Din continutul art. 293 alin. 1 Cod procedură civilă reiese faptul că apelul incident nu este pus la îndemâna apelantului principal drept o cale de atac subsidiară, generată de apărările părţii adverse din apel sau chiar din întâmpinare, care se referă la apelul incident ca fiind mijlocul procedural pus la dispoziţia intimatului (legiuitorul neavând în vedere sintagma ,,oricare dintre părţi’’), la un moment la care acestuia i-a expirat termenul pentru formularea propriei căi de atac (în caz contrar apelul său fiind unul principal), acela?i aspect rezultând ?i din condiţionalitatea dedusă din art. 293 alin. 2 cod proc. civilă în privinţa soluţionării celor două căi de atac, una principală şi cealaltă adiţională.
Art. 293 alin. 1, 2 Cod procedură civilă
Conform art. 293 alin. 1 Cod procedură civilă, intimatul este în drept, chiar după împlinirea termenului de apel, să adere la apelul făcut de partea potrivnică, printr-o cerere proprie care să tindă la schimbarea hotărârii primei instanţe. Cererea se poate face până la prima zi de înfăţişare.
Fără a avea o reglementare explicită de natura celei regăsite în textul art. 460 alin. 1 din noul cod de procedură civilă, vechea reglementare nu a avut o altă viziune în materia exercitării căilor de atac, în sensul că împotriva unei hotărâri judecătoreşti partea poate acţiona o singură dată, printr-o cale de atac unică.
Împrejurarea că apelul incident nu este pus la îndemâna apelantului principal drept o cale de atac subsidiară, generată de apărările părţii adverse din apel sau chiar din întâmpinare, o dovedeşte însuşi conţinutul normei sus-citate – care se referă la apelul incident ca fiind mijlocul procedural pus la dispoziţia intimatului (legiuitorul neavând în vedere sintagma ,,oricare dintre părţi’’), la un moment la care acestuia i-a expirat termenul pentru formularea propriei căi de atac (în caz contrar apelul său fiind unul principal), cât şi condiţionalitatea dedusă din art. 293 alin. 2 cod proc. civilă în privinţa soluţionării celor două căi de atac, una principală şi cealaltă adiţională.
Argumentul că fiecare parte din apel este ,,intimat’’ în apelul părţii adverse nu este unul care să permită interpretarea duală a normei sus-citate.
O viziune contrară interpretării reţinute în această soluţie atrage posibilitatea contestării pe cale indirectă, a doua oară, a aceleiaşi hotărâri judecătoreşti, cu completarea motivelor propriului apel principal peste termenul conferit de art. 284 alin. 1 cod proc. civilă, ceea ce nu putea însă reprezenta voinţa legiuitorului.
În realitate, legea a urmărit să pună la dispoziţia intimatului şansa reformării hotărârii atacate doar de partea adversă, pentru care intimatul nu a înţeles să formuleze în termenul legal apel principal; această şansă, cât şi argumentele dezvoltate, pot genera interesul apelantului principal de a-şi susţine în continuare calea de atac sau dimpotrivă, de a se desista de judecata ei – pentru a lăsa fără efecte şi apelul incident.
Rezultă, astfel, că apelul incident nu este pus la dispoziţia apelantului principal pentru a contracara excepţia tardivităţii apelului principal ori pentru a completa cu argumente neaduse în termenul legal, cadrul de evaluare devolutivă.
De altfel, jurisprudenţa Curţii de Casaţie a stabilit că nu se poate repeta aceeaşi cale de atac în contra aceleiaşi hotărâri, chiar dacă amândouă ar fi în termen (Cas. I D 787/1940, citată în ,,Noul Cod de procedură civilă comentat şi adnotat’’, Vol. I, Universul Juridic, Bucureşti, 2013, pag. 1046), precum şi că partea care a făcut apel nu mai are deschisă şi calea aderării la apelul părţii potrivnice (Cas. I D. 54/1940 - citată în ,,Noul Cod de procedură civilă comentat şi adnotat’’, Vol. I, Universul Juridic, Bucureşti, 2013, pag. 1073).
Acest punct de vedere este susţinut şi în literatura juridică (prof. Ion Deleanu ,,Aderarea la apel în procesul civil’’ – Dreptul 2/2001, pag. 43).
Faţă de toate aceste considerente, cererea reclamanţilor [...], de aderare la apelul pârâtei [...] S.A., formulată după depunerea tardivă a propriului apel principal, este inadmisibilă.
Curtea de Apel Oradea
PROCEDURA INSOLVENTEI . Contestatie în anulare. Notificarea deschiderii procedurii insolventei, facuta de lichidatorul judiciar, transmisa unui creditor, prin scrisoare recomandata, cu confirmare de primire, dar fara continut declarat. Încalcarea dispozit
Curtea de Apel Brașov
Arestarea preventivă. Respingerea propunerii de arestare preventivă a inculpatului pentru că nu există probe sau indicii privind săvârşirea faptei. Temeiurile de drept ale măsurii preventive
Curtea de Apel Iași
Legea nr. 221/2009. Cheltuieli de judecată. Culpa procesuală
Curtea de Apel Târgu Mureș
Admisibilitatea acţiunii civile în procesul penal promovată de o societate de asigurare care a plătit victimei infracţiunii deduse judecăţii indemnizaţia de asigurare, în baza unui contract de asigurare facultativă de bunuri
Curtea de Apel Târgu Mureș
Art.86 şi art.90 Cod procedură civilă. Citarea la o adresă greşită împiedică partea să-şi exercite dreptul la apărare.