Conflict de muncă/Desfacera contractului de muncă

 -Dispoziţii de desfacere a contractului de muncă emise de Preşedintele Consiliului Județean M.

În prezentul litigiu, nu are calitate procesuală pasivă Consiliul Județean M, prin preşedinte, aşa cum a precizat cadrul procesual contestatorul, întrucât această autoritate a administraţiei publice locale, nu este emitenta celor două dispoziţii de încetare a raporturilor de muncă.

Faptul că contractul individual de muncă al contestatorului a fost încheiat cu Consiliul Judeţean M, nu atrage calitatea procesuală pasivă a angajatorului în cauza dedusă judecăţii, întrucât, aşa cum s-a arătat, contestatorul a fost angajat în cadrul cabinetului preşedintelui consiliului judeţean, pe durata mandatatului acestuia şi potrivit art.105 din Legea nr.215/2001 personalul din cadrul cabinetului preşedintelui este numit şi eliberat din funcţie de preşedintele consiliului judeţean.

Deşi angajator este consiliul judeţean, încetarea raporturilor de muncă nu s-a dispus prin hotărâre emisă de consiliul judeţean, ci prin dispoziţie emisă de preşedintele consiliului judeţean. -

Tribunalul Mehedinţi  - sentinţa din 30.05.2019

La data de 25.02.2019 s-a înregistrat pe rolul acestei instanţe contestaţia formulată de  contestatorul GAC împotriva dispoziţiei din data de 23.01.2019 emisă de Consiliul Județean M prin care s-a dispus încetarea raporturilor de muncă, solicitând ca prin hotărâre judecătorească să se dispună:

-anularea dispoziţiei din data de 23.01.2019 şi a referatului de specialitate nr.../2019;

-reintegrarea în funcţia deţinută anterior concedierii;

-plata unei despăgubiri egală cu drepturile salariale majorate şi a tuturor drepturilor salariale, indexate şi actualizate, ce i se cuvin până la reintegrarea efectivă;

-obligarea la plata de daune morale/profesionale în sumă de 5.000 lei.

De asemenea, s-a solicitat  obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată.

În fapt, contestatorul a arătat că a încheiat cu intimatul Consiliul Județean M contractul individual de muncă nr...2018, fiind angajat pe postul de consilier, gradaţia 3, în cadrul Cabinetului Preşedintelui.

În baza acestui contract, contestatorul a învederat că a respectat toate obligaţiile faţă de angajator, atât în ceea ce priveşte clauzele contractuale, cât şi în ceea ce privește regulamentul de ordine interioară. 

Contestatorul a mai arătat că la data de 23.01.2019, intimatul a emis dispoziţia de concediere, pe care o consideră abuzivă, neîntemeiată, nelegală şi nejustificată.

S-a susţinut, în primul rând, că dispoziţia este nulă, pentru că nu s-a îndeplinit procedura prealabilă obligatorie în cazul concedierii, respectiv cercetarea disciplinară prealabilă a faptelor săvârşite şi evaluarea prealabilă a salariatului.

În al doilea rând, contestatorul a susţinut că dispoziţia nu cuprinde unul din elementele obligatorii prevăzute de art.76 Codul muncii, respectiv motivele de fapt şi de drept care au determinat concedierea, singura menţiune fiind cea referitoare la referatul de specialitate nr.../2019 al direcţiei economice, cabinet preşedinte, referat care  nu i-a fost comunicat şi a fost încheiat în lipsa sa, apreciind  că şi acesta este nul.

 În al treilea rând, s-a învederat că dispoziţia este nulă şi pentru că încalcă art.60 alin.1 lit.a) care interzice concedierea pe perioada incapacităţii temporare de muncă, contestatorul arătând că în data de 23.01.2019, se afla în concediu medical, conform certificatului depus la dosar, fiind şi în prezent în concediu.

În drept, contestaţia  a fost întemeiată pe art. 60, 76, 78 şi 80 Codul muncii.

În susţinerea contestaţiei, s-au depus la dosar, în copie, următoarele înscrisuri: dispoziţia din 23.01.2019 şi adresa de comunicare nr.../23.01.2019, cererea formulată de contestator la data de 05.02.2019, 4 certificate de concediu medical.

În baza art.200 alin.3 Cod proc. civilă s-a solicitat contestatorului să completeze contestaţia în sensul de a indica  motivele de netemeinicie ale dispoziţiei de concediere din data de 23.01.2019, să depună referatul de specialitate nr..../2019, să motiveze în fapt şi în drept daunele morale/profesionale.

Ca urmare, contestatorul a depus precizări scrise prin care a arătat că dispoziţia de concediere este netemeinică, întrucât nu au fost respectate condiţiile de fond şi de formă prevăzute expres de Codul muncii, învederând că şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale, iar angajatorul nu a avut  un motiv întemeiat de concediere.

Cât priveşte referatul nr.../2019, a arătat că nu i-a fost comunicat şi din acest motiv solicită anularea.

Referitor la daunele morale/profesionale, contestatorul a învederat că, urmare a dispoziţiei de concediere, a suferit un prejudiciu direct, fiindu-i afectată imaginea, statutul profesional, deoarece de 14 ani deţine funcţia de cameraman, reporter, realizator de emisiuni la diverse posturi de televiziune, iar concedierea a avut un caracter vătămător al  imaginii sale profesionale.

Intimatul Consiliul Județean M a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, arătând că, în mod greşit, contestatorul pune în sarcina consiliului emiterea dispoziţiei nr.../23.01.2019, deoarece legea este clară, art.97 alin.1 din Legea nr.215/2001 prevăzând că, în exercitarea atribuţiilor, consiliul judeţean adoptă hotărâri, iar art.106 alin.1 din acelaşi act normativ prevede că, în exercitarea atribuţiilor, preşedintele consiliului judeţean emite dispoziţii cu caracter normativ sau individual.

Pe fondul cauzei, intimatul a arătat că contestatorul a fost angajat la data de 26.06.2018, pe perioadă determinată, la Consiliul Județean M cu ½ normă, pe postul de referent în cadrul Cabinetului Preşedintelui, iar la data de 23.07.2018 au încetat raporturile de muncă, prin acordul părţilor.

Ulterior, la data de 24.07.2018, la solicitarea contestatorului, acesta a fost numit pe postul  contractual de consilier, în cadrul Cabinetului Preşedintelui, cu ½ normă pe perioadă determinată (pe perioada mandatului Preşedintelui Consiliul Județean M).

Prin întâmpinare s-a mai arătat că angajarea personalului de la cabinetul preşedintelui se face la cererea persoanelor interesate, în urma aprobării de către preşedinte, doar pe perioadă determinată. S-a învederat că  nu se organizează concurs pentru ocuparea acestui gen de post, ci personalul este selectat pe bază de încredere şi în considerarea calităţilor şi aptitudinilor personale, preşedintele putând dispune încetarea raporturilor de muncă pentru personalul de la cabinetul său, atunci când încetează considerentele pentru care s-a dispus angajarea.

În ceea ce îl privește pe contestator, s-a arătat că Preşedintele Consiliul Județean M a dispus încetarea raporturilor de muncă, deoarece în cadrul aparatului de specialitate al Consiliului (compartiment relaţia cu mass-media, promovarea activităţilor consiliului judeţean, administrare portal) au fost recrutate, prin concurs, pe perioadă nedeterminată, două persoane care pot îndeplini atribuţiile contestatorului, încetând considerentele pentru care acesta a fost angajat.

Referitor la susţinerea contestatorului că a fost concediat pe durata incapacităţii temporare de muncă, intimatul a învederat că dispoziţia a fost emisă la data de 23.01.2019, efectul final producându-se după expirarea perioadei de preaviz de 20 de zile lucrătoare, perioadă cuprinsă în intervalul 28.01.2019-25.02.2019, încetarea raporturilor de muncă fiind la data de 25.02.2019.

Prin întâmpinare s-a mai arătat că, ulterior emiterii dispoziţiei de concediere, la data de 23.01.2019, contestatorul a depus la registratura Consiliul Județean M un certificat de concediu medical înregistrat sub nr.8.../23.01.2019, însă acesta nu a anunţat instituţia că este bolnav şi că urmează să intre în concediu medical, astfel că nu se poate reţine că Preşedintele Consiliului Județean M a dispus încetarea raporturilor de muncă pe durata incapacităţii temporare de muncă.

Urmare a certificatelor medicale succesive depuse de contestator, s-a suspendat perioada de preaviz, iar contractul individual de muncă nu a încetat la data de 25.02.2019, ultimul certificat de concediu medical fiind până la data de 01.03.2019, când contestatorul nu a înștiințat asupra incapacităţii temporare de muncă în termen de 24 de ore de la data acordării ultimului concediu medical, conform art.68 din OUG nr.158/2005 şi nici nu s-a prezentat la serviciu pentru efectuarea  perioadei de preaviz.

Referitor la daunelor morale/profesionale, s-a solicitat respingerea ca neîntemeiate, arătându-se că nu sunt îndeplinite cumulativ condiţiile prevăzute de art.1357 Cod civil pentru  angajarea răspunderii civile, contestatorul nefăcând proba prejudiciului moral pretins a fi fost suferit. De asemenea, nu a adus nicio dovadă şi nici nu a demonstrat legătura de cauzalitate dintre prejudiciu şi fapta Preşedintelui Consiliului Județean M, nu a arătat cum a stabilit întinderea prejudiciului, limitându-se la a-l aprecia la valoarea de 5.000 lei.

În susţinerea apărărilor formulate prin întâmpinare, intimatul a depus la dosar următoarele înscrisuri: cererea de angajare formulată de contestator, înregistrată sub nr.../24.07.2018, dispoziţiile nr..../25.07.2018 şi nr..../23.01.2019 emise de Preşedintele Consiliului Județean M, referatul nr..../23.01.2019 întocmit de direcţia economică, cabinet preşedinte, contractul individual de muncă nr..../24.07.2018.

Contestatorul a formulat răspuns la întâmpinare prin care a solicitat respingerea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive invocată de intimat, arătând că este angajatul instituţiei, iar dispoziţia de concediere este emisă de aceasta.

Referitor la modul de selectare a personalului din cadrul cabinetului preşedintelui, contestatorul a arătat că există contradicţii în susţinerile intimatului, în sensul că, deşi s-a arătat că pentru personalul de la cabinetul preşedintelui nu se organizează concurs, ci este selecţionat pe bază de încredere, în considerarea calităţilor şi aptitudinilor personale, ulterior s-a susţinut că raporturile sale de muncă au încetat deoarece au fost recrutate, prin concurs, pe perioadă nedeterminată, două persoane care pot îndeplini atribuţiile sale.

O altă contradicţie este faptul că intimatul motivează că atribuţiile sale de consilier gr. III au fost preluate de o altă persoană recrutată prin concurs, dar nu se arată că în aparatul de specialitate al consiliului judeţean există două compartimente, respectiv compartimentul Cabinetului Preşedintelui (unde era angajat) şi Compartimentul relaţia cu mass-media, promovarea activităţilor consiliului judeţean, administrare portal, în acest compartiment fiind angajată altă persoană, fără legătură cu postul pe care îl ocupa.

Referitor la dispoziţia de concediere din data de 23.01.2019, contestatorul a arătat că este nelegală, întrucât a fost emisă în ziua în care a depus şi certificatul  de  concediu medical, ci nu ulterior, dispunându-se încetarea raporturilor de muncă pe durata incapacităţii temporare de muncă, cu atât mai mult cu cât, după terminarea concediului medical, s-a prezentat la serviciu, fiind remunerat pentru munca depusă, ultimul salariu luându-l în luna aprilie.

Contestatorul a mai arătat că în data de 10.04.2019 a fost emisă o nouă dispoziţie de concediere de către preşedintele consiliului judeţean, dispoziţie pe care înţelege să o critice pentru nelegalitate.

În acest sens, a învederat că această dispoziţie a fost dată întrucât angajatorul a observat că prima dispoziţie, cea din 23.01.2019, este nelegală, singura diferenţă dintre cele două dispoziţii referindu-se  la referatul de specialitate, în prima dispoziţie fiind întocmit de Direcţia economică, Cabinet preşedinte,  iar în cea de a doua fiind  întocmit de compartimentul resurse umane.

Referitor la cea  de a doua dispoziţie, contestatorul a arătat că este nulă, întrucât nu cuprinde motivele de drept şi de fapt ale concedierii, elemente prevăzute de art.76 Codul muncii sub sancţiunea nulităţii, iar referatul de specialitate nr.../2018 al Compartimentului resurse umane, nu i-a fost comunicat şi a fost încheiat în lipsa sa .

Contestatorul a mai susţinut că a fost prezent la serviciu, inclusiv pe perioada preavizului, fiind remunerat în data de 10.04.2019, însă, conform afirmaţiilor intimatului, ar fi trebuit ca, începând cu luna martie, urmare a deciziei din 23.01.2019, să-i înceteze raporturile de muncă.

Referitor la daunele morale, contestatorul a arătat că le solicită întrucât a fost concediat fără motiv, creându-i-se o stare de stres, fiind singurul loc de muncă şi având o familie de întreţinut.

La dosarul cauzei, contestatorul a depus şi  precizări scrise prin care a arătat că înţelege să se judece în contradictoriu şi cu Consiliul Județean M prin Preşedinte.

De asemenea, a arătat că contestă şi dispoziţia nr.../10.04.2019, solicitând anularea acesteia, întrucât a fost emisă ulterior dispoziţiei din 23.01.2019, motivul emiterii fiind că angajatorul  a realizat nelegalitatea primei dispoziţii.

Contestatorul a susţinut că această dispoziţie este nulă, întrucât nu cuprinde motivele de fapt şi de drept care au determinat concedierea, elemente prevăzute de art.76 Codul muncii, în cuprinsul ei menţionându-se referatul nr..../2019 al compartimentului resurse umane, care nu i-a fost comunicat şi care a fost încheiat în lipsa sa.

La primul termen de judecată, faţă de solicitarea contestatorului, s-a dispus conceptarea Consiliului Județean M prin preşedinte.

Faţă de obiectul contestaţiei precizate, s-a solicitat intimatului, prin reprezentant, să completeze înscrisurile de la dosar, în sensul de a înainta documentaţia care a stat la baza emiterii dispoziției din 23.01.2019, să se comunice dacă referatul nr..../2019, menţionat în dispoziţie, a fost comunicat contestatorului, să depună dispoziţia de concediere nr..../10.04.2019 şi documentaţia care a stat la baza emiterii dispoziţiei.

Urmare a contestaţiei precizate, intimatul Consiliul Județean M, prin reprezentant legal preşedinte, a formulat întâmpinare prin care a arătat că dispoziţia nr.../10.04.2019 nu anulează dispoziţia nr.../23.01.2019.

Referitor la dispoziţia nr..../23.01.2019 s-a susţinut că produce efecte în timp,  prin această dispoziţie s-a stabilit perioada de preaviz acordată contestatorului de la data de 28.01.2019 până la data de 25.02.2019, efectul final al dispoziţiei producându-se după expirarea  perioadei de preaviz.

Cât priveşte a doua dispoziţie, intimatul a arătat că a fost emisă având în vedere numeroasele certificate de concediu medical care au suspendat perioada de preaviz, astfel că raporturile de muncă nu puteau înceta la data de 25.02.2019, conform dispoziţiei nr..../23.01.2019, fiind necesar să se recalculeze perioada de preaviz şi să se stabilească data încetării raporturilor de muncă, după expirarea acesteia, motiv pentru care a fost emisă dispoziţia nr.../10.04.2019 care stabileşte că începând cu 10.04.2019 încetează raporturile de muncă ale contestatorului CJ M.

Prin întâmpinare s-a mai învederat că dispoziţia nr.../10.04.2019 a fost comunicată contestatorului, prin poştă, contrar susţinerilor acestuia.

Analizând, cu prioritate, conform art. 248 alin.1 Cod proc. civilă, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de intimatul Consiliul Județean M, Tribunalul reţine următoarele: 

Între Consiliul Județean M, reprezentat legal prin preşedinte, în calitate de angajator, şi contestatorul GAC, în calitate de salariat, s-a încheiat contractul  individual  de muncă nr..../24.07.2018, în baza căruia contestatorul a fost angajat în funcţia de consilier în cadrul Cabinetului Preşedintelui, începând cu data de 25.07.2018.

Contractul de muncă a fost încheiat pe durată determinată, respectiv pe perioada mandatului Preşedintelui Consiliului Județean M.

Se mai reţine că prin dispoziţia nr.../25.07.2018 Preşedintele Consiliului Județean M a dispus numirea contestatorului pe postul contractual de consilier, fiindu-i stabilite drepturile salariale de care beneficiază.

Prin dispoziţia nr..../23.01.2019 Preşedintele Consiliului Județean M a dispus, începând cu data de 25.02.2019, încetarea raporturilor de muncă ale contestatorului cu CJ M.

Ulterior, Preşedintele Consiliului Județean M a emis şi dispoziţia nr.../10.04.2019 prin care a dispus, începând cu data de 10.04.2019, încetarea raporturilor de muncă ale contestatorului cu consiliul judeţean, după parcurgerea perioadei de preaviz.

Prin contestaţia dedusă judecăţii, aşa cum a fost precizată, formulată în contradictoriu cu intimatul Consiliul Județean M, prin preşedinte, se solicită anularea dispoziţiilor nr.../23.01.2019 şi nr.../10.04.2019, reintegrarea în funcţia deţinută anterior concedierii, plata unei despăgubiri egală cu drepturile salariale majorate şi a tuturor drepturilor salariale, indexate şi actualizate, până la reintegrarea efectivă, plata de daune morale/profesionale în sumă de 5.000 lei.

Având în vedere  intimatul chemat în judecată şi emitentul dispoziţiilor contestate în cauză, se apreciază că intimatul Consiliul Județean M nu are calitate procesuală pasivă, pentru  următoarele motive:

Aşa cum s-a arătat contractul de muncă nr..../2018 a fost încheiat între Consiliul Județean M reprezentat legal prin preşedinte şi contestator, acesta urmând să desfăşoare activitate în cadrul Cabinetului Preşedintelui Consiliului Județean M, perioada angajării fiind pe durata mandatului preşedintelui.

Legea nr.215/2001 reglementează administraţia publică locală, iar în art.1 alin. 2 lit.d), e) se prevede că  consiliul judeţean este autoritate deliberativă, iar  preşedintele consiliului judeţean este autoritate  executivă.

Art. 21 alin.2 din lege dispune că „În justiţie, unităţile administrativ-teritoriale sunt reprezentate, după caz, de primar sau de preşedintele consiliului judeţean”, iar art.102 alin.1 prevede că „Preşedintele consiliului judeţean reprezintă judeţul în relaţiile cu celelalte autorităţi publice, cu persoanele fizice şi juridice române şi străine, precum şi în justiţie.”

Se mai reţine că în art.105 alin.1, 2, 3 se prevede „Preşedintele consiliului judeţean poate înfiinţa, în limita numărului maxim de posturi aprobate, cabinetul preşedintelui, compartiment distinct, format din maximum 4 posturi.  Personalul din cadrul cabinetului preşedintelui este numit şi eliberat din funcţie de preşedintele consiliului judeţean. Personalul din cadrul cabinetului preşedintelui consiliului judeţean îşi desfăşoară activitatea în baza unui contract individual de muncă pe durată determinată, încheiat în condiţiile legii, pe durata mandatului preşedintelui consiliului judeţean.”

În cuprinsul Legii nr.215/2001 se reglementează distinct actele pe care le adoptă consiliul judeţean, respectiv preşedintele consiliului judeţean în exercitarea atribuţiilor legale, în sensul că  „În exercitarea atribuţiilor ce îi revin, consiliul judeţean adoptă hotărâri……”/art.97 alin.1, iar în art.106 alin.1 se prevede că „În exercitarea atribuţiilor sale preşedintele consiliului judeţean emite dispoziţii cu caracter normativ sau individual. Acestea devin executorii numai după ce sunt aduse la cunoştinţă publică sau după ce au fost comunicate persoanelor interesate, după caz.”

În raport de dispoziţiile anterior enunţate din Legea nr. 251/2001 a administrației publice locale, se constată că, în cauză, Preşedintele Consiliului Județean M a emis, iniţial, dispoziția nr.../25.07.2018 prin care a  dispus numirea contestatorului pe postul de consilier, în regim contractual în cadrul cabinetului preşedintelui, iar ulterior, prin dispoziţiile nr.../23.01.2019 şi nr.../10.04.2019 Preşedintele Consiliului Județean M a dispus încetarea raporturilor de muncă ale contestatorului cu consiliul judeţean.

Aceste dispoziţii au fost emise de Preşedintele Consiliului Județean M în conformitate cu art.105 alin.2 din Legea nr.215/2001.

Prin urmare, cele două dispoziţii nr.../23.01.2019 şi nr.../10.04.2019, contestate în cauza de faţă, au fost emise de Preşedintele Consiliului Județean M, iar în prezentul litigiu, nu are calitate procesuală pasivă Consiliul Județean M, prin preşedinte, aşa cum a precizat cadrul procesual contestatorul, întrucât această autoritate a administraţiei publice locale, nu este emitenta celor două dispoziţii de încetare a raporturilor de muncă.

Faptul că contractul individual de muncă al contestatorului a fost încheiat cu Consiliul Judeţean M, nu atrage calitatea procesuală pasivă a angajatorului în cauza dedusă judecăţii, întrucât, aşa cum s-a arătat, contestatorul a fost angajat în cadrul cabinetului preşedintelui consiliului judeţean, pe durata mandatatului acestuia şi potrivit art.105 din Legea nr.215/2001 personalul din cadrul cabinetului preşedintelui este numit şi eliberat din funcţie de preşedintele consiliului judeţean.

De altfel, aşa cum s-a arătat anterior, deşi angajator este Consiliul Județean M, încetarea raporturilor de muncă nu s-a dispus prin hotărâre emisă de consiliul judeţean, ci prin dispoziţie  emisă de preşedintele consiliului judeţean.

Pentru a fi parte în proces, potrivit art. 32 al.1 Cod proc. civilă, trebuie îndeplinite cumulativ mai multe condiții, care sunt şi condiţii de exerciţiu ale acţiunii civile, respectiv: calitate procesuală, capacitate procesuală, existenţa unui interes şi afirmarea unui drept, pentru a cărui realizare calea justiţiei este obligatorie.

Calitatea procesuală este activă şi-l priveşte pe  contestator şi pasivă şi se referă  la intimat.

Calitatea procesuală pasivă presupune existenţa unei identităţi între persoana  intimatului şi cel despre care se pretinde că este obligat în raportul juridic dedus judecății şi aparţine celui faţă de care se poate realiza interesul respectiv.

În raport de motivele expuse şi de temeiurile legale anterior enunţate din Legea nr.215/2001, se apreciază că intimatul Consiliul Județean M nu are calitate procesuală pasivă în cauză, nefiind emitentul celor 2 dispoziții, contestate în litigiul de faţă.

Aşa fiind, se constată că este întemeiată excepţia invocată de intimatul Consiliul Județean M, urmând să fie admisă şi pe cale de consecinţă să fie respinsă contestaţia precizată, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Această sentinţă a rămas definitivă prin decizia nr. 2344/10.09.2019 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, prin care a fost respins ca nefondat apelul declarat de contestator.

Domenii speta

Spete similare