Respingerea cererii de punere sub interdicţie

Decizia civilă nr. 148

Data: 05.02.2019

Autor: Alice - Gabriela Harhoi

DOMENIU ASOCIAT: Procedură civilă şi penală (căi de atac, competenţe etc.)

TITLU:  Respingerea cererii de punere sub interdicţie

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploieşti - Secţia Civilă sub nr.21748/281/2017, la data de data de 23.10.2017, petentul XXX a solicitat ca, prin hotărârea pe ce se va pronunţa, să se dispună punerea sub interdicţie a intimatei YYY, şi desemnarea, în calitate de tutore, al acesteia, a numitului ZZZ - nepotul intimatei.

În motivarea acţiunii, s-a arătat că intimata YYY - mama petentului suferă de boala „demenţă senilă - Alzheimer”, fiind total lipsită de discernământ, având nevoie de îngrijire şi asistenţă permanentă.

În prezent, petentul a susţinut că toate rudele apropiate ale intimatei au decedat sau sunt plecate în străinătate, cum este şi cazul său, şi nu mai are pe nimeni care să o îngrijească.

În drept, art.935 şi urm., art.942 C.pr.civ., art.164 şi urm., art.177 C.civ.

În susţinere, au fost depuse înscrisurile (f.6 - 9).

În raport de susţinerile petentului XXX, la data de 28.11.2017, intimata YYY - prin A şi B care sunt persoanele care o au în îngrijire, a formulat, în baza art.205 C.pr.civ., întâmpinare prin care a solicitat respingerea în parte a cererii vizând punere sa sub interdicţie judecătorească şi numirea, în calitate de tutore, lui ZZZ.

Astfel, s-a arătat că intimata a aflat de existenţa acestui litigiu la momentul în care a găsit în cutia poştală citaţia, fără a fi ataşat vreun înscris şi, având în vedere că domiciliază la aceeaşi adresă cu a persoanelor care o au în îngrijire, respectiv A şi B, fiindu-le mătuşă şi, respectiv naşă de cununie, a considerat că nicio altă persoană nu cunoaşte mai bine ca aceştia starea sa de sănătate, nevoile şi îngrijirea pe care o reclamă afecţiunile medicale.

S-a mai susţinut că numiţii A şi B sunt singurele persoane în care bolnava are încredere şi pe care le recunoaşte cu uşurinţă, oferind intimatei, de-a lungul timpului, toată îngrijirea pe care aceasta a necesitat-o, încercând să-i creeze un mediu familiar, asigurând-o şi dându-i tot sprijinul pecuniar şi emoţional.

Din anul 2011, după un examen medical mai amănunţit, s-a constatat că intimata YYY suferea de modificări involutive cerebrale, moment în care, împreună cu defunctul său soţ, numiţii A şi B au hotărât că îngrijirea pe care o necesită poate fi acordată la domiciliu, soţul intimatei dorind ca aceştia să aibă grijă de soţia lui, mai ales că acesta o supraveghea toată perioada cât erau la serviciu.

De-a lungul timpului, intimata a efectuat numeroase controale de specialitate şi, de fiecare dată, numiţii A şi B au fost cei care au însoţit-o, i-au procurat medicaţia prescrisă, au ajutat-o la treburile curente din gospodărie, sens în care vor depune înscrisuri doveditoare.

S-a mai precizat că, la data de 29.06.2017, a decedat soţul intimatei, numiţii A şi B fiind cei care au suportat toate cheltuielile ocazionate de acest eveniment nefericit, iar pentru că au dorit ca intimata să beneficieze de tot sprijinul, au parcurs toate etapele pentru ca aceasta să beneficieze de pensie de urmaş care era mai mare decât pensia pe care o primea (520 lei - 802 lei).

Raportat la examenul psihologic din data de 27.09.2017, s-a constatat că intimata prezintă „deteriorare cognitivă gravă şi necesită asistare instituţionalizată” şi, întrucât, nicio persoană din familie nu s-a îngrijit de intimată, numiţii A şi B fiind singurii implicaţi, în mod continuu, în viaţa acesteia, au hotărât să efectueze demersuri în vederea acordării îngrijirilor medicale într-un centru, astfel că, au încheiat contractul de prestări servicii nr.x/10.11. 2017 cu Casa Seniorilor XX - aşezământ unde intimata beneficiază de toată îngrijirea medicală de specialitate, fiind implicată în activităţi socio-culturale, putând fi vizitată, oricând, de numiţii A şi B pentru păstrarea unei legături permanente.

Raportat la toate aceste aspecte, s-a considerat că se impune punerea sub interdicţie judecătorească a intimatei şi numirea, în calitate de tutore al acesteia, a numitului A.

În apărare, au fost depuse înscrisuri (f.18 - 33).

La data de 15.01.2018, petentul XXX a depus cerere de precizare a acţiunii, invocând excepţia nelegalei citări a intimatei YYY, solicitând citarea acesteia la Casa Seniorilor din XX,  şi excepţia lipsei calităţii de reprezentant a numitului A, motivat de faptul că acesta, împreună cu B, au formulat întâmpinare în numele şi pentru intimată, atribuindu-şi calitatea de reprezentanţi ai intereselor acesteia, fără însă ca această calitate să le fie recunoscută în baza unei norme legale sau a unui act juridic.

S-a mai arătat că, între intimată şi defunctul său soţ, în calitate de vânzători şi creditori ai obligaţiei de întreţinere, şi A şi B, în calitate de cumpărători şi debitori ai obligaţiei de întreţinere, a intervenit contractul de vânzare - cumpărare cu clauză de întreţinere nr.--/1998, prin care aceştia din urmă intrau în stăpânirea de drept a imobilului din Ploieşti, str. Cap. -- nr.30, jud. Prahova, de la data semnării actului, iar în stăpânirea de fapt de la data decesului ambilor vânzători.

Totodată, cumpărătorii îşi asumau faţă de vânzători obligaţia de întreţinere a acestora, respectiv hrana zilnică, menaj în caz de neputinţă, încălzire locuinţă pe timp friguros, îngrijire cu medic şi medicamente în caz de boală şi toate celelalte îngrijiri pe care vârsta sau boala le va impune, iar la deces obligaţia de a se ocupa de înmormântare şi pomenile creştineşti.

În acest context al raporturilor juridice determinate de existenţa contractului de vânzare - cumpărare cu clauză de întreţinere, s-a considerat că trebuie apreciat dacă este în interesul intimatei YYY ca numitul A să fie desemnat tutore, respectiv B să fie desemnat curator sau, dacă, aceste două calităţi, mai precis calitatea de tutore în persoana numitului A este mai degrabă în interesul acestuia şi în detrimentul interesului intimatei.

Invocându-se dispoziţiile art.166 ultima teză rap. la art.113 alin.1 C.civ., s-a apreciat că, numai simpla existenţă a contractului menţionat anterior, reprezintă dovada intereselor patrimoniale pe care Aşi B le au raportat la imobilul asupra căruia intimata deţine, până la data decesului, dreptul de uzufruct.

În prezent, intimata nu mai locuieşte în imobil, în acesta locuind numai familia Aşi B, restul membrilor familiei - rude ale intimatei, neavând acces la aceasta, orice contact cu intimata efectuându-se numai prin mijlocirea familiei -- şi numai dacă aceştia îşi dau acordul.

Or, această atitudine manifestată de familia -- anterior promovării cererii, unită cu situaţia medicală a intimatei, a determinat, conform petentului, promovarea prezentei acţiuni.

Astfel, s-a considerat că, în cazul interzisului judecătoresc, persoana care trebuie să fie desemnată în calitate de tutore, trebuie să fie deasupra oricărei suspiciuni relativ la eventuale interese contrarii cu interzisul judecătoresc, interese care pot fi de natură patrimonială sau morală.

Cererea precizatoare nu a fost motivată în drept şi au fost ataşate înscrisurile (f.39 - 40).

Prin încheierea nr.0461 pronunţată de Judecătoria Ploieşti la data de 26.02.2018 în dosarul nr.24492/281/2017, a fost admisă excepţia conexităţii invocată din oficiu, sens în care s-a dispus conexarea dosarului nr.24492/281/2017 având ca obiect „punere sub interdicţie” formulată de petenta B, în contradictoriu cu intimata YYY, la dosarul nr.21748/281/2017.

În concret, prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploieşti - Secţia Civilă sub nr. 24492/281/2017, la data de 24.11.2017, petenta B a solicitat punerea sub interdicţie judecătorească a intimatei YYY şi numirea, în calitate de tutore al acesteia, a numitului A, motivat de faptul că intimata este o persoană cu grave deficienţe mentale, beneficiind de tot ajutorul şi susţinerea familiei --, petenta fiindu-i nepoată.

În urma rezoluţiei din procedura prealabilă, Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploieşti a efectuat cercetări privind cererea de punere sub interdicţie judecătorească formulată, iar rezultatul verificărilor, conform art.938 alin.2 C.pr.civ. a fost înaintat instanţei, prin adresa nr.2697/IV/7/ 18.01.2018.

În şedinţa publică din data de 25.04.2018, după punerea în discuţia părţilor, s-a luat act că petentul XXX nu mai stăruie în susţinerea excepţiei nelegalei citări a intimatei YYY, fiind respinsă ca neîntemeiată excepţia lipsei calităţii de reprezentant a numiţilor A şi B, pentru motivele dezvoltate în practicaua încheierii de şedinţă.

În urma probelor administrate în cauză la solicitarea părţilor cu înscrisuri, martori, înaintarea unei adrese către Casa Seniorilor XX pentru obţinerea de relaţii suplimentare cu privire la persoanele care au vizitat-o pe intimată, precum şi dacă accesul la aceasta a fost permis, fără restricţii, din partea familiei -- şi ascultarea intimatei, în şedinţa din data de 25.04.2018, în baza dispoziţiilor art.940 alin.2 C.pr.civ., Judecătoria Ploieşti a pronunţat sentinţa civilă nr.5692/28.06. 2018 prin care a admis în parte cererea formulată de petentul XXX, în contradictoriu cu intimata YYY şi în tot cererea conexă formulată de petenta B, sens în care s-a dispus punerea sub interdicţie a intimatei YYY, desemnând, în calitate de tutore al acesteia, în vederea ocrotirii sale şi administrării bunurilor, pe numitul A, şi comunicarea hotărârii, după rămânerea sa definitivă, instituţiilor prevăzute de art.941 alin.1 C.pr.civ.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut, din proba cu înscrisuri administrată în cauză că, potrivit certificatului nr.9335/25.10.2017, Consiliul Judeţean Prahova - Comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap a dispus încadrarea intimatei YYY în gradul de handicap grav cu asistent personal, nerevizuibil, iar din înscrisurile medicale ataşate, rezultă că intimata suferă de demenţă tip Alzheimer.

Cu ocazia cercetărilor efectuate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploieşti, conform dispoziţiilor art.938 alin.2 C.pr.civ., s-a dispus efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice, iar prin raportul de expertiză medico - legală psihiatrică nr.889/15.12.2017 întocmit de S.J.M.L. Prahova s-a concluzionat că intimata YYY prezintă diagnosticul „Demenţă Alzheimer forma severă. Nu are capacitatea psihică de a se îngriji de propriile interese. Nu are discernământ. Poate fi pusă sub interdicţie”.

Prin Referatul întocmit de Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploieşti prin care s-a materializat rezultatul verificărilor efectuate, conform art.938 alin.2 C.pr.civ., s-a conchis că, faţă de concluziile raportului de expertiză medico-legală psihiatrică coroborat cu celelalte probe administrate, se impune punerea sub interdicţie judecătorească a intimatei YYY.

Din contractul de vânzare - cumpărare aut. prin încheierea nr.-- emisă de B.N.P. Botezatu Ion la data de 17.02.1998, rezultă că intimata YYY a vândut nepoatei sale de soră - B şi soţului acesteia - A, imobilul - proprietatea sa, situat în Mun. Ploieşti, str. Cap. -- nr.30, jud. Prahova, imobil constând dintr-un teren în suprafaţă de 169,87 mp. indiviz din suprafaţa totală de 339,75 mp., precum şi locuinţa care se afla pe acest teren, construcţie din cărămidă, învelită cu carton şi compusă din două camere, bucătărie, cămară, baie şi hol.

Conform contractului, preţul vânzării consta din 5.000.000 lei, preţ pe care vânzătoarea a declarat că l-a primit în întregime de la cumpărători, la data autentificării contractului, precum şi din obligaţia cumpărătorilor de a o întreţine pe intimată, dar şi pe soţul acesteia - --, până la decesul acestora, întreţinerea constând din procurarea hranei zilnice şi facerea menajului în caz de neputinţă, încălzirea locuinţei pe timp friguros, îngrijiri cu medic şi medicamente în caz de boală şi toate celelalte îngrijiri pe care vârsta sau boala le va impune, iar la deces să îi înmormânteze şi să le facă, după aceea, tot ce se obişnuieşte conform datinilor noastre.

Instanţa de fond a mai reţinut că, potrivit contractului de prestări servicii nr.x/10.11.2017 încheiat la Casa Seniorilor XX, intimata YYY - prin A au convenit cu privire la cazarea acesteia în regim familiar şi pensiune completă, pe durată nedeterminată, în cadrul instituţiei respective, în schimbul prestaţiei lunare de 1.500 lei + T.V.A., iar conform anexei la contract, la cererea expresă a lui A, s-a stabilit că, se permite vizitarea intimatei de următoarele persoane: --- (vecină), ---- - fiu şi --- - nepot, orice altă vizită urmând a fi efectuată împreună cu A.

Conform declaraţiei martorei - - nepoata intimatei YYY, intimata fiind sora tatălui martorei, a rezultat că aceasta are cunoştinţă că, în urmă cu cca. 6-7 ani, intimata a încheiat un contract de întreţinere cu familia ---, transferând familiei -- dreptul de proprietate asupra imobilului situat în Mun. Ploieşti, str. --, jud. Prahova, în schimbul obligaţiei acestora de a-i presta întreţinere, pe tot parcursul vieţii acesteia.

Martora a mai relatat că familia -- locuia în aceeaşi curte cu intimata, dar în imobile diferite, petenta B fiind verişoara martorei, mama petentei B fiind soră cu tatăl martorei.

Instanţa de fond a mai reţinut din declaraţia martorei că, după decesul soţului intimatei survenit în luna iulie 2017, nu a mai reuşit să ia legătura cu aceasta, martora auzind de pe la rude faptul că familia -- nu mai dădea voie niciunei persoane să ia legătura cu intimata, aceasta fiind internată la un azil din localitatea --.

Martora a mai învederat că, personal, nu i s-a îngrădit dreptul de vizită la intimată şi nu cunoaşte să fi existat plângeri din partea familiei -- sau a familiei Fieraru, Fieraru Ştefan fiind fratele intimatei, cu privire la faptul că intimata nu ar fi fost bine îngrijită.

Din declaraţia martorei -- a rezultat că aceasta este vecină cu intimata şi o cunoaşte pe aceasta şi pe soţul acesteia, încă din anul 2007, martora obişnuind să meargă la biserică cu intimata.

Martora a mai susţinut că intimata locuia într-un imobil situat în Mun. Ploieşti, str. -- şi, în aceeaşi curte, locuia şi familia --, B fiind fiica surorii intimatei.

De asemenea, instanţa de fond a mai reţinut că martora a susţinut că familia -- se ocupa cu întreţinerea intimatei şi a soţului său, procurându-le medicamente, alimente, iar uneori îi mai solicita ajutorul martorei pentru a avea grijă de familia --, când membrii familiei -- erau la serviciu şi, până la decesul soţului intimatei, aceasta mai era vizitată de un frate al său care îi mai aducea de mâncare, după decesul soţului intimatei, aceasta rămânând în imobil, fiind îngrijită de familia --.

Martora a mai susţinut că nu are cunoştinţă ca familia -- să fi interzis rudelor intimatei să o mai viziteze, iar în prezent, aceasta se află într-o pensiune din XX, martora vizitând-o pe intimată o dată sau de două ori pe lună, lucru efectuat şi de alţi vecini ai intimatei, martora percepând, cu ocazia, vizitelor, faptul că starea psihică a intimatei s-a îmbunătăţit.

Prima instanţă a reţinut că martora nu cunoaşte dacă familia -- ar fi interzis vreunor rude ale intimatei să o mai viziteze.

În drept, potrivit art.164 alin.1 C.civ.: „Persoana care nu are discernământul necesar pentru a se îngriji de interesele sale, din cauza alienaţiei ori debilităţii mintale, va fi pusă sub interdicţie judecătorească”.

Conform art.169 alin.1 C.civ.: „Interdicţia îşi produce efectele de la data când hotărârea judecătorească a rămas definitivă”.

Potrivit art.170 alin.1 C.civ.: „Prin hotărârea de punere sub interdicţie, instanţa de tutelă numeşte, de îndată, un tutore pentru ocrotirea celui pus sub interdicţie judecătorească”.

Totodată, în conformitate cu dispoziţiile art.174 alin.1 C.civ.: „Tutorele este dator să îngrijească de cel pus sub interdicţie, spre a-i grăbi vindecarea şi a-i îmbunătăţi condiţiile de viaţă. În acest scop, se vor întrebuinţa veniturile şi la nevoie toate bunurile celui pus sub interdicţie.”, în timp ce, potrivit alin.2: „Instanţa de tutelă, luând avizul consiliului de familie şi consultând un medic de specialitate, va hotărî, ţinând seama de împrejurări, dacă cel pus sub interdicţie judecătorească va fi îngrijit la locuinţa lui ori într-o instituţie sanitară”.

Coroborând întregul probatoriu administrat în cauză, cu textele de lege enunţate, instanţa de fond a reţinut că, în speţă, s-a dovedit faptul că intimata nu are posibilitatea psihică de autoîngrijire şi autocontrol, nu are capacitatea psihică pentru a înţelege conţinutul şi consecinţa faptelor sale, ceea ce înseamnă că aceasta are discernământul abolit, astfel încât, nu are posibilitatea de a se îngriji de interesele sale.

De altfel, conform poziţiei procesuale expuse de ambii petenţi, rezultă explicit că aceştia au admis că, raportat la starea de sănătate a intimatei, se impune punerea sub interdicţie judecătorească a acesteia.

Chestiunea litigioasă dintre petenţii XXX şi B rezidă în persoana cu privire la care se solicită numirea, în calitate de tutore al intimatei, petentul XXX solicitând numirea, în calitate de tutore, a numitului ZZZ - nepot al intimatei, în timp ce petenta B a solicitat numirea, în calitate de tutore al soţului său - A.

În concret, din probatoriul administrat în cauză, s-a reţinut că s-a făcut dovada faptului că, prin contractul de vânzare - cumpărare aut. prin încheierea nr.-- emisă de B.N.P. Botezatu Ion la data de 17.02.1998, intimata a vândut nepoatei sale de soră - petenta B şi soţului acesteia - A, imobilul - proprietatea sa situat în Mun. Ploieşti, str. Cap. --, jud. Prahova, imobil constând dintr-un teren în suprafaţă de 169,87 mp. indiviz din suprafaţa totală de 339,75 mp., precum şi locuinţa care se află pe acest teren, construcţie din cărămidă, învelită cu carton şi compusă din două camere, bucătărie, cămară, baie şi hol, preţul vânzării constând din 5.000.000 lei, preţ pe care vânzătoarea a declarat că l-a primit în întregime de la cumpărători, la data autentificării contractului, precum şi din obligaţia cumpărătorilor de a o întreţine pe intimată, dar şi pe soţul acesteia - -- Gheorghe, până la decesul acestora, întreţinerea constând din procurarea hranei zilnice şi facerea menajului în caz de neputinţă, încălzirea locuinţei pe timp friguros, îngrijiri cu medic şi medicamente în caz de boală şi toate celelalte îngrijiri pe care vârsta sau boala le va impune, iar la deces să îi înmormânteze şi să le facă, după aceea, tot ce se obişnuieşte conform datinilor.

Totodată, instanţa de fond a avut în vedere că, începând cu data de 10.11.2017, intimata a fost internată de familia --, la Casa Seniorilor XX, conform contractului de prestări servicii nr.76/10.11.2017, preţul prestaţiei lunare fiind de 1.500 lei + TVA.

În aceste împrejurări, instanţa de fond a apreciat că se impune admiterea cererii conexe formulate de petenta B şi numirea, în calitate de tutore al intimatei, a soţului acesteia - A, familia -- îngrijindu-se de-a lungul timpului, după încheierea contractului de vânzare - cumpărare din anul 1998 de întreţinerea intimatei şi a soţului acesteia, conform clauzelor contractului, aspect necombătut de petentul XXX, culminând cu internarea intimatei la Casa Seniorilor XX, începând cu 10.11.2017, în scopul asigurării unor condiţii de întreţinere şi de asigurare de servicii medicale optime pentru intimată.

De altfel, se poate observa că preţul prestaţiei lunare achitate de familia --, în schimbul cazării şi asigurării unei pensiuni complete intimatei la Casa Seniorilor XX (1.500 lei + TVA), este vădit mai mare decât pensia lunară încasată de intimată (802 lei), ceea ce denotă, în continuare, faptul că familia -- este interesată de asigurarea unor condiţii de întreţinere şi de asistenţă medicală optime pentru intimată.

Faptul că, prin anexa la contractul nr.x/10.11.2017, s-a stabilit că, la cererea expresă a lui A, se permiteau vizitele doar anumitor persoane, individualizate ca atare, în timp ce orice altă vizită urma să se realizeze numai în prezenţa lui A nu poate fi catalogat drept o izolare a intimatei de membrii familiei extinse, prin interzicerea vizitării intimatei de anumite persoane, astfel cum a susţinut petentul XXX, întrucât, nu s-a administrat vreo dovadă în acest sens.

Simpla susţinere a martorei --, în conformitate cu care, după internarea intimatei, verişoara sa - i-ar fi comunicat că a încercat să o viziteze pe intimată, dar nu i s-a permis accesul de patronul azilului, motivat de faptul că familia -- ar fi impus ca orice vizită să se efectueze în prezenţa acesteia, nu este susţinută de ansamblul probator.

De altfel, din proba testimonială cu martorele -- şi -- a rezultat că familia -- s-a preocupat de îngrijirea şi întreţinerea intimatei şi a soţului acesteia, iar martora -- nu cunoaşte să fi existat plângeri adresate vreunor instituţii ale statului cu privire la faptul că intimata nu ar fi fost bine îngrijită.

Cât priveşte considerentul că A nu poate fi numit tutore al intimatei, raportat la faptul că ar fi încheiat cu aceasta contractul de vânzare - cumpărare aut. prin încheierea nr.-- emisă de B.N.P. Botezatu Ion la data de 17.02.1998, fiind incidente dispoziţiile art.113 alin.1 lit. f) C.civ., astfel cum susţine petentul XXX, acesta nu a fost însuşit de instanţa de fond, atât timp cât, împrejurarea că A ar fi cumpărat împreună cu soţia sa - B, imobilul - proprietatea intimatei, în schimbul unei sume de bani şi a obligaţiei de întreţinere a acesteia şi a soţului său, pe timpul vieţii acestora, nu poate constitui ab initio o dovadă a faptului că ar exista un interes potrivnic cu cel al persoanei puse sub interdicţie judecătorească, aspect care ar conduce la concluzia că nu ar putea îndeplini sarcina tutelei, atât timp cât nu s-a administrat vreo probă care să certifice că ar exista astfel de interese potrivnice care să conveargă spre o imposibilitate de îndeplinire a tutelei.

Dimpotrivă, din probatoriul administrat, instanţa de fond a reţinut că s-a făcut dovada că petenta B şi soţul său - A s-au preocupat, constant, de întreţinerea şi îngrijirea intimatei YYY şi a soţului acesteia, pe timpul vieţii lor, astfel cum s-au obligat prin contractul de vânzare - cumpărare menţionat, fiind persoanele care au fost cele mai apropiate de intimată şi interesate de asigurarea unor condiţii de viaţă optime pentru aceasta.

Pe de altă parte, deşi, a solicitat numirea, în calitate de tutore al intimatei, a numitului ZZZ - nepot al intimatei, petentul XXX nu a administrat nicio probă care să justifice numirea acestuia în calitatea arătată, prin prisma relaţiilor acestuia cu intimata.

Având în vedere considerentele de fapt şi de drept expuse, instanţa de fond a admis în parte cererea formulată de petentul XXX în contradictoriu cu intimata YYY, şi în tot cererea conexă formulată de petenta B, sens în care a dispus punerea sub interdicţie a intimatei YYY, desemnând, în calitate de tutore al acesteia, în vederea ocrotirii sale şi administrării bunurilor acestuia, pe numitul A.

Totodată, s-a dispus comunicarea prezentei hotărâri, după rămânerea sa definitivă, instituţiilor prevăzute de art.941 alin.1 C.pr.civ.

Împotriva sentinţei instanţei de fond a declarat apel, în termen legal, petentul XXX, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, solicitând admiterea apelului, anularea în parte a sentinţei atacate, iar pe fond admiterea acţiunii principale şi admiterea în parte a cererii conexe, respectiv desemnarea, ca tutore, a numitei Nicolae Eleonora.

În motivarea cererii de apel, petentul a arătat că instanţa de fond, prin desemnarea în calitate de tutore pentru intimata YYY, a numitului A, a încălcat art.166 ultima teza raportat la art.113 alin.1 C.civ şi art.174 alin.1 C.civ:

Art.166 :Nu poate fi numite tutore

(f) cel care, din cauza intereselor potrivnice cu cele ale minorului (interzisului), nu ar putea îndeplini sarcina tutelei.

Astfel, petentul consideră că, atâta vreme cât, între intimata YYY şi tutorele A există încheiat - anterior judecării prezentei cauze - contractul de vânzare cumpărare nr. --/1998 cu clauză de întreţinere şi uzufruct viager, niciunul dintre debitorii întreţinerii, respectiv soţii -- nu poate avea calitatea de tutore faţă de bolnava YYY.

Situaţia dedusă judecăţii în prezenta cauză comportă un caracter mai special decât o „simplă” cerere de punere sub interdicţie, respectiv: iniţial, s-a promovat cerere de punere sub interdicţie a intimatei YYY de fiul acesteia - petentul XXX, intimata fiind citată în Ploieşti, str. Caporal --, jud. Prahova, în condiţiile în care, la data comunicării cererii, aceasta nu mai locuia la această adresă, fiind deja internată - fără ştirea fiului său - la Sanatoriul din XX - Casa Seniorilor, iar în cauză s-a formulat întâmpinare de intimata YYY - prin „reprezentanţi” B şi A şi, faţă de cele învederate prin „precizarea la acţiune” formulată petent (inclusiv cu privire la lipsa calităţii de reprezentanţi a soţilor Radu în ceea ce priveşte reprezentarea intimatei YYY) s-a formulat acţiunea conexă care face obiectul dosarului nr.24492/281/2018 de numita B, având acelaşi obiect.

Aşadar, elementul special cererilor (conexate) de punere sub interdicţie privind-o pe bolnava YYY este faptul că, în fiecare dintre cele două cereri, se solicită numirea ca tutore a două persoane diferite.

Petentul XXXa a solicitat, iniţial, numirea ca tutore a numitului ZZZ, ulterior, făcând precizarea că doreşte ca tutore pe mătușa sa -, intimata B indicând numirea ca tutore a soţului său - A.

Aşadar, instanţa de fond trebuia să aleagă persoana care putea îndeplini, sub aspect legal, calitatea de tutore.

Petentul a învederat instanţei de fond faptul că, „de plano”, dată fiind existenţa contractului de vânzare - cumpărare cu clauză de întreţinere încheiat între intimata YYY şi fam. --, niciunul dintre soţii -- nu poate avea calitatea de tutore.

Instanţa de fond a motivat acest aspect (partea finala a considerentelor), astfel:

*) existenţa unui astfel de contract nu poate constitui „ab initio” dovada faptului că ar exista interese potrivnice cu cel al persoanei puse sub interdicţie judecătorească.

*) nu s-o administrat nicio probă care să certifice că ar exista interese potrivnice care să conveargă spre o imposibilitate de îndeplinire a tutelei

Or, așa cum a afirmat anterior, petentul consideră că existenţa raporturilor juridice specifice clauzei de întreţinere dintr-un contract de vânzare - cumpărare determină o imposibilitate obiectivă ca debitorul întreţinerii să poate fi desemnat tutore al creditorului întreţinerii.

Astfel, finalitatea unui contract de vânzare - cumpărare cu clauză de întreţinere este aceea că debitorul întreţinerii, la decesul creditorului întreţinerii, intră în stăpânirea de fapt a imobilului ce formează obiectul unui asemenea contract.

De esenţa unui astfel de contract este şi caracterul aleatoriu al acestuia, în sensul că contractul de vânzare - cumpărare cu clauză de întreţinere este afectat de elementul „alea”, în sensul că intervine şi caracterul de hazard care face ca un astfel de contract să devină şi „profitabil/ neprofitabil” pentru părţile contractante.

Evident că elementul „alea” este determinat de întinderea vieţii creditorului întreţinerii, pentru că, numai la decesul acestuia, cei care prestează întreţinere intră în stăpânirea de fapt a bunului imobil transferat prin contract.

De asemenea, nu trebuie uitat şi faptul că, de esenţa calităţii de tutore, este că menirea unei astfel de persoane este să apere interesele (de orice fel) ale persoanei puse sub interdicţie, inclusiv în cazul existenţei unei obligaţii de întreţinere a bolnavului, dacă această obligaţie de întreţinere este corespunzător îndeplinită.

În acelaşi timp, debitorul întreţinerii trebuie să îşi îndeplinească întocmai clauza de întreţinere faţă de persoana pusă sub interdicţie, beneficiară a unei astfel de clauze.

Prin urmare, dacă în aceeaşi persoană se însumează cele două calităţi - aceea de tutore şi aceea de debitor al întreţinerii - se poate susţine că tutorele se „controlează” pe sine însuşi atunci când trebuie să stabilească dacă, într-adevăr, obligaţia de întreţinere faţă de persoana bolnavă este sau nu îndeplinită corespunzător.

Or, tocmai sub acest aspect intervine - de plano - contrarietatea de interese, fără a fi nevoie să producă nicio probă în acest sens, deoarece, câtă vreme, tutorele „ia locul” persoanei puse sub interdicţie în toate aspectele vieţii acesteia, înseamnă că devine el creditorul întreţinerii în ceea ce priveşte aprecierea, sub aspectul îndeplinirii întocmai a obligaţiei de întreţinere, dar în acelaşi timp aceeaşi persoană este, aşa cum se întâmplă prin soluţia instanţei de fond, şi debitorul întreţinerii.

Aşadar, petentul a precizat că a demonstrat că prin soluţia instanţei de fond, aceeaşi persoană ajunge să întrunească două calităţii contradictorii rezultante ale existentei contractului cu clauză de întreţinere, în sensul că aceeaşi persoană este şi debitor al întreţinerii şi creditor al întreţinerii, sub aspectul aprecierii îndeplinirii acestei obligaţii.

Or, întrunirea celor două calităţi în aceeaşi persoană fac dovada, de plano, fără a trebui să facă probe pe situaţia de fapt, a contrarietății de interese prevăzută ca o interdicţie în desemnarea unui tutore, conform art.166 ultima teză raportat la art.113.

Un al doilea argument al instanţei de fond asupra faptului că tutorele desemnat A este persoana potrivită în a îndeplini această calitate constă în aceea că „nu s-a administrat nici o probă care să certifice că ar exista interese potrivnice care să conveargă spre o imposibilitate de îndeplinire a tutelei”.

Or, pe acest aspect al probatoriilor care să creeze instanţei de fond, cel puţin un dubiu asupra persoanei tutorelui ales de instanţă, o constituie chiar probele administrate de petent, respectiv :

*) la dosar, petentul a depus notificarea prin care tutorele desemnat - evident, anterior promovării cauzei - pune în vedere celorlalte rude că, în ceea ce priveşte contactul cu intimata YYY, se poate face doar prin intermediul său, ceea ce înseamnă că, aşadar, comunicarea cu aceasta, inclusiv pentru fiul acesteia nu se poate face decât „trecând” de filtrul acestei persoane.

*) aceeaşi atitudine a tutorelui desemnat a fost dovedită şi prin relaţiile obţinute prin instanţa de fond şi de la sanatoriul în care este internată YYY.

Chiar instanţa de fond reţine în considerente (f.2 sentinţă, penultimul alineat) că vizitarea bolnavei YYY la sanatoriul în care este internată se poate face numai împreună cu A, în condiţiile în care, aceeaşi persoană a nominalizat, expres, conducerii sanatoriului persoanele care o pot vizita pe bolnavă chiar şi fără prezenta sa.

Instanţa de fond îşi justifică alegerea persoanei tutorelui prin aceea că, în ceea ce privește persoana indicată de petent de a fi numită tutore, nu s-au efectuat probe cu privire la acesta.

În primul rând, nu pe numitul ZZZ petentul a solicitat a fi desemnat tutore, ci a optat, ulterior, pentru Nicolae Eleonora - nepoata intimatei YYY.

Martora audiată pentru petent a arătat raporturile existente între aceasta şi mătuşa sa - intimata YYY, precizând şi încercările de vizitare a intimatei la sanatoriul în care este internată, încercări eşuate, tocmai ca urmare a interdicţiei impuse de familia -- cu care unitatea respectivă „Casa Seniorilor” încheiase contractul de prestări servicii.

Prin urmare, petentul a apreciat că din întreg materialul probator administrat în cauză unit cu argumentele strict juridice a rezultat următoarea concluzie: tutorele desemnat de instanţa de fond A nu întruneşte, în persoana sa, atribuţiile impuse de legiuitor pentru un tutore.

Art.174 alin.1 dispune :

„Tutorele este dator să îngrijească de cel pus sub interdicţie judecătorească spre a-i grăbi vindecarea şi a-i îmbunătăţi condiţiile de viață. În acest scop se vor întrebuinţa veniturile şi la nevoie toate bunurile celui pus sub interdicție judecătorească”.

Or, interesul de necontestat al persoanei desemnate de instanţa de fond ca tutore - A - interes rezultat din contractul încheiat de familia -- cu intimata YYY, este ca aceştia să beneficieze, în cele din urmă, adică la decesul acesteia, de imobilul - casa de locuit, din Mun. Ploieşti.

În atare situaţie, ipoteza prevăzută de art.174 alin.1 ultima teza C.civ., respectiv de a se folosi „la nevoie, toate bunurile celui pus sub interdicţie” vine într-o totală şi evidentă contradicţie cu interesul patrimonial al tutorelui A rezultat din contractul de vânzare - cumpărare cu clauză de întreţinere.

În atare situaţie, prin comparaţie, petentul consideră că persoana potrivită pentru a fi tutore era cea indicată de el, respectiv nepoata intimatei - numita Nicolae Eleonora.

Dată fiind situaţia din speţă, în sensul că instanţa de judecată este chemata să „aleagă” persoana cea mai potrivită pentru intimată de a-i fi tutore, solicită suplimentarea probatoriilor cu acte şi un martor.

Pe fond, petentul XXX a solicitat admiterea apelului, anularea în parte a sentinţei civile nr.5692/2018, iar pe fond admiterea acţiunii principale şi admiterea în parte a cererii conexe, respectiv desemnarea ca tutore a numitei Nicolae Eleonora

Primindu-se dosarul la Tribunalul Prahova - Secţia I Civilă, cauza a fost înregistrată sub acelaşi număr unic de dosar, la data de 05.11.2018, pricina fiind soluţionată, în faza procesuală a apelului, în condiţii de legală citare a părţilor litigante.

În raport de motivele de apel formulate de apelantul - petent -- Ioan Cristian, intimata B a formulat, în temeiul art.482 C.pr.civ. rap. la art.205 C.pr.civ., întâmpinare (f.14) prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat şi menţinerea ca legală şi temeinică a sentinţei civile nr.5692/26.06.2018 pronunţată de Judecătoria Ploieşti.

Astfel, intimata a precizat că, prin sentinţa civilă mai sus menţionată, instanţa de fond a admis cererea formulată de intimata B, sens în care a dispus punerea sub interdicţie a intimatei YYY, desemnând, în calitate de tutore al acesteia, pe numitul A.

Intimata petenta B a formulat cerere de punere sub interdicţie judecătorească a bolnavei YYY, deoarece aceasta, din motive medicale, nu are competenţa psihică de a acţiona critic şi predictiv privind consecinţele social - juridice care pot decurge din exercitarea drepturilor şi obligaţiilor civile.

Potrivit dispoziţiilor art.164 C.civ. „persoana care nu are discernământul necesar pentru a se îngriji de interesele sale, din cauza alienării sau debilitaţii mintale, va fi pusă sub interdicţie judecătorească

Aşadar, raportat la înscrisurile medicale care reliefează istoricul medical şi evoluţia bolii pe parcursul timpului, bolnava YYY se încadrează în prevederile legale, fiind o persoană cu grave deficienţe mentale.

Mai mult decât atât, din certificatul de încadrare într-o categorie de persoane cu grad de handicap care necesită protecţie socială, rezulta că YYY are o boală gravă şi permanentă, nerevizuibilă, suferind de dementa tip Alzheimer.

Coroborat şi cu concluziile programului individual de reabilitare şi integrare socială, bolnavă are nevoie de monitorizare - medic specialist - şi de suport afectiv şi sprijin familial.

Din referatul de anchetă socială nr.12665/15.09.2017 se poate observa că bolnava beneficiază de tot ajutorul şi susţinerea familiei --, intimata B fiindu-i nepoată.

În interesul bolnavei şi, doar în interesul acesteia, tutorele trebuie să fie o persoană ce face parte din viața ei şi cu care aceasta este familiarizată şi, raportat la starea de sănătate a intimatei, consideră că orice schimbare bruscă ce ar interveni în viața acesteia este de natură a o prejudicia şi i-ar influenţa, în mod negativ, starea psihică.

De asemenea, singurele figuri permanente din viața bolnavei sunt intimata B şi soţul acesteia care s-au îngrijit, de-a lungul timpului, de toate cele necesare traiului bolnavei, i-au asigurat tot suportul medical adecvat afecţiunilor de care suferă, au înconjurat-o de toată înțelegerea şi sprijinul emoţional de care are trebuinţă, acest aspect fiind de notorietate în rândul vecinilor şi cunoscuţilor.

Apelantul XXX - fiul lui YYY a arătat, de-a lungul timpului, un dezinteres faţă de aceasta, mai ales că a venit în ţară o singura dată în 3 ani, fiind plecat în străinătate din anul 2005.

Este adevărat că acesta a făcut cerere de punere sub interdicţie judecătoreasca a mamei sale YYY admiţând, raportat la înscrisurile medicale, că aceasta nu se poate îngriji singură şi a solicitat, iniţial, numirea unui curator în persoana lui ZZZ, ulterior, Nicolae Eleonora.

Astfel, referitor la primul motiv de apel, în sensul în care se critica soluţia instanţei de fond pentru încălcarea dispoziţiilor art.166 ultima teza rap. la art.113 alin.1 C.civ. şi ale art.174 alin.1, intimata consideră că acestea nu-şi găseşte aplicabilitatea în prezenta speţă.

Adevărat este că, între intimata YYY şi soţii -- a fost încheiat un contract de vânzare - cumpărare aut. sub nr.--/17.02.1998 la B.N.P. Botezatu Ion, prin care aceasta şi-a înstrăinat imobilul ( teren şi locuinţa).

Cumpărătorii - soţii -- au avut obligaţia de a o întreține pe intimată, dar şi pe soţul acesteia - -- Gheorghe, până la decesul acestora, întreţinerea constând din procurarea hranei zilnice şi facerea menajului în caz de neputinţă, încălzirea locuinţei pe timp friguros, îngrijiri cu medic şi medicamente în caz de boală şi toate celelalte îngrijiri pe care vârsta sau boala le va impune, iar la deces să îi înmormânteze şi să le facă, după aceea, tot ce se obişnuieşte conform datinilor.

Apelantul susţine că există un interes potrivnic al lui -- Dan cu cel al persoanei puse sub interdicţie şi că, „ de plano”, dată fiind existenţa contractului de vânzare - cumpărare cu clauză de întreţinere, niciunul dintre soţii -- nu poate acea calitatea de tutore.

În mod corect, instanţa de fond a reţinut că, „ab initio”, existenţa acestui contract nu poate constitui dovada faptului că ar exista un interes potrivnic cu cel al bolnavei YYY, şi că ar exista, astfel, un impediment ca tutorele nu şi-ar putea îndeplini sarcina tutelei.

În susţinerea celor expuse de apelant, nu au fost administrate probe care sa conducă la o concluzie irefutabila: A nu îndeplinește condiţiile legale pentru a avea calitatea de tutore, se află în vreuna din situaţiile de incompatibilitate reglementate de art.113 alin.1 C.civ.

În ceea ce priveşte al doilea motiv de apel, de asemenea, intimata consideră ca este nefondat, situaţia şi imaginea pe care apelantul încearcă să o creioneze lui -- Dan fiind una total eronată, se poate spune făcută chiar cu rea credință.

Este adevărat că A împreună cu soţia lui s-au ocupat de traiul de zi cu zi al intimatei YYY şi, raportat la aspectul că aceasta are nevoie de supraveghere permanentă şi îngrijire instituționalizată, tocmai în beneficiul acesteia, s-a hotărât internarea într-un centru de specialitate.

Tocmai pentru a avea cunoştinţă şi alte rude despre aceasta situaţie, A le-a comunicat acestora locul în care se află internată bolnava şi, de asemenea, rugămintea de a fi contactat telefonic în situaţia în care se doreşte vizitarea acesteia.

„Aşadar, din partea noastră aveţi toata disponibilitatea de a o vizita pe d-na Nitu Elena, cu rugămintea de a-1 contacta telefonic pe -- Dan în vederea stabilirii unei întâlniri şi a deplasării ce urmează ca d-voastră să o faceţi la centrul unde se afla d-na YYY”.

De ce s-a procedat astfel? Pentru că -- şi soţia acestuia sunt singurele figuri pe care bolnava le recunoaşte şi „persoana care şi-a asumat prin semnarea contractului de prestări servicii întreaga responsabilitate în ceea ce priveşte liniştea şi echilibrul emoţional de care are nevoie aceasta şi toate cheltuielile necesare îngrijirii de specialitate” este -- Dan.

Chiar şi la interpelarea instanţei de fond, bolnava YYY a afirmat că B este nepoată, recunoscând-o.

Așa cum s-a arătat, fiul bolnavei - apelant în cauză, nu s-a arătat de-a lungul timpului deloc interesat de soarta părinţilor săi, trecând ani fără ca măcar să-i viziteze, această atitudine rece, distantă, indiferentă manifestându-se, deoarece YYY a înțeles să le facă soţilor -- contractul de vânzare - cumpărare asupra imobilului din Ploieşti, str. Caporal -- nr. 30, jud. Prahova.

Raportat la dispoziţiile legale: Tutorele este dator să îngrijească de cel pus sub interdicţie judecătorească, spre a-i grăbi vindecarea şi a-i îmbunătăţi condiţiile de viaţă. în acest scop, se vor întrebuinţa veniturile şi, la nevoie, toate bunurile celui pus sub interdicţie judecătorească.

Tocmai acest text de lege coroborat şi cu obligaţiile din contractul de vânzare - cumpărare conduc la concluzia că bolnava YYY are asigurate toate condiţiile de a-şi duce traiul de zi cu zi şi se bucură de protecţia unei persoane interesate doar de binele acesteia şi nu mânate de alte interese.

În concluzie, intimata a solicitat respingerea apelului ca nefondat şi menţinerea ca legală şi temeinică a sentinţei civile nr.5692/ 26.06.2018 pronunţată de Judecătoria Ploieşti.

Probe: înscrisurile de la dosar şi alte înscrisuri noi ce urmează a fi depuse.

În ceea ce priveşte suplimentarea probatoriului cu un martor, cum a solicitat apelantul, intimata consideră că nu se mai impune, iar în condiţiile în care se va admite şi administrarea probei cu un martor, pentru egalitate de arme, solicită a se încuviința administrarea şi acestei probe.

Examinând apelul formulat, raportat la motivele invocate în cererea de apel, dar şi din oficiu, sub toate aspectele de fapt şi de drept, prin prisma dispoziţiilor legale incidente în cauză, tribunalul constată ca apelul este nefondat, urmând a fi respins, ca atare, pentru considerentele ce se vor expune în continuare:

Din probatoriile administrate în cauză, respectiv înscrisurile depuse la dosar se reţine că, potrivit contractului de vânzare - cumpărare aut. sub nr.--/17.02.1998, intimata YYY, căsătorită, în calitate de vânzătoare, a înstrăinat numiţilor B - nepoată de soră, şi soţului acesteia A, în calitate de cumpărători, imobilul - proprietate a sa situat în Ploieşti, str. Cap. --, jud. Prahova, constând dintr-un teren în suprafaţă de 169,87 mp. indiviz din suprafaţa totală de 339,75 mp., precum şi locuinţa aflată pe acest teren, construcţie din cărămidă, învelită cu carton şi compusă din două camere, bucătărie, cămară, baie şi hol, preţul vânzării constând din suma de 5.000 lei cu privire la care vânzătoarea a declarat că l-a primit de la cumpărători, integral, la data autentificării actului, precum şi din obligaţia acestora din urmă de a o întreţine pe aceasta şi pe soţul său - -- Gheorghe, până la deces (f.39 - dos. fond).

Conform clauzelor stipulate în sus - menţionatul contract, întreţinerea consta în procurarea hranei zilnice şi facerea menajului, în caz de neputinţă, încălzirea locuinţei pe timp friguros, îngrijiri cu medic şi medicamente, în caz de boală, şi toate celelalte îngrijiri pe care vârsta sau boala le va impune, iar la deces să îi înmormânteze pe vânzătoarea YYY şi pe soţul acesteia - -- Gheorghe şi să le facă, după aceea, tot ce se obişnuieşte, conform datinilor.

Examenul psihologic înregistrat sub nr.--/27.09.2017 efectuat de Cabinetul Individual de Psihologie --- relevă că intimata YYY a fost diagnosticată cu „Demenţă tip Alzheimer” - formă severă, prezentând, la data examinării psihologice, un aspect îngrijit (datorat persoanei care o îngrijeşte), o atitudine cooperantă, dar confuză, înţelegând cu dificultate instructajele instrumentelor psihologice aplicate, adaptându-se cu greutate sarcinilor de lucru din timpul examinării; pacienta prezenta dispoziţie depresivă, apatoabulie, fragilitate emoţională, tulburări de comportament cu stări confuzionale vesperale şi nocturne, incoerenţă în vorbire, confabulaţii, deambulare ideativă, dromomanie (în lipsa supravegherii, părăsea domiciliul şi nu ştia să se mai întoarcă) şi comportament delirant cu ideaţie subpsihotică de prejudiciu, context în care, s-a recomandat acordarea unei îngrijiri şi supravegheri permanente din partea unei alte persoane, cu asistarea igienei, alimentaţiei şi protecţiei, randamentul util fiind scăzut (f.8 - dos. fond). 

Acelaşi diagnostic - Demenţă tip Alzeimer formă severă - a fost stabilit şi ca urmare a Examenului psihologic înregistrat sub nr.x/12.09.2017 efectuat de psiholog clinician ---, concluziile fiind că bolnava YYY prezenta dezechilibru afectiv, tulburări de adaptare, tulburări de comportament, capacitate de judecată şi randament scăzute, episoade confuzionale, regres cognitiv sever, context în care s-a recomandat o supraveghere permanentă şi ajutor din partea altei persoane, precum şi monitorizare psihiatrică şi tratament de specialitate (f.11 - dos. fond).

În aceste condiţii, Consiliul Judeţean Prahova - Comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap a emis Certificatul de încadrare în grad de handicap nr.9335/25.10.2017, înscris cu valabilitate permanentă, prin care bolnava YYY, nerevizuibilă, a fost încadrată în grad de handicap grav cu asistent personal (f.16 - dos. fond).

La data de 10.11.2017, s-a încheiat Contractul de prestări servicii nr.x, pe durată nedeterminată, între „Casa Seniorilor XX”, în calitate de prestator, şi intimata YYY, în calitate de beneficiar - prin reprezentant A, obiectul contractului constând în cazare în regim familiar şi pensiune completă, preţul prestaţiei fiind de 1.500 lei + T.V.A. (f.19 -  dos. fond), pensia de asigurări sociale încasată de intimată fiind de 520 lei (luna iunie 2017), respectiv 802 lei (luna noiembrie 2017) (f.32, 33 - dos. fond).

Prin cererea înregistrată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploieşti sub nr.2697/IV/7/ 12.05.2017, intimata B a solicitat punerea sub interdicţie judecătorească a bolnavei YYY, deoarece aceasta, din motive medicale, nu are competenţa psihică de a acţiona critic şi predictiv privind consecinţele social-juridice care pot decurge din exercitarea drepturilor şi obligaţiilor civile, context în care, prin Ordonanţa nr.2697 din data de 12.12.2017 s-a dispus efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice la nivelul Serviciului de Medicină Legală Prahova pentru a se stabili, în funcţie de afecțiunile psihice de care suferă numita YYY, dacă aceasta are discernământul păstrat, dacă se poate îngriji singură de propriile interese şi dacă este necesară punerea sa sub interdicţie, demers finalizat prin Raportul de expertiză medico-legală psihiatrică nr.889/15.12.2017 care a concluzionat, ca urmare a examinării stării psihice actuale (03.01.2018, S.M.L. Ploieşti), că bolnava prezintă diagnosticul de demenţă Alzeimer formă severă, nu are capacitatea psihică de a se îngriji de propriile interese, nu are discernământ şi poate fi pusă sub interdicţie.

Aceasta este situaţia - premisă de la care trebuie pornit în analizarea temeiniciei demersurilor judiciare iniţiate de petentul XXX şi, respectiv petenta B vizând punerea sub interdicţie a intimatei YYY şi desemnarea, în calitate de tutore, al acesteia, a numitului ZZZ - nepotul bolnavei, ulterior, prin „Nota de şedinţă” depusă la data de 28.03.2018, petentul solicitând desemnarea, în calitatea arătată, a numitei --, fără a se motiva, în vreun fel, această schimbare a persoanei ce urma să îngrijească de cel ce va fi pus sub interdicţie (f.48 - dos. fond), respectiv a numitului A (dosar nr.24492/281/2017).

Dacă părţile litigante - petenţii XXX şi B - sunt de acord în a  considera că, raportat la afecţiunile psihice ale intimatei YYY şi lipsa de discernământ a acesteia, se impune punerea sa sub interdicţie, nu acelaşi lucru este valabil şi în privinţa persoanei care urma a fi desemnată în calitate de tutore, cu precizarea că, în speţă, nu este vorba despre o „alegere” din partea instanţei de judecată, astfel cum s-a menţionat în cererea de apel, ci de o apreciere a aptitudinilor necesare ale tutorelui de a se îngriji de persoana şi bunurile celui pus sub interdicţie.

Potrivit art.164 alin.1 C.civ. „Persoana care nu are discernământul necesar pentru a se îngriji de interesele sale, din cauza alienaţiei ori debilităţii mintale, va fi pusă sub interdicţie judecătorească”, art.169 alin.1 C.civ. stipulând că „Interdicţia îşi produce efectele de la data când hotărârea judecătorească a rămas definitivă”.

La rândul său, art.170 alin.1 C.civ. „Prin hotărârea de punere sub interdicţie, instanţa de tutelă numeşte, de îndată, un tutore pentru ocrotirea celui pus sub interdicţie judecătorească”.

Totodată, art.174 alin.1 C.civ. statuează în sensul că „Tutorele este dator să îngrijească de cel pus sub interdicţie, spre a-i grăbi vindecarea şi a-i îmbunătăţi condiţiile de viaţă. În acest scop, se vor întrebuinţa veniturile şi la nevoie toate bunurile celui pus sub interdicţie”, în timp ce, alin.2 al aceluiaşi articol prevede că „Instanţa de tutelă, luând avizul consiliului de familie şi consultând un medic de specialitate, va hotărî, ţinând seama de împrejurări, dacă cel pus sub interdicţie judecătorească va fi îngrijit la locuinţa lui ori într-o instituţie sanitară”.

Astfel, martora -- audiată la solicitarea petentului XXX şi care este sora acestuia, a arătat că intimata YYY este mătuşa sa, fiind soră cu tatăl său şi, în urmă cu cca. 6 - 7 ani, aceasta din urmă a încheiat cu A şi B un contract de întreţinere, transferând acestora dreptul de proprietate asupra imobilului - proprietatea sa situat în Ploieşti, str. Cap. -- nr.30, jud. Prahova, în schimbul obligaţiei de a i se presta întreţinere, pe tot timpul vieţii; că, intimata YYY şi fam. -- locuiesc în aceeaşi curte, dar în imobile diferite, iar după decesul soţului intimatei - -- Gheorghe survenit în luna iulie 2017, nu s-a mai putut lua legătura cu intimata, întrucât, din cele auzite de la rude, mai exact de la fratele intimatei - Fieraru Ştefan, fam. -- nu mai permitea niciunei persoane să ia legătura cu bolnava care, începând cu luna noiembrie 2017, a fost internată la un azil din localitatea --; că, numita Nicolae Eleonora - verişoara martorei - a încercat să o viziteze pe bolnavă, însă, nu i s-a permis accesul de către patronul azilului, motivat de faptul că fam. -- ar fi impus ca orice vizită să se efectueze în prezenţa acesteia (nb. a familiei), cu precizarea că martorei nu i s-a îngrădit vreo vizită la intimată; că, nu cunoaşte să fi existat plângeri adresate vreunor instituţii ale statului din partea fam. -- ori a fam. Fieraru cu privire la faptul că intimata YYY nu ar fi fost bine îngrijită (f.85 - dos. fond).

La rândul său, martora -- audiată la cererea petentei B a declarat că fam. -- se ocupa de întreţinerea soţilor --, procurându-le medicamente şi alimente, solicitând, uneori, şi ajutorul martorei pentru a avea grijă de aceştia, când se aflau la serviciu; că, nu cunoaşte ca fam. -- să fi interzis rudelor intimatei să o viziteze, martora vizitând-o o dată sau de două ori pe lună şi, din cele percepute de aceasta, după internarea în XX, starea psihică a bolnavei s-a îmbunătăţit; că, numitul A a încheiat un contract cu azilul din XX în care s-a consemnat ca orice vizită a bătrânei să se efectueze în prezenţa sa, martora necunoscând motivul, presupunând că pentru a nu semna vreun act (f.87 - dos. fond).

 Dată fiind situaţia de fapt, astfel cum a fost reţinută şi prezentată în precedent, prin prisma probelor administrate în cauză, dar şi a normelor juridice incidente în soluţionarea pricinii, este evident că fam. -- a oferit fam. -- şi, ulterior, după decesul soţului intimatei YYY, numai acesteia, raportat la data înregistrării cererii de chemare în judecată formulată de petentul XXX - 23.10.2017, aşadar, de cca. 19 ani, îngrijirea necesară, atât din punct de vedere al traiului zilnic (hrană, condiţii de locuit, etc.), cât şi medical - împrejurare necontestată de petentul XXX care, o perioadă de timp considerabilă, nu s-a interesat de mama sa, astfel încât, numitul A este îndrituit a fi numit tutore al acesteia, asigurându-i stabilitate emoţională, un real sprijin şi, în general, un mediu securizat, dat fiind specificul bolii.

Referitor la controversata Anexă la contractul nr.x/10.11.2017 prin care, la cererea expresă a numitului A (aparţinător), conducerea „Centrului Casa Seniorilor” şi-a însuşit solicitarea acestuia privind vizitele permise ale intimatei YYY, respectiv: -- (vecină), --  fiu şi --- - nepot, orice altă vizită făcându-se împreună cu aparţinătorul, se reţine că această măsură care, în niciun caz, nu poate fi catalogată ca fiind o izolare a intimatei este, pe deplin justificată, pe de o parte, pentru asigurarea echilibrului emoţional al bolnavei care, raportat la manifestările specifice bolii Alzheimer - dispoziţie depresivă, fragilitate emoţională, incapacitate de analiză mentală şi raţionament - poate avea, în contact direct sau, chiar numai la vederea anumitor persoane, reacţii nedorite, cu repercusiuni negative pentru starea sa ulterioară, iar, pe de altă parte, este cert că, numai în prezenţa fam. --, intimata se simte în siguranţă, cunoscând şi având încredere în persoanele care, de-a lungul timpului, i-au acordat îngrijire, sprijin şi, nu în ultimul rând, protecţia necesară pentru a nu semna, eventual, înscrisuri prin care să înstrăineze, mai mult sau mai puţin, benevol sau/şi gratuit imobilul - proprietatea sa, fără a beneficia de o întreţinere şi îngrijire adecvată.

Cât priveşte însumarea în aceeaşi persoană - A - a celor două calităţi, respectiv cea de debitor al obligaţiei de întreţinere faţă de intimata YYY şi cea de tutore al bolnavei YYY, existând, în opinia apelantului - petent XXX, o contrarietate de interese, tribunalul constată, din ansamblul materialului probatoriu administrat în cauză că, pe de o parte, nu s-a probat împrejurarea invocată de natură a conduce, prin sine însăşi, la o imposibilitate de îndeplinire a sarcinilor impuse de tutelă, deşi, îndatorirea prezentării dovezilor pentru orice pretenţie formulată în justiţie, ca şi pentru orice susţinere care nu este o simplă negare a pretenţiilor celeilalte părţi, revine reclamantului (actori incumbit probatio), iar, pe de altă parte, grija şi susţinerea acordată intimatei, din toate punctele de vedere, timp de cca. 19 ani, dovedesc chiar contrariul fiind, alături de soţia sa - B, persoanele cele mai apropiate ale bolnavei, sincer interesate de asigurarea unui climat optim pentru aceasta.

Nu în ultimul rând, fiind evident interesul care transpare la finalizarea demersului judiciar iniţiat de petentul XXX, respectiv obţinerea, într-un fel sau altul, a imobilului -  proprietate a mamei sale - intimata YYY, se constată că acesta, deşi a beneficiat de asistenţă juridică calificată şi constantă, prin prezenţa aceluiaşi avocat pe tot parcursul instrumentării pricinii de instanţa de fond, nu a administrat probe care să conducă la concluzia că numita Nicolae Eleonora (nb. după numitul ZZZ) ar avea anumite aptitudini/calităţi care să o fi ajutat, în vreun fel, de-a lungul timpului pe intimată, pentru a o recomanda ca posibil tutore al bolnavei, spre deosebire de fam. -- care s-a dovedit că s-a preocupat, efectiv şi constant, de întreţinerea şi îngrijirea bolnavei.

Cât priveşte cererea de completare a probatoriilor, în faza procesuală a apelului, cu înscrisuri şi un martor, tribunalul constată că nu se impune această măsură, având în vedere vastul material probatoriu administrat în faţă instanţei de fond, cu precizarea că, la termenul de judecată din data de 25.04.2018, apărătorul petentului XXX a solicitat, în mod expres, în dovedirea pretenţiilor deduse judecăţii, probe cu înscrisuri şi audierea unui singur martor, probe încuviinţate ca atare, astfel încât, beneficiind de asistență juridică calificată, sub toate aspectele, nu se justifică şi nu se probează suplimentarea probatoriului în faţa instanţei de control judiciar.

Pentru considerentele expuse în precedent, tribunalul constatând că apelul este nefondat, urmează să îl respingă ca atare şi, în baza art.480 alin.1 C.pr.civ., va păstra sentinţa atacată, luându-se act că intimata B nu solicită cheltuieli de judecată.

Domenii speta

Spete similare