sale, este mai blândă, fiind interzisă combinarea dispoziţiilor mai favorabile din legile penale succesive.

În consecinţă, comparând dispoziţiile art. 254 alin. 1 C.pen. din 1969, rap. la art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 şi art. 248 C.pen. din 1969, rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000, dar şi a art.  41 alin. 2 C.pen.  din 1969, în forma de la data săvârşirii faptelor, deci  în vigoare anterior datei de 1.02.2014, cu forma actuală a acestor texte legale (prev. de art. 289 al. 1 N.C.pen., art. 297 alin. 1 N.C.pen.) şi dispoziţiile art. 81 şi urm şi art. 86/1 şi urm. C.pen. din 1969 privind condiţiile de aplicare a suspendării condiţionate şi a suspendării executării pedepsei sub supraveghere, precum şi efectele acestora după împlinirea termenului de încercare, prev. de art. 86 şi 86/6 V.C.pen., respectiv, reabilitarea de drept, cu dispoziţiile art. 91 şi urm. din noul Cod penal privind suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, toate ca modalităţi de executare a pedepsei şi faptul că, suspendarea condiţionată a executării pedepsei nu mai este prevăzută de noul Cod penal, instanţa apreciază că, în cauză, legea penală mai favorabilă în cazul inculpatului  este legea sub imperiul căreia s-au săvârşit faptele, astfel cum s-a reţinut şi în rechizitoriu.

De asemenea, văzând că, faptele reţinute în sarcina inculpatului M.I. au fost comise în condiţiile concursului real de infracţiuni, instanţa va aplica faţă de inculpat şi dispoziţiile art. 33 lit. a C.pen. din 1969, cu aplicarea art. 5 C.pen.

Pentru faptele sale inculpatul M.I. va răspunde penal, iar la dozarea şi individualizarea pedepselor, potrivit art. 72 C.pen. din 1969, instanţa  va avea în vedere atât limitele de pedeapsă prevăzute de lege şi pericolul social al faptelor săvârşite, care rezultă din încălcarea acelor relaţii sociale pentru formarea și dezvoltarea cărora este necesară o comportare corectă, cinstită a oricărei persoane încadrate în muncă, în raporturile sale de serviciu cu cetățenii, astfel că prin incriminarea acestor fapte se urmărește să se împiedice pretinderea sau primirea de către funcționarul public de bani sau alte foloase, ori să accepte promisiunea unor astfel de foloase sau să nu o respingă, pentru actele pe care le efectuează în exercițiul atribuțiilor de serviciu, fapt de natură a compromite prestigiul autorității de stat, dar şi crearea de pagube în patrimoniul persoanei juridice, cât şi scopul pedepsei, prev. de art. 52 C.pen. din 1969, precum şi persoana inculpatului, care are vârsta de … de ani şi nu are antecedente penale, este căsătorit, are … clase, cu bacalaureat, de profesie prelucrător prin aşchiere şi loc de muncă, iar în faţa instanţei a avut o atitudine sinceră, recunoscând şi regretând faptele comise, solicitând totodată judecarea cauzei pe procedura recunoaşterii învinuirii (f.22 d.f.). 

Totodată, la individualizarea pedepsei, inclusiv sub aspectul modalității de executare a acesteia, instanța va avea în vedere și faptul că, după comiterea faptelor în 2012, inculpatul şi-a asigurat mijloacele de existenţă din venituri licite, lucrând atât în străinătate, cât şi în ţară (f.28-32 d.f.), dar şi cuantumul redus al sumelor primite ca mită, în total 27 lei, precum şi prejudiciul produs părţii civile, în valoare totală de 67 lei.

Toate aceste împrejurări, menționate mai sus, urmează să fie reținute în favoarea inculpatului ca circumstanțe atenuante, în sensul prevederilor art. 74 alin. 1 li. a şi c C.pen. din 1969, cu consecinţa aplicări dispozițiilor art. 76 al. 1 lit. c C.pen. din 1969, precum și a celor prev. de art. 65 al. 1 şi  3 C.pen. din 1969 şi art. 5 C.pen..

În consecinţă, la individualizarea pedepselor instanţa va avea în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de lege, pentru ambele infracţiuni săvârşite şi anume: închisoare de la 3 la 15 ani, reduse cu o treime, conform art. 396 al. 10 C.pr.pen., rezultând pedepsele cu închisoarea de la 2 ani la 10 ani, care urmează a fi reduse ca efect al circumstanţelor atenuante, potrivit art. 76 alin. 1 lit. c C.pen. din 1969, apreciindu-se că, câte o pedeapsă coborâtă sub acest minim, va fi în măsură să-și atingă scopul, acela de a preveni săvârșirea de noi infracțiuni și formarea unei atitudini corecte față de muncă, față de ordinea de drept și față de regulile de conviețuire socială.

Aşa fiind, urmează ca instanţa să-l condamne pe inculpatul M.I. la pedeapsa de 5 (cinci) luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de „luare de mită”, în formă continuată, prev. de art. 254 al. 1 C.pen. din 1969, rap. la art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. din 1969 (2 acte materiale), art. 396 alin. 10 C.pr.pen., art. 74 alin. 1 lit. a şi c C.pen. din 1969, art. 76 alin. 1 lit. c C.pen. din 1969,  art. 65 alin. 1 şi  3 C.pen. din 1969 şi art. 5 C.pen., şi la pedeapsa de 6 (şase) luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de „abuz în serviciu contra intereselor publice”, în formă continuată, prev. de art. 248 C.pen. din 1969, rap. la art. 13/2 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. din 1969 (2 acte materiale), art. 396 alin. 10 C.pr.pen., art. 74 alin. 1 li. a şi c C.pen. din 1969, art. 76 alin. 1 lit. c C.pen. din 1969 şi art. 5 C.pen.

Sub aspectul pedepselor complementare, trebuie reţinut că art. 254 al. 1 C.pen. din 1969 privind luarea de mită, prevede alături de pedeapsa închisorii şi interzicerea unor drepturi, însă văzând dispoziţiile art. 65 alin. 1 şi 3 C.pen. din 1969, potrivit cărora pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi poate fi aplicată, dacă pedeapsa principală este închisoare de cel puţin 2 ani, iar condiţia cu privire la cuantumul pedepsei de 2 ani trebuie să fie îndeplinită şi în cazul în care aplicarea pedepsei complementare este obligatorie, raportat la pedeapsa ce urmează a fi aplicată inculpatului M.I. pentru săvârşirea acestei infracţiuni, instanţa constată că, în cauză nu se poate aplica pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi.

Faptele fiind comise în concurs real, în baza art. 33 lit. a C.pen. din 1969, cu aplicarea art. 34 alin. 1 lit. b C.pen. din 1969, din pedepsele de mai sus, instanţa va aplica inculpatului M.I. pedeapsa cea mai grea, aceea de 6 (şase) luni închisoare.

Totodată, în baza art. 71 al. 1 şi 2 C.pen. din 1969, cu aplicarea art. 5 C.pen., i se va interzice inculpatului M.I. exercitarea drepturilor prev. de art. 64 al. 1 lit. a teza II, b şi c C.pen. din 1969, ca pedeapsă accesorie, respectiv: dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a ocupa funcţia de personal de tren, a cărei executare va începe de la data rămânerii definitive a hotărârii şi până la terminarea executării pedepsei. 

Văzând circumstanţele personale ale inculpatului M.I., arătate mai sus, fiind întrunite şi condiţiile prev. de  art. 81 C.pen. din 1969, instanţa apreciază că scopul pedepsei poate fi atins chiar fără executarea acesteia, sens în care, în baza art. 81 C.pen. din 1969,  cu aplicarea art. 5 C.pen., va dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei şi, în baza art. 82 al. 1 şi 3 C.pen. din 1969, cu aplicarea art. 5 C.pen., va stabilii pentru inculpat termen de încercare de 2 (doi) ani şi 6 (şase) luni, care se va socoti de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.

Aşa fiind, în baza art. 71 al. 5 C.pen. din 1969, cu aplicarea art. 5 C.pen., pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii, dispune suspendarea executării şi a pedepsei accesorii.

Totodată, instanţa va atrage atenţia inculpatului M.I. asupra dispoziţiilor art. 83 C.pen. din 1969, potrivit cărora, dacă în cursul termenului de încercare săvârşeşte din nou o infracţiune, pentru care se va pronunţa o condamnare definitivă chiar după expirarea acestui termen, instanţa va revoca suspendarea condiţionată şi va dispune executarea în întregime a pedepsei, care nu se va contopi cu pedeapsa aplicată pentru noua infracţiune.

De asemenea, instanţa va constata că, prin ordonanţa procurorului din data de 25 25.10.2012, dată în dosarul de urmărire penală nr. 520/P/2011, inculpatul M.I. a fost reţinut 24 de ore, de la data de 25.10.2012, ora 22:30 şi până la data 26.10.2012, ora 22:30 (f.244 vol.I d.u.p.). 

Reţinându-se vinovăţia inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, în formă continuată, în baza art. 404 al. 4 lit. d C.pr.pen., cu aplicarea art. 118 alin. 1 lit. e C.pen. din 1969, rap. la art. 254 alin. 3 C.pen. din 1969 şi art. 5 C.pen., instanţa va dispune confiscarea specială de la inculpatul M.I. a sumei de 27 lei care a făcut obiectul luării de mită, din care suma de 7 lei primită, la data de 10.04.2012, de la investigatorul N.R. şi suma de 20 lei, primită la data de 06.08.2012, de la investigatorul P.M. – ambii călători frauduloşi.

Cât priveşte latura civilă a cauzei, instanţa constată că, în faza de urmărire penală, S.N.T.F.C. „C.F.R. CĂLĂTORI” S.A. – Sucursala Regională de Transport Feroviar de Călători Braşov, prin cererea formulată la data de 07.08.2018, s-a constituit parte civilă în cauză faţă de inculpatul M.I.,  cu suma de 67 lei despăgubiri civile, reprezentând c/v legitimaţiilor de călătorie ce trebuiau eliberate în tren la datele de 10.04.2012 şi 06.08.2012, arătându-se că, inculpatul fiind de serviciu, cu ştiinţă, nu şi-a îndeplinit sarcinile sale de serviciu privind tratarea călătorilor frauduloşi depistaţi în tren (f.211-212 vol.I d.u.p.).

În consecinţă, reţinându-se vinovăţia inculpatului M.I., pentru săvârşirea infracţiunii de „abuz în serviciu”, în formă continuată, prev. de art.  248 C.pen. din 1969, rap. la art. 13/2 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 al. 2 C.pen. din 1969. şi art. 5 C.pen. (2 acte materiale), fiind îndeplinite şi condiţiile răspunderii delictuale, pentru fapta proprie, urmează ca, în baza art. 397 al. 1 C.pr.pen., rap. la art. 19 şi 25 al. 1 C.pr.pen., cu aplicarea art. 1357 şi 1381 C.civ., instanţa să admită acţiunea civilă formulată de partea civilă S.N.T.F.C. „C.F.R. CĂLĂTORI” S.A. – Sucursala Regională de Transport Feroviar de Călători Braşov, şi să-l oblige pe inculpatul M.I. să plătească acesteia suma de 67 lei despăgubiri civile, reprezentând c/v legitimaţiilor de călătorie ce trebuiau eliberate în tren.

Având în vedere că în cauză au fost efectuate interceptări telefonice şi înregistrări audio-video autorizate de judecător, în baza art. 146 al. 3 C.pr.pen., instanţa va dispune ca, la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, să se conserve prin arhivare odată cu dosarul cauzei la sediul instanţei, în locuri speciale, cu asigurarea confidenţialităţii, a 2 (două) CD-uri, inscripţionate PTBV/320MS/2012 - copie şi PTBV/354MS/2012 - copie, care conţin înregistrările telefonice şi audio-video efectuate în cauză, aflate în camera de corpuri delicte a Tribunalului Covasna, înregistrate în Registrul mijloacelor materiale de probă la poziţia nr. 69/2018 (f.2 d.f.).

În baza art. 398 C.pr.pen., cu aplicarea art. 274 al. 1 C.pr.pen., inculpatul M.I. va fi obligat să plătească statului 900 lei cheltuieli judiciare avansate de acesta, din care suma de 800 lei cheltuieli din faza urmăririi penale şi 100 lei din faza judecăţii.

În baza art. 274 al. 1 C.pr.pen., suma de 65 lei, onorariul parţial al apărătorului din oficiu în cursul judecăţii pentru inculpatul M.I. – av. P. Z., va rămâne în sarcina statului şi se va suporta din fondul Ministerului Justiţiei (f.11 d.f.).

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ş T E

În baza art. 254 al. 1 C.pen. din 1969, rap. la art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. din 1969 (2 acte materiale), art. 396 alin. 10 C.pr.pen., art. 74 alin. 1 lit. a şi c C.pen. din 1969, art. 76 alin. 1 lit. c C.pen. din 1969,  art. 65 alin. 1 şi  3 C.pen. din 1969 şi art. 5 C.pen., condamnă pe inculpatul M.I., născut la data de …… în com. …….., jud. ………., CNP ………., fiul lui I. şi M., cetăţean român, căsătorit, fără copii minori, stagiul militar satisfăcut, soldat, C.M.J. Mureş, studii …. clase cu bacalaureat, prelucrător prin aşchiere, în prezent angajat în calitate de şef manevră la ……. Tg. Mureş, domiciliat în oraşul ….., str. ……., nr. …., jud. ……, posesor a C.I. seria MS, nr. 820978, emisă de SPCLEP ….. la data de ……….., fără antecedente penale, la pedeapsa de 5 (cinci) luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de „luare de mită”, în formă continuată.

În baza art. 248 C.pen. din 1969, rap. la art. 13/2 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. din 1969 (2 acte materiale), art. 396 alin. 10 C.pr.pen., art. 74 alin. 1 li. a şi c C.pen. din 1969, art. 76 alin. 1 lit. c C.pen. din 1969 şi art. 5 C.pen., condamnă pe inculpatul M.I. la pedeapsa de 6 (şase) luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de „abuz în serviciu contra intereselor publice”, în formă continuată.

În baza art. 33 lit. a C.pen. din 1969, cu aplicarea art. 34 alin. 1 lit. b C.pen. din 1969, din pedepsele de mai sus, aplică inculpatului M.I. pedeapsa cea mai grea, aceea de 6 (şase) luni închisoare.

În baza art. 71 al. 1 şi 2 C.pen. din 1969, cu aplicarea art. 5 C.pen., interzice inculpatului M.I. exercitarea drepturilor prev. de art. 64 al. 1 lit. a teza II, b şi c C.pen. din 1969, ca pedeapsă accesorie, de la data rămânerii definitive a hotărârii şi până la terminarea executării pedepsei. 

În baza art. 81 C.pen. din 1969, cu aplicarea art. 5 C.pen., dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei aplicate inculpatului M.I. şi, în baza art. 82 al. 1 şi 3 C.pen. din 1969, cu aplicarea art. 5 C.pen., stabileşte pentru inculpat termen de încercare de 2 (doi) ani şi 6 (şase) luni, care se socoteşte de la data rămânerii definitive a hotărârii.

În baza art. 71 al. 5 C.pen. din 1969, cu aplicarea art. 5 C.pen., pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii, dispune suspendarea executării şi a pedepsei accesorii.

Atrage atenţia inculpatului M.I. asupra dispoziţiilor art. 83 C.pen. din 1969, potrivit cărora, dacă în cursul termenului de încercare săvârşeşte din nou o infracţiune, pentru care se va pronunţa o condamnare definitivă chiar după expirarea acestui termen, instanţa va revoca suspendarea condiţionată şi va dispune executarea în întregime a pedepsei, care nu se va contopi cu pedeapsa aplicată pentru noua infracţiune.

Constată că inculpatul M.I. a fost reţinut 24 de ore, de la data de 25.10.2012, ora 22:30 şi până la data 26.10.2012, ora 22:30. 

În baza art. 404 al. 4 lit. d C.pr.pen., cu aplicarea art. 118 alin. 1 lit. e C.pen. din 1969, rap. la art. 254 alin. 3 C.pen. din 1969 şi art. 5 C.pen., dispune confiscarea specială de la inculpatul M.I. a sumei de 27 lei care a făcut obiectul luării de mită, din care suma de 7 lei de la investigatorul N.R. şi suma de 20 lei de la investigatorul P.M. – călători frauduloşi.

În baza art. 397 al. 1 C.pr.pen., rap. la art. 19 şi 25 al. 1 C.pr.pen., cu aplicarea art. 1357 şi 1381 C.civ., admite acţiunea civilă formulată de partea civilă S.N.T.F.C. „C.F.R. CĂLĂTORI” S.A. – Sucursala Regională de Transport Feroviar de Călători Braşov, cu sediul în mun. Braşov, B-dul Iuliu Maniu, nr. 45A, et. 1, jud. Braşov, cod poştal 500091, şi în consecinţă,  obligă pe inculpatul M.I. să plătească părţii civile suma de 67 lei despăgubiri civile, reprezentând c/v legitimaţiilor de călătorie ce trebuiau eliberate în tren.

În baza art. 146 al. 3 C.pr.pen., la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, dispune conservarea prin arhivare odată cu dosarul cauzei la sediul instanţei, în locuri speciale, cu asigurarea confidenţialităţii, a 2 (două) CD-uri, inscripţionate PTBV/320MS/2012 - copie şi PTBV/354MS/2012 - copie, care conţin înregistrările telefonice şi audio-video efectuate în cauză, aflate în camera de corpuri delicte a Tribunalului Covasna, înregistrate în Registrul mijloacelor materiale de probă la poziţia nr. 69/2018.

În baza art. 398 C.pr.pen., cu aplicarea art. 274 al. 1 C.pr.pen., obligă pe inculpatul M.I. să plătească statului 900 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 800 lei cheltuieli din faza urmăririi penale şi 100 lei din faza judecăţii.

În baza art. 274 al. 1 C.pr.pen., suma de 65 lei, onorariul parţial al apărătorului din oficiu în cursul judecăţii pentru inculpatul M.I. – av. P. Z., rămâne în sarcina statului şi se suportă din fondul Ministerului Justiţiei.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 12 februarie 2019.

PREŞEDINTE GREFIER

Domenii speta

Spete similare