Diurnă de delegare (indemnizaţie de delegare) în procent de 2% din indemnizaţia brută. Art.3 din og nr.27/2006 condiționează acordarea diurnei în cuantum de 2%, respectiv a îndemnizației de delegare de desfășurarea activităților specifice raportului de de

Diurnă de delegare (indemnizaţie de delegare) în procent de 2% din indemnizaţia brută. Art.3 din OG nr.27/2006 condiționează acordarea diurnei în cuantum de 2%, respectiv a îndemnizației de delegare de desfășurarea activităților specifice raportului de delegare în altă localitate decât cea de domiciliu

Prin Decizia civilă nr. 2122/20.12.2018, Curtea de apel Galați Secția contencios administrativ și fiscal a respins, ca nefondat, recursul declarat împotriva sentinței civile nr. 528/10.05.2018 pronunțată de Tribunalul Galați.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de control judiciar a reținut că, prin cererea de chemare în judecată, reclamanta N.V.M. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta MUNICIPIUL T., obligarea la plata contravalorii diurnei (indemnizaţie de delegare) în procent de 2% din indemnizaţia brută.

În motivarea cererii reclamanta a arătat, în esenţă, că în perioada 09.04.23016-06.06.2016 a avut calitatea de preşedinte al Biroului Electoral de Circumscripţie nr.2 T. În aceste condiţii în temeiul art.2 alin.(12) HG nr.53/2016 coroborat cu art.13 alin.(1) lit. a) din OUG nr.27/2006 a solicitat prin cerere scrisă decontarea diurnei în cuantum de 2% din indemnizaţia de încadrare brută lunară.

Potrivit art.121 alin.(2) din Legea nr.115/2015 membrii birourilor electorale ... care ... sunt numiţi într-o funcţie publică, se consideră detaşaţi, pe perioada cât îşi desfăşoară activitatea la birourile electorale”. Art.13 alin.(1) lit. a) din OUG nr.27/2006 „judecătorii ... care sunt detaşaţi ...beneficiază, pe toată durata ... detaşării, de ...diurnă în cuantum de 2% din indemnizaţia de încadrare brută lunară, dar nu mai puţin decât cuantumul prevăzut pentru personalul din unităţile bugetare”. Dispoziţiile OUG nr.27/2006 se aplică prin coroborare cu HG nr.1860/2006 privind drepturile şi în cazul deplasării, în cadrul localităţii, în interesul serviciului, la care se face referire în art.2 alin.(12) HG nr.53/2016. Această interpretare este în concordanţă şi cu decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr.24/2015 care stabileşte în considerente că actul normativ aplicabil magistraţilor pentru solicitarea diurnei este OUG nr.27/2006.

În drept au fost invocate Legea nr.188/1999, Legea nr.53/2003 OG nr.137/2000 şi Directiva nr.2000/EC/78.

Prin sentința civilă nr.  528/2018  din data de 25 Aprilie 2018 pronunţată în cauză Tribunalul Galaţi a respins acţiunea ca nefondată.

Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut că, potrivit art.3 OG nr.27/2006 „Judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora şi magistraţii-asistenţi, care sunt detaşaţi sau delegaţi în altă localitate decât cea de domiciliu, beneficiază, pe toată durata delegării sau detaşării, de următoarele drepturi: diurnă în cuantum de 2% din indemnizaţia de încadrare brută lunară”.

Din examinare datelor aflate la dosar, rezultă că reclamanta nu poate beneficia de drepturile prevăzute la art.3 din OG nr.27/2006, iar articolul nu poate fi completat de normele inferioare, prevăzute în hotărârile de guvern pe care le invocă reclamanta. Actele cu putere inferioară nu pot completa legea, respectiv OG nr.27/2006 cu privire la conţinutul său expres.

În atare condiţii, art.3 din OG nr.27/2006 prevede în mod expres o condiţie pe care reclamanta nu o îndeplineşte, respectiv judecătorii trebuie să fie „detaşaţi sau delegaţi în altă localitate”, ori pârâta nu s-a deplasat în altă localitate ci a fost detaşată la Biroul de Circumscripţie nr.2 Tecuci aceasta având activitatea la Judecătoria Tecuci, deci în aceeaşi localitate.

Împotriva susmenţionatei hotărâri, în termen legal, a declarat recurs reclamanta N.V.M. criticând-o pe motive de nelegalitate, în esenţă, sub următoarele aspecte:

Hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept materiale (art. 488 alin. 1 pct. 8  C.pr civ.).

În dezvoltarea acestui motiv de casare, recurenta a învederat instanţei de control judiciar următoarele:

Instanţa de fond arată greşit că desfăşurându-şi activitatea la Judecătoria T şi fiind membră a Biroului Electoral de Circumscripţie nr. 2 Tecuci nu poate beneficia de indemnizaţia de delegare pentru ca activităţile pe care le-a desfăşurat în aceeaşi localitate, respectiv municipiul Tecuci.

Instanţa, însă, nu aminteşte absolut nimic despre faptul că detaşarea membrilor birourilor electorale de circumscripţie este reglementată de art. 121 alin. 2 din Lg 115/2015 modif. pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali (numita in continuarea motivării Lg 115/2015), care prevede: „... membrii birourilor electorale, statisticienii şi personalul tehnic auxiliar, care au calitatea de angajat cu contract de muncă sau sunt numiţi într-o funcţie publică, se consideră detaşaţi, pe perioada cât îşi desfăşoară activitatea, la birourile electorale".

Apoi, acest act normativ pe care l-a invocat şi care este aplicabil în speţă are aceeaşi putere ca O.G. 27/2006 modif. privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei (numită în continuarea motivării OG 27/2006).

Din textul menţionat rezultă că regulile privind detaşarea se aplică şi membrilor birourilor electorale, dar cum în cuprinsul legii nu sunt prevederi în ce priveşte plata drepturilor în caz de detaşare trebuie să se aplice norma specială care reglementează detaşarea, delegarea judecătorilor, respectiv O.G. 27/2006 doar în ceea ce priveşte cuantumul diurnei, fără a avea importanţă pentru speţa de faţă dacă desfăşurarea activităţii s-a făcut sau nu în localitatea de domiciliu sau nu.

Dacă legiuitorul ar fi dorit să se acorde drepturile de detaşare numai membrilor birourilor electorale care desfăşoară activitatea în alte localităţi decât cele de domiciliu, ar fi prevăzut în mod expres această limitare, dar actul normativ nu prevede o asemenea limitare.

Este suficientă calitatea de membru al biroului electoral pentru a putea fi considerat detaşat si a beneficia de indemnizaţie.

Ca urmare, interpretarea instanţei că art. 3 din O.G. 27/2006 nu poate fi completat de norme inferioare, respectiv H.G. 53/2016 este greşită, deoarece a avut în vedere Lg. 115/2015 care are aceeaşi putere cu O.G. 27/2006.

Recursul de faţă este nefondat pentru cele ce se vor arăta în continuare:

Printr-o corectă apreciere a materialului probator administrat în cauză și a dispozițiilor legale incidente , instanța de fond a stabilit că în cauză nu poate fi admisă cererea reclamantei cu privire la plata îndemnizației de delegare. Dispozițiile din OUG 27/2006 condiționează acordarea diurnei în cuantum de 2% , respectiv a îndemnizației de delegare de desfășurarea activităților specifice raportului de delegare în altă localitate decât cea de domiciliu. Or, în cazul reclamantei acest lucru nu s-a întâmplat aceasta fiind detașată la Biroul de Circumscripție nr. 2 T, în aceeași localitate cu cea de domiciliu. Oricum instituțiile delegării și detașării prevăzute de OUG 27/2006 au în vedere desfășurarea activității cadrul instanțelor de judecată sau ale parchetelor și nu în cadrul birourilor electorale.

Pe de altă parte HG 53/2016 reprezintă un act normativ specială care nu poate completa dispozițiile OUG 27/2006, aspect surprins în mod corect de instanța de fond.

În consecință, instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală și temeinică a cărei casare nu se impune.

Aşa fiind, în conformitate cu art. 496 C pr. civ., urmează a respinge  recursul declarat de reclamantă,  ca nefondat, cu consecinţa imediată a menţinerii hotărârii primei instanţe.

Domenii speta

Spete similare