Legaturi personale cu minorul

Data publicare portal: 23.05.2019

Prin Sentinta civila nr. …. din data de … pronuntata de Judecatoria …. s-a admis cererea de ordonanţă preşedinţială  astfel cum a fost precizată de către reclamantul T.I.D. (CNP ….), cu domiciliul în … şi cu domiciliul procesual ales la …. în ….., în contradictoriu cu pârâta T.I.A.R. (CNP …), cu domiciliul la familia …..

Stabileşte în favoarea tatălui reclamant dreptul de a avea legături personale cu minorul T.I.F., născut la data de …., prin luarea minorului de către tată şi înapoierea lui, potrivit următorului program, până la soluţionarea definitivă a dosarului  cu nr. xxx:

- în primul weekend din lună, de vineri ora l6:00 până duminică ora 16:00;

- în cel de-al treilea weekend din lună, sâmbătă, de la ora 09:30 până la ora 16:00;

- în prima săptămână din vacanţa de iarnă cu  petrecerea Crăciunului şi Anului Nou în anii impari cu mama şi în anii pari cu tatăl;

- în vacanţa de vară, două săptămâni în luna iulie  şi două săptămâni în luna august;

- de ziua de naştere a tatălui, între orele 10:00 - 19:00;

- în anii impari, de ziua de naştere a minorului, între orele 10:00-19:00.

Obligă pârâtă la plata către reclamant a cheltuielilor de judecată parţiale în cuantum de 320 lei.

Executorie.

Pentru a se pronunţa astfel Judecătoria a reţinut următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Slatina la data de … sub nr. …, reclamantul XXX, în contradictoriu cu pârâta XXX, a solicitat ca pe cale de ordonanţă preşedinţială să se încuviinţeze un program de păstrare a legăturii personale cu minorul, provizoriu pana la soluţionarea cauzei de divorţ, respectiv dosarul nr.xxx aflat pe rolul Judecătoriei Slatina, cu raportare la vârsta minorului si la respectarea interesului superior al acestuia, astfel:

- în prima si a treia săptămâna din fiecare luna, de vineri de la ora 17:00 pana duminica la ora 17:00, prin luarea minorului de către tata si aducerea acestuia in domiciliul mamei;

- în fiecare săptămâna in ziua de marţi si joi intre orele 17:00 - 19:00 , prin luarea minorului de către tata de la domiciliul mamei, de la cămin, după cum este cazul, cu obligarea înapoierii minorului in domiciliul mamei;

- în anii impari, de ziua de naştere a minorului, iar in anii pari de ziua de naştere a tatălui intre orele 10:00 - 19:00 prin luarea minorului de către tata;

- prima săptămâna din vacanta de iarna a minorului cu petrecerea sărbătorii Crăciunului cu tatăl si Anului Nou cu mama;

- o luna in vacanta de vara a minorului in funcţie de perioada de concediu a părinţilor prin luarea minorului de către tata si aducerea acestuia in domiciliul mamei la sfârşitul perioadei de vizita.

În motivarea cererii, reclamantul a arătat că în fapt, părţile s-au căsătorit in anul 2015, iar anterior căsătoriei au fost in relaţii de concubinaj din anul 2012.

Anterior căsătoriei, arată că s-a născut minorul T.I.F., la 18.11.2014.

Pana la incheierea căsătoriei, mai precis pana in mai 2014, reclamantul învederează că au locuit impreuna cu părinţii reclamantului in oraşul …., iar in mai 2014, părţile s-au mutat in satul …i, acolo unde părinţii reclamantului le-au construit o casa cu toate condiţiile necesare.

In luna septembrie, părţile s-au separat in fapt, iar pârâta a plecat împreuna cu minorul la părinţii săi, unde condiţiile de locuit sunt precare.

Prin sentinţa civila nr…. din … s-a dispus exercitarea autorităţii părinteşti asupra minorului provizoriu în comun de ambii părinţi, pana la soluţionarea definitivă a dosarului nr. xxx, dosar aflat pe rolul Judecătoriei …, având ca obiect divorţ si s-a respins ca neîntemeiat capătul de cerere privind stabilirea locuinţei minorului la tatăl reclamant.

Reclamantul susţine că şi anterior soluţionării ordonanţei presedintiale si după aceea, pârâta refuza sa dea minorul pentru a petrece timp impreuna cu acesta, singura împrejurare in care a lăsat minorul pentru patru ore a fost de ziua de naştere a acestuia.

Reclamantul susţine că a mers la minor in vizita foarte des, pentru ca distanta intre locuinţa acestuia si locuinţa părinţilor pârâtei este foarte mica si acesta a dorit sa meargă cu reclamantul pentru a petrece timp împreună, dar de fiecare dată, pârâta îl scoate pe minor unde îl lasă cu reclamantul 20-30 minute, după care vine si îl ia in casa.

Prin aceasta atitudine, reclamantul susţine că  este prejudiciata atât relaţia intre reclamant si fiul sau, cat si starea de sănătate a minorului; începând din 23.11.2018 minorul a fost internat in spital cu o răceala foarte puternica.

Pârâta, prin atitudinea ei, si modul cum restrânge dreptul tatălui de a tine legătura cu minorul face sa fie ineficiente asa zisele legaturi personale. Mai mult decât atât, dată fiind ostilitatea relaţiilor dintre parti, agravate si de existenta dosarului de divorţ solicită ca instanţa sa retina că lipsa unui program provizoriu se va răsfrânge asupra minorului, care se va vedea pus la mijlocul conflictului dintre părinţii săi.

În dovedire, solicită probele cu încrisuri, interogatoriul pârâtei, proba testimoniala cu martora T.V. pe care înţelege sa o aducă necitata, si mijloace tehnice de proba.

Pârâta T.I.A.R. a depus întâmpinare la data de 05.12.2018, arătând ca este de acord in parte cu cererea reclamantului, motiv pentru care solicită admiterea cererii având ca obiect legături personale cu minorul in următoarea modalitate :

- de doua ori pe luna respectiv prima si a treia săptămâna din luna, insa in ziua de sâmbăta de la ora 9.30 pana la ora 16.00;

- în anii impari  de ziua copilului si a reclamantului  de la oara 10.00 pana  la ora 16.00;

- Crăciunul alternativ in anii impari cu reclamantul, în anii pari cu pârâta;

- doua săptămâni in vacanta de vara, când reclamantul considera ca are timp.

În motivare, arată că nu este de acord în totalitate cu cererea reclamantului întrucât copilul are o vârsta fragedă, de numai patru ani, iar acesta este obişnuit numai cu mama, el nu poate sta fără ea. Mai mult decât atât, minorul este mai sensibil in general si foarte pretenţios la mâncare.

Pârâta susţine că de ziua copilului, când şi ea i-a pregătit o petrecere, pârâtul i-a solicitat sa i-l dea de dimineaţa, ea susţine că a fost de acord, i-a dat copilul, insa când i-a fost adus copilul nu a venit cu reclamantul, ci impreuna cu unchiul sau. Mai arată că de fiecare dată, când a venit sa vadă copilul, nu a venit niciodată tatăl cum este si firesc, vine unchiul sau si bunicul patern. Pârâta susţine că le-a dat minorul, iar când le-a solicitat sa intre in casa cu el pentru ca afara este rece, i-au relatat ca nu doresc sa intre in casa ei. Mai susţine că niciodată nu le-a impus un timp anume, chiar daca era îngrijorata pentru vremea de afara. Este adevărat ca ultima data când a luat minorul din domiciliul ei si l-a dus in domiciliul sau, sau al părinţilor sai, i-au dat copilului sa mănânce inghetata, printre altele, si a ajuns cu el la spital, ceea ce a deranjat-o pe pârâtă.

Pârâta susţine că nu este de acord sa ia minorul si in cursul săptămânii, intrucat este destul de mic iar aceasta tracasare nu i-ar face deloc bine. Totodată, asa cum relata si mai sus, minorul nu poate dormi fara ea, iar reclamantul cunoaşte foarte bine acest aspect, intrucat atunci când a fost la el, pe la ora 16.00, i-a cerut sa-l aducă la ea. Prin urmare, consideră că nu este in interesul minorului, la vârsta lui, un astfel de program, dimpotrivă l-ar afecta. In concluzie, solicită admiterea cererii in modalitatea arătata de ea.

In drept, invocă dispoziţiile art. 205 C.proc.civ.

In dovedire, intelege sa se folosească de proba cu interogatoriu si martora …..

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Din relaţia de căsătorie a părţilor T.I.D. şi T.I.A.R. s-a născut minorul T.I.F., la data de 18.11.2014.

Pe rolul Judecătoriei Slatina se află înregistrat dosarul nr. xxx privind divorţul părţilor (fila 9).

În fapt, aşa cum reiese din susţinerile părţilor, răspunsurile acestora la interogatoriu şi declaraţia martorei T.V., de la despărţirea părţilor, minorul a locuit împreună cu mama sa, fiind vizitat de către tată.

Pe calea prezentei ordonanţe presedinţiale, se solicită de către reclamant  stabilirea în favoarea sa a unui program de legături personale cu minorul.

Potrivit art. 997 alin. (1), alin. (2) C. proc. civ. „(1) Instanţa de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparenţa de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări; (2) Ordonanţa este provizorie şi executorie. Dacă hotărârea nu cuprinde nicio menţiune privind durata sa şi nu s-au modificat împrejurările de fapt avute în vedere, măsurile dispuse vor produce efecte până la soluţionarea litigiului asupra fondului”

Astfel, pentru admiterea cererii de ordonanţă preşedinţială trebuie îndeplinite următoarele condiţii: caracterul provizoriu, existenţa unor cazuri grabnice şi neprejudecarea fondului, toate acestea fiind necesare pentru păstrarea unui drept, prevenirea unei pagube iminente ori pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.

De asemenea, în raport de principiul care stă la baza instituirii unei asemenea proceduri de urgenţă, principiu care se degajă din întreaga reglementare (ratio legis), dispoziţiile citate sunt deopotrivă aplicabile pentru reprimarea unui manifestări abuzive prin care se aduce atingere unui interes public sau privat, dacă măsura este necesară pentru înlăturarea unui prejudiciu pe care l-ar încerca reclamantul.

Cât priveşte condiţia urgenţei, instanţa reţine că a reieşit din depoziţia martorei T.V. că deşi tatăl l-a văzut zilnic pe minor, i s-a permis acest lucru doar în prezenţa mamei  sau a bunicului şi pentru cinci-zece minute. Aceeaşi martoră a relatat că de la despărţirea părţilor, ceilalţi membri ai familiei paterne l-au mai văzut o singură dată pe copil, când tatălui i s-a permis să îl ia pe copil pentru patru ore.

Instanţa va înlătura depoziţia martorei G. F., depoziţie marcată de contradicţii. Astfel, aceasta a declarat că de la despărţirea părţilor, reclamantul a venit să-l vadă pe copil cam de două-trei ori, precizând că tot de vreo dou-trei ori tatăl a intrat în curte, unde a stat împreună cu pârâta şi copilul. La scurt timp, martora a declarat că reclamantul l-a luat pe copil de dou-trei ori, ori de câte ori a vrut. Or, dacă reclamantul a venit de două-trei ori şi tot de două-trei ori a intrat şi a stat în curte cu mama şi copilul, dar tot de două-trei ori a plecat efectiv reclamantul cu copilul, cele declarate de martoră sunt lipsite de sens. În aceste condiţii, instanţa va înlătura această depoziţie, ea nefiind aptă a lămuri aspectele deduse judecăţii.

Faţă de maniera în care a reieşit că mama a permis legăturile tată-fiu, instanţa reţine că o astfel de condiţionare a legăturilor dintre tată şi copil face din situaţia dedusă judecăţii una urgentă. Mai mult decât atât, instanţa reţine că fiecare dintre părinţi manifestă tendinţa de a abuza de poziţia pe care o are. Astfel, pe de o parte, pârâta i-a permis tatălui vizite scurte şi cel mai adesea în prezenţa sa sau a bunicului, cum a relatat martora T.V..  Pe de altă parte, tatăl a mers zilnic să îl vadă pe minor, aspect relevat de aceeaşi martoră. Ambele forme de comportament fac rău copilului, atât legăturile restrânse până la ineficienţă de către mamă, cât şi vizitarea zilnică a minorului de către tată. În atare condiţii, un echilibru în viaţa copilului se impune a fi asigurat în mod urgent.

Instanţa reţine că numai aparent mama permite legăturile tată-fiu, în realitate ele fiind ineficiente, întrucât prezenţa mamei în momentul în care tatăl îşi vede copilul lipseşte de finalitate demersul tatălui. Este, deci, cu prisosinţă îndeplinită în cauză condiţia urgenţei.

În speţă, instanţa reţine că măsura solicitată are caracter provizoriu, urmând să dăinuie până la soluţionarea definitivă a dosarului cu nr. xxx şi fiind chiar benefic ca instanţa care va soluţiona pe fond cauza să aibă în vedere şi experienţa unui program provizoriu potrivit căruia să se păstreze legătura tată-copil şi a putea aprecia asupra a ceea ce este mai bine pentru minor pe termen lung.

De asemenea, măsura nu prejudecă fondul, unde, în urma administrării unui probatoriu complex, se va putea stabili cum este mai bine ca minorul să păstreze relația cu tatăl său.

Cât priveşte aparenţa dreptului, instanţa reţine că ea operează în sensul că este în interesul minorului să păstreze legături efective cu tatăl său. Mai mult decât atât, la termenul din 05.12.2018, părţile au căzut de acord asupra unei forme de păstrare a legăturilor personale dintre tată şi minor. Implicit, ambele părţi au în vedere că este în interesul copilului ca acesta să păstreze legătura cu tatăl său.

În ceea ce priveşte modalitatea concretă de păstrare a legăturilor personale cu copilul, instanţa apreciază ca fiind benefică forma convenită de părţi la termenul din 05.12.2018, în sensul că ea face efectiv dreptul tatălui de a petrece timp cu minorul, nu perturbă programul acestuia din urmă şi asigură posibilitatea minorului de a se simţi alături de familia sa şi atunci când merge la tată. De asemenea, programul convenit permite petrecerea alternativă a unor sărbători cu părinţii, astfel încât bucuria specifică să fie resimţită alături de fiecare dintre părinţi, iar aceştia să se bucure, la rândul lor, de posibilitatea de a–i face cadouri copilului.

Astfel, instanţa va stabili în favoarea tatălui reclamant dreptul de a avea legături personale cu minorul prin luarea minorului de către tată şi înapoierea lui, potrivit următorului program, până la soluţionarea definitivă a dosarului  cu nr. :

- în primul weekend din lună, de vineri ora l6:00 până duminică ora 16:00;

- în cel de-al treilea weekend din lună, sâmbătă, de la ora 09:30 până la ora 16:00;

- în prima săptămână din vacanţa de iarnă cu  petrecerea Crăciunului şi Anului Nou în anii impari cu mama şi în anii pari cu tatăl;

- în vacanţa de vară, două săptămâni în luna iulie  şi două săptămâni în luna august;

- de ziua de naştere a tatălui, între orele 10:00 - 19:00;

- în anii impari, de ziua de naştere a minorului, între orele 10:00-19:00.

În temeiul art. 453 alin. 1 C.proc.civ., ca urmare a admiterii cererii precizate a reclamantului, instanţa va obliga pârâtă la plata cheltuielilor de judecată parţiale, în cuantum de 320 lei, reprezentând 20 lei taxă judiciară de timbru şi onorariu avocaţial în valoare de 300 lei, onorariu redus, conform art. 451 alin. 2 C.proc.civ., de la 500 lei (fila 44) ca urmare a complexităţii reduse a cauzei, care a comportat un singur termen de judecată şi cu luarea în considerare a faptului că programul de legături personale încuviinţat a fost cel convenit de părţi.

Domenii speta

Spete similare