Împăcarea între părți în cadrul procesului penal – modalitatea de aplicare.

Sentinţă penală 106 din 10.01.2019


În cursul lunii iulie 2012, inculpata....a indus în eroare persoana vătămată ....... cu ocazia executării unui contract de mandat civil determinând-o să-i dea suma de 15.000 de lei sub pretextul că va  achita cu acești bani o parte din prețul imobilului situat pe raza localității X...., pe care persoana vătămată urma să îl cumpere de la societatea x........, deși știa că acest lucru nu este posibil, sumă de bani pe care și-a însușit-o, producându-i persoanei vătămate o pagubă de 15.000 de lei.

Instanţa de fond în urma probatoriului administrat a apreciat faptul că, inculpata... a săvârșit infracțiunea de înșelăciune prevăzută şi pedepsită de art. 244  alin. 1 Cod Penal cu aplicarea art. 5 şi  41 alineat 1  Cod Penal, pentru care a fost trimisă în judecată, motiv pentru care a aplicat acesteia o pedeapsă de 1 an închisoare şi în final în urma efectuării operațiunilor de contopire având în vedere antecedentele penale a inculpatei s-a stabilit o pedeapsă finală de  3 ani şi 9 luni închisoare în regim de detenţie.

De asemenea instanța de fond a luat act de faptul că partea civilă ........... nu mai are pretenţii civile, prejudiciul creat în cuantum de 15.000 lei a fost reperat integral de către  inculpată.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel, în termenul legal, inculpata care a solicitat, printre altele şi încetarea procesului penal ca urmare a intervenirii împăcării (ipoteză prevăzută de art. 16 alin. (1) lit. g) C.proc.pen. raportat la art. 244 alin. (3) C.pen.

În legătură cu solicitarea de încetare a procesului penal ca urmare a împăcării, s-a reţinut de către Curtea de Apel Timişoara mai întâi că actualul text de incriminare (art. 244 alin. (1) şi (3) C.pen.) permite împăcarea în cazul infracţiunii de înşelăciune, dar o condiţionează temporal, respectiv o îngăduie dacă intervine până la citirea actului de sesizare a instanţei (art. 159 alin. (3) C.pen.).

Or, citirea actului de sesizare a avut loc la data de 07.11.2018, ocazie cu care s-a procedat la audierea inculpatei, fără ca până în acel moment procesual să fi operat împăcarea.

De altfel, Curtea observă că încă din faza de urmărire penală persoana vătămată a încercat să ajungă la o înțelegere cu inculpata, sens în care s-a şi adresat unui mediator însă inculpata a refuzat această oportunitate oferită de persoana vătămată.

Este adevărat că ulterior citirii actului de sesizare, la data de 19.12.2018 înainte de încheierea cercetării judecătoreşti, persoana vătămată a dat o declaraţie în faţa instanţei de fond în care menţionează „precizez că inculpata mi-a dat suma de 15.000 lei, astfel că nu mai am alte pretenţii materiale de la aceasta”, însă această manifestare de voinţă, pe de o parte, nu valorează împăcare (întrucât nu era însoţită de manifestarea de voinţă a inculpatei de a se împăca cu persoana vătămată), iar, pe de altă parte, a fost exprimată după momentul limită impus de lege.

În concluzie, Curtea de Apel Timişoara a stabilit faptul că nu poate fi primită solicitarea inculpatei de a se dispune încetarea procesului penal, iar în baza art. 421 pct.1 lit .b Cod procedură penală a fost respins ca nefondat apelul declarat de inculpată.