Lipsa taxa timbru apel

Asupra cauzei civile de faţă, retine următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Olt – Secţia I Civilă sub nr. X/104/2019, revizuentul F V a formulat cerere de revizuire a deciziei civile nr.X din 07.02.2019, pronunţată de Tribunalul Olt, în dosar nr. X/311/2018.

În speţă, solicită să se aibă în vedere faptul ca avocatul său a plătit taxa de timbru in valoare de 20 de lei şi a trimis prin fax copia chitanţei, copie care nu s-a regăsit la dosar.

În timpul procesului, acesta a solicitat cinci minute pentru a depune la dosar chitanţa originală, dar acest lucru nu i-a fost admis. Imediat după audiere, avocatul său s-a deplasat la registratura Tribunalului Olt şi a depus chitanţa în original.

Chiar daca s-a comis o mica eroare, a solicitat a se lua în calcul faptul ca revizuentul a pus la dispoziţia domnului avocat suma de bani necesara plaţii taxei de timbru cu aproximativ doua săptămâni înaintea procesului si nu are nicio vina directa pentru situaţia creată.

A se lua în calcul faptul ca Pădurea T, o comoara naţionala, aşa cum rezulta din documentele depuse la dosar nu merita si nu trebuie sacrificata pentru suma de 20 de lei, suma care, de fapt, a si fost plătită la timp, fără a fi depusa chitanţa originala la dosarul cauzei.

A menţionat că, imediat după aflarea sentinţei de respingere a apelului său pentru netimbrare, în parcelele 89-96 din UP III - Pădurea T, gestionata de Ocolul Silvic C, s-au reluat tăierile masive, existând riscul ca, pana la soluţionarea dosarului civil de fond, arborii seculari din aceasta porţiune de pădure, fosta rezervaţie naturala pentru samantisuri, cu protecţie integrala si in mod abuziv declasificată si supusa tăierilor masive, sa fie tăiaţi în totalitate.

Prin urmare, în urma procesului de fond, s-ar putea asista la o reunificare a unei porţiuni de pădure (parcelele 89-96 din UP VI) plină de cioate şi tufişuri ramase in urma tăierilor masive cu "sora ei geamăna" - UPIH - Rezervaţie naturala pentru samantisuri, cu protective integrala.

Sentinţa civila nr. X din 24 octombrie 2018, emisa de Judecătoria Slatina, in care, la pagina 3, "Instanţa, in primul rând, respinge excepţiile lipsei calităţii procesuale active si a lipsei de interes, întrucât instanţa apreciază ca, in persoana reclamantului, sunt întrunite aceste condiţii, având in vedere ca acesta a formulat o plângere înregistrata la Parchetul de pe lângă Judecătoria Slatina, sub nr.X din 2017, prin care se fac cercetări privind tăierile de material lemnos din Pădurea T"

Adeverinţa nr. X din 03.01. 2019, emisa de Primăria F, din care rezulta preocupările sale pe linia protecţiei mediului, inclusive educarea copiilor pe aceasta linie si o parte din interesul său pentru salvarea si protejarea Pădurii T.

Adresa înaintata de revizunet la Tribunalul Olt, prin care îşi motivează interesul pentru salvarea si protejarea pădurii T.

O copie de pa Raportul Corpului de control al Ministerului Apelor si Pădurilor, cu nr. X/ADP/ 05.09.2017 din care rezulta modul in care a fost masacrata Pădurea T.

Adresa nr. X/ADP din 20.09.2017, semnata de doamna ministru al apelor si pădurilor, D P si trimisa la Ministerul Mediului, prin care se solicita includerea suprafeţei de 174,81 ha din Pădurea T (parcelele 89-96 din UP III), administrate de Ocolul Silvic C din cadrul Direcţiei Silvice A, in cadrul S N R 01XX Pădurea T.

Adresa cu nr. X/IRD/20.09.2017, înaintată către ROMSILVA, semnata de secretarul general al MAP, I R D, prin care se solicita "administrarea unitara, de către un singur ocol silvic a suprafeţei Pădurii T, aflata administrative pe raza judeţului O, conform amenajamentelor silvice in vigoare".

A precizat faptul ca acest lucru l-a solicitat şi în procesul de fond, alături de oprirea tăierilor si protejarea prin masuri ferme a pădurii si animalelor care trăiesc aici.

Adresa nr. X/ IRD/ 20.09.2017, semnata de I R D si trimisa către secretarul de stat pentru păduri, I S, prin care se solicita rezolvarea unor neconcordante din planurile de amenajament si situaţia reala din teren. Menţionează ca in teren au fost descoperite mai multe garniuta secular in volum de 136 mc care nu existau si in acele planuri de amenajament, ele putând fi tăiate si sustrase fără probleme de către firma care executa tăieri (firma fiului primarului comunei).

Răspunsul cu nr. X din 20.09.2017, dat revizuentului de Ministerul Apelor si Pădurilor in care se certificau neregulile constatate in urma sesizărilor făcute de revizuent, i se dădea dreptate in privinţa existentei berzelor negre in Pădurea T si i se comunica ce masuri de protecţie a dispus doamna ministru D P.

Răspunsul cu numărul X din 11.10.2017, dat revizuentului de către domnul profesor inginer doctor V M, seful gărzii forestiere Ploieşti, in care i se explica modul in care au fost declasificate parcelele 89-96 din UP VI Padurea T, prezenta unui număr mare de berze negre văzut împreuna cu revizuentul, în apropierea Pădurii T.

În finalul răspunsului, i se spune foarte clar ca: "Având in vedere valoarea genetic mare a arborilor din speciile garnita si cer, aflaţi in trupul de pădure T care se întinde pe raza judeţelor A si Olt, pădure care este in administrarea a doua ocoale silvice de stat, se impune, pe de o parte, trecerea pârtii de fond forestier administrate de Ocolul Silvic C la Ocolul Silvic V, iar pe de alta parte, includerea întregului trup de pădure, in suprafaţa de 277,6 hectare în unitatea de gospodărire de tip "K", rezervaţii de seminţe, categoria funcţional l,5 ha - păduri constituite în rezervaţii seminologice (TII), cu instituirea unor masuri de protecţie deosebite, prin amenajamentul silvic".

Adresa cu nr. X/CRP/14.06.2019, prin care Garda Naţionala de Mediu confirma ca a stat de vorba cu martorii care au confirmat prezenta berzelor negre in zona, ca au văzut un cuib de acvila ţipătoare mica arătat de subsenatul, arata ca "parcelele 89-96 din Pădurea T nu au fost prinse in Planul de management al S N R 01XX, deşi practic, cele doua suprafeţe de pădure sunt trup comun ".

În final, adresându-se şi secretarului de stat de la MM, domnul E U, Garda Naţionala de Mediu precizează ca : "In concluzie, va rugam respectuos sa analizaţi oportunitatea unei propuneri de extindere a Ariei Naturale Protejate R 01XX cu cele 174 de hectare administrate de OS C ". A adăugat aici si petiţia sa către Agenţia Naţionala Pentru Arii Naturale Protejate, la care nici pana acum nu a primit un răspuns.

Adresa cu nr. XXGNM CJ A din 08.05.2017, prin care i se comunica faptul ca tăierile din Pădurea T s-au făcut fără autorizaţie de mediu, firma E I 2006 SRL a fost sancţionată contravenţional cu amenda de 30.000 de lei.

Harta Pădurii T, din care se vede clar ca pădurea este trup comun, ca ea aparţine in integralitate judeţului OLT.  Petele albe din stânga drumului judeţean reprezintă tăierile din ultimii ani. In prezent, se taie masiv in parcela UP III, chiar de către firma B F, firma care este condusa efectiv de fostul pădurar, M G.

A mai menţionat faptul ca, in prezent, sunt deschise următoarele dosare, care au ca obiect tăierile ilegale din Pădurea T: dosar penal X din 2017, deschis la PJ S, pe întreaga grupare criminal organizata;  dosar penal X din 12.10. 2018, deschis la PJ S, pe numele pădurarului rezervaţiei naturale, C G;  dosar penal X din 2018, deschis la Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt, pe numele unor poliţişti.

Prin urmare, a solicitat admiterea solicitarea sale de revizuire a sentinţei şi admiterea ordonanţei presedintiala prin care sa fie oprite tăierile industrial (de punere in valoare) pe întreg teritoriul Pădurii T, pana la soluţionarea procesului civil pe fond X.

 Faţă de cererea de revizuire formulată, intimata Regia Naţională a Pădurilor a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acesteia pentru următoarele motive:

A invocat excepţia inadmisibilităţii cererii de revizuire, în primul rând, a se observa faptul că reclamantul nu şi-a întemeiat în drept cererea de revizuire. Cu toate acestea, analizând motivele revizuirii, se poate constata că acestea nu se circumscriu motivelor prevăzute de art. 509 Cod proc. civ., ceea ce duce la respingerea cererii, ca inadmisibilă.

 În situaţia în care, se va califica cererea reclamantului ca fiind contestaţie în anulare, solicită să fie respinsă pentru următoarele considerente:

Instanţa de apel în mod corect a constatat că prin citaţia emisă la data de 14.01.2019 i s-a pus în vedere apelantului ca până la termenul din 07.02.2019 să achite taxa judiciară de timbru în sumă de 20 lei, stabilită în conformitate cu prevederile art. 23 alin, 1 lit. a) din O.U.G. 80/2013.

De asemenea, în mod corect instanţa constată că citaţia a fost comunicată apelantului la data de 16.01.2019 potrivit dovezii de comunicare depusă la fila 33 dosar, însă cu toate acestea apelantul nu şi-a îndeplinit obligaţia stabilită în sarcina sa.

Potrivit dispoziţiilor art. 470 alin. 2) La cererea de apel se va ataşa dovada achitării taxelor de timbru şi alin (3) Cerinţele de la alin. (1) lit. b) şi e) şi cea de la alin. (2) sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii, iar cele de la alin. (1) lit. c) şi d), sub sancţiunea decăderii. Lipsa semnăturii poate fi împlinită în condiţiile art. 196 alin. (2), iar lipsa dovezii achitării taxei de timbru poate fi complinită până la primul termen de judecată la care partea a fost legal citată în apel.

Având în vedere aceste dispoziţii legale şi faptul că nu s-a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru, până la primul termen, instanţa de apel în mod corect a admis excepţia netimbrării şi, drept consecinţă a anulat apelul declarat de reclamantul F V.

Nu se pot  reţine susţinerile reclamantului potrivit cărora avocatul acestuia a plătit taxa de timbru şi a trimis prin fax copia chitanţei, copie care nu s-a regăsit la dosar, întrucât nu s-a făcut nicio dovadă în acest sens.

Prin cererea de chemare în judecată reclamantul a solicitat ca instanţa, pe cale de ordonanţă preşedinţială să dispună oprirea tăierilor de punere în valoare de pe întreaga suprafaţă de pădure T de 277, 6 ha în unităţile de gospodărire de tip „K", rezervaţii de seminţe, categorie funcţională de 1,5 ha păduri constituite în rezervaţii seminologice (TII) cu instituirea unor măsuri de protecţie deosebită pentru amenajamentull silvic şi a suprafeţei de 878 ha pădure situată pe raza Comunei T jud. Olt ce reprezintă S N  R 01XX, 120 ha gestionate de O.S. V (fiind tăiaţi aproape toţi arborii seculari din acest Sit).

Prin întâmpinare a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale active şi a lipsei de interes a reclamantului în promovarea cererii.

Calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii.

Calitatea procesuala activă constă în identitatea între persoana reclamantului şi cel care este titular al dreptului. Sarcina indicării calităţii procesuale revine reclamantului, care, prin cererea de chemare în judecată, trebuie să expună împrejurările din care să rezulte că el este îndreptăţit să-l cheme în judecată pe pârât.

În ceea ce priveşte interesul, acesta trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual.

Pentru a stabili dacă o parte are interes în exercitarea acţiunii civile, instanţa trebuie să prefigureze folosul efectiv pe care aceasta l-ar obţine în ipoteza admiterii formei procedurale  exercitate.

Având în vedere cele arătate, a soliciat să se constate că reclamantul nu deţine calitate procesuală activă şi nici interes în promovarea cererii.

În fapt, reclamantul a solicitat ca instanţa să interzică exploatarea masei lemnoase din pădurea T, pădure proprietate a statului aflată în administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva.

În cererea de ordonanţă preşedinţială reclamantul a arătat că în anul 2017 a făcut un denunţ la DNA, la adresa numitului B G - primar al Comunei T, jud. O. Se arată că acesta a exploatat masa lemnoasă din parcelele 89 - 96 în suprafaţă de 174 ha. pădure aflată în administrarea Ocolului Silvic C şi care face parte din S N , fiind pădure secular de gărniţă din specie rară, fiind declasificată de la rangul de rezervaţie natural cu protecţie integral, la cel de pădure pentru producţie cherestea.

Totodată, reclamantul învederează în cererea de ordonanţă preşedinţială aspectele care fac obiectul cercetărilor penale.

Potrivit dispoziţiilor art. 997 alin. (1) Cod prod. Civ,, „Instanţa de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparenţa de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări".

Rezultă aşadar patru condiţii specifice de admisibilitate a procedurii ordonanţei şi anume: existenţa aparenţei de drept în favoarea reclamantului, existenţa unui caz grabnic, caracterul provizoriu al măsurii şi neprejudecarea fondului.

La o analiză sumară a situaţiei de fapt, se poate constata că nu exista aparenţa dreptului în favoarea reclamantului.

Conform disp. art. 11 alin. (1) din Codul Silvic, Fondul forestier proprietate publică a statului se administrează de Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, regie autonomă de interes naţional, aflată sub autoritatea statului, prin autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice, care se reorganizează în Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură "Marin Drăcea" şi de Regia Autonomă "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat" prin ocolul silvic propriu constituit în condiţiile legii.

Din înscrisurile depuse de către reclamant la dosar, respectiv din Adresa nr. X/CRP/14.06.2018 emisă de Garda Naţională de Mediu rezultă că suprafaţa de 178 ha din pădurea T şi anume u.a. 89 - 96 din UP IV C – Ocolul Silvic C aparţinând Direcţiei Silvice A, nu este prinsă în planul de management al R 01XX. Totodată, se mai precizează că în urma verificărilor efectuate se concluzionează că nu au fost constatate nereguli din punct de vedere al protecţiei mediului la cele două ocoale silvice reclamate ce administrează Pădurea T, dar nici nu au fost observate exemplare de barză neagră sau acvilă ţipătoare mică.

În ceea ce priveşte urgenta, dispoziţiile art. 997 alin. 1 Cod proc. civ., arată că  este îndeplinită aceasta condiţie când măsura provizorie este necesara "pentru păstrarea unui drept ce s-ar păgubi, prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, ori pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.

Or, reclamantul nu a demonstrat că este îndeplinită această condiţie. Referitor la caracterul provizoriu, urmează a se observa că reclamantul solicită nterzicerea sud orice formă şi de către orice firmă sau persoană fizică autorizată sau neautorizată a tăierii pădurii T, până la finalizarea procesului penal nr. X/311/2018. Apreciază că nu este îndeplinită nici această condiţie.

 Aşa cum a arătat,  terenul în suprafaţă de 174 ha este proprietate publică a statului aflat în administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor -Romsilva Direcţia  Silvică A, acestuia aplicându-i-se dispoziţiile Codului silvic - Legea nr.46/2008.

Conform disp. art, 19 din Codul Silvic, (1) Modul de gestionare a fondului forestier naţional se reglementează prin amenajamentele silvice, care constituie baza cadastrului de specialitate şi a titlului de proprietate a statului pentru fondul forestier proprietate publică a statului,

Ţelurile de gospodărire a pădurii se stabilesc prin amenajamente silvice, în concordanţă cu obiectivele ecologice şi social-economice şi cu respectarea dreptului de proprietate asupra pădurilor, exercitat potrivit prevederilor prezentului cod,

Având n vedere cele arătate, solicită să se constatate că nu sunt îndeplinite cumulativ condiţiile impuse de art. 997 cod proc. civ. necesare pentru a fi admisibilă o cerere de ordonanţă preşedinţială.

Faţă de cele arătate, solicită respingerea cererii ca inadmisibilă.

Analizând admisibilitatea cererii de revizuire formulată, în condiţiile art. 509 pct. 5 C.pr.civ., Tribunalul reţine următoarele:

Prin decizia civilă nr.X/07.02.2019 pronunţată în dosarul nr.X/311/2018 a fost admisă excepţia netimbrării apelului şi a fost anulat apelul declarat împotriva sentinţei civile nr.X/19.12.2018, ca netimbrat.

Prin cererea de revizuire formulată la data de 06.05.2019 şi întemeiată pe disp. art. 509 alin. 5  C.proc.civ. s-a arătat că apărătorul revizuentului a achitat taxa de timbru în valoare de 20 lei şi a trimis prin fax copia chitanţei, copie care nu s-a regăsit la dosar.

În analiza motivului de revizuire invocat, Tribunalul reţine că revizuirea este o cale extraordinară de atac, de retractare, nedevolutivă, sediul materiei constituindu-l art. 509-513 C.proc.civ.

Potrivit art. 509 alin. 5  C.proc.civ., revizuirea poate fi cerută dacă „după  darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reţinute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfăţişate dintr-o împrejurare mai presus de voinţa părţilor”.

Acest motiv de revizuire se referă la descoperirea de înscrisuri doveditoare, deci când partea care a pierdut procesul dovedeşte existenţa unor înscrisuri care au fost reţinute de partea adversă sau care nu au putut fi prezentate dintr-o împrejurare mai presus de voinţa ei.

Pentru invocarea acestui motiv de revizuire trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: partea interesată să prezinte un înscris nou; înscrisul să aibă forţă probantă prin el însuşi; înscrisul invocat să fi existat la data când a fost pronunţată hotărârea; înscrisul să nu fi putut fi produs în procesul în care s-a pronunţat hotărârea atacată; înscrisul să fie determinant.

Astfel, noţiunea de înscris, în sensul art.509 alin.1 pct.5 Cpc trebuie privită în accepţiunea sa restânsă, în sensul de înscris probator, mijloc de probă determinant, care, analizat la momentul evocării fondului, să conducă la o altă soluţie decât cea pronunţată în cauză.

Totodată, se reţine că pct.5 al art. 509 Cpc vizează condiţia ca revizuentul să nu fi cunoscut faptul reţinerii înscrisului, iar reţinerea acestuia să se fi făcut de către partea potrivnică în momentul judecării fondului sau ca înscrisul să nu fi putut fi prezentat din motive mai presus de voinţa părţilor.

Or, chitanţa de plată a taxei judiciare de timbru pe care revizuentul se întemeiază în prezenta revizure nu reprezintă un înscris doveditor ce poate fi analizat pe fondul cauzei, întrucât el nu poate conduce la pronunţarea unei alte soluţii asupra fondului acţiunii.

Cum dovada achitării taxei de timbru nu face obiect al probaţiunii fondului cauzei în dosarul nr. X/311/2018, rezultă că nu poate fi considerată un înscris probator în sensul disp. art. 509 pct.5 Cpc.

De altfel, nu este întrunită nici condiţia ca înscrisul să fi fost reţinut de către partea adversă iar revizuentul să nu fi avut cunoştinţă despre el sau să nu fi fost înfăţişat dintr-o împrejurare mai presus de voinţa părţilor, din moment ce chitanţa provine chiar de la partea care a formulat calea extraordinară de atac.

Prin urmare, nefiind îndeplinite condiţiile de admisibilitate ale cererii de revizuire formulate, Tribunalul va respinge cererea de revizuire formulată împotriva deciziei civile nr.X/07.02.2019 pronunţată în dosarul nr.X/311/2018, ca inadmisibilă.

Data publicarii pe portal: 12.06.2019

Domenii speta

Spete similare