Minori şi familie, Familie (infracţiuni şi alte probleme în legătură cu familia)

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Drobeta Turnu Severin, la data de 28.02. 2019, sub nr. 2103/225/2019, petenta B.T.M. a formulat cerere de emitere a unui ordin de protecţie împotriva intimatului B.T.M., solicitând ca, în urma probelor administrate, prin hotărârea ce se va pronunţa, instanţa să dispună: obligarea soţului agresor, la păstrarea unei distanţe minime de 200 m. faţă de petentă şi de minora B.T.M.S.E, faţă de locuinţa din Dr. Tr. Severin, str. Eugen Mareş, nr. 4, bloc U2, sc. 2, et. 1, ap. 8, Jud. Mehedinţi, precum şi locul de muncă , Direcţia de Asistenţă Socială, din Dr. Tr. Severin, str. Romană, nr. 1, Jud. Mehedinţi; interzicerea oricărui contact al pârâtului, în intervalul maxim prevăzut de lege, respectiv 6 luni, inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau în orice alt mod, atât fată de petentă, cât si faţă de minoră.

În motivare, petenta a arătat că s-a căsătorit cu intimatul la data de 14.08.2016, din care a rezultat minora B.T.M.S.E. Pe rolul Judecătoriei Drobeta Turnu Severin este înregistrat dosarul nr. 11446/225/2018 având ca obiect divorţ.

A precizat că a fost emis iniţial un ordin de protecţie împotriva intimatului prin sentinţa civilă nr. 4584 din 22.11.2018 pronunţată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin în dosarul nr. 11402/225/2018, pe o durată de 4 luni de la data pronunţării sentinţei.

A menţionat că pe parcursul căsătoriei relaţiile s-au deteriorat, apărând frecvente conflicte caracterizate prin jigniri, ameninţări, violenţe verbale, fizice şi psihologice, accentuate pe fondul consumului de băuturi alcoolice, ceea ce a necesitat în mod frecvent, în ultima perioadă, intervenţia organelor de poliţie pentru aplanarea conflictelor.

Deşi a fost emis un ordin de Protecţie pe numele pârâtului, acesta fiind obligat să păstreze o distanţă minimă de 200 m faţă de locuinţa sa şi a minorei, faţă de locul de muncă, precum şi interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic sau prin corespondenţă sau în orice alt mod, nu s-a conformat nicidecum, ba mai mult, chiar după momentul emiterii acestui ordin, pârâtul a ameninţat-o, în special cu moartea si care sunt greu de reprodus si inimaginabil de gândit, pentru un om care se vrea a fi normal.

În acest sens, arată că a formulat mai multe plângeri penale împotriva intimatului pentru, nerespectarea hotărârii judecătoreşti, ameninţare - în formă continuată şi distrugere, dosare care se află pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Drobeta Turnu Severin, înregistrate sub nr. 4179/P/2018,4192/P/2018 şi 4039/P/2018, acesta dând dovadă de o totală desconsiderare fată de regulile de convieţuire socială, ignorând, cu desăvârşire, hotărârile judecătoreşti, încălcându-le fără nici un fel de tresărire morală.

A susţinut că a dezvoltat un sentiment de temere reală faţă de soţul său, comportamentul constant violent al acestuia din ultima perioadă fiind de natură să declanşeze un astfel de sentiment, să provoace stări de tensiune şi suferinţă psihică accentuată, precum şi convingerea că actele de agresiune, fizică şi psihică, se pot oricând repeta, cu consecinţe negative imprevizibile.

A menţionat că tot acest comportament al intimatului, descris anterior, se manifestă în prezenţa fiicei lor, care, în momentul de faţă, are aproximativ 2 ani şi care, a dobândit o frica vis a vis de persoana tatălui ei, aceasta, ia cea mai mică ridicare a tonului vocii, speriindu-se, culminând cu plânset greu de liniştit.

Motivele pentru care a formulat o a doua cerere de emitere a ordinului de protecţie se datorează comportamentului violent continuu al intimatului, dar şi a ameninţărilor cu moartea, în mod repetat, toate acestea provocându-i teamă pentru viaţa şi integritatea fizică, suferinţă psihică, atât pentru ea, cât mai ales pentru minoră, care deja manifestă o suferinţă psihică accentuată pentru un copil de vârsta ei.

În susţinerea acţiunii, a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri, a probei cu martorul C.M.C., emiterea unei adrese către Parchetul de pe lângă Judecătoria Drobeta Turnu Severin pentru a preciza stadiul cercetărilor în dosarele nr. 4179/P/2018, 4192/P/2018 şi 4039/P/2018 şi emiterea unei adrese către Cabinet Medical Psihiatru L.A. pentru a comunica dacă intimatul este luat în evidenţă.

A apreciat că sunt îndeplinite în mod cumulativ condiţiile şi anume: Exercitarea actelor de violenţă vin din partea unui membru al familiei, acestea pun în pericol viaţa, integritatea fizică sau psihică ori libertatea subsemnatei iar măsurile solicitate sunt necesare în scopul înlăturării stării de pericol.

În drept, a invocat prevederile Legii nr. 217/2003, cu modificările şi completările ulterioare.

Petenta a depus la dosarul cauzei, în copie, următoarele înscrisuri: certificat de naştere minor, certificat de căsătorie şi carte de identitate, adeverinţa nr. 13512 din 02.11.2018 emisă de Consiliul Local a municipiului Drobeta Turnu Severin, sentinţa civilă nr. 4584 din 22.11 .2018, decizia nr. 171/MF/A din 05.12.2018, listing mesaje telefonice, adresele nr. 4179/P/ 2018 nr. 4039/P/2018 ale Parchetului de pe lângă Judecătoria Drobeta Turnu Severin, certificat de grefă eliberat în dosarul nr. 11446/225/2018.

La data de 07.03.2019, intimatul a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată, cu obligarea petentei la plata cheltuielilor de judecată.

A susţinut că nu există dovezi concrete că a avut manifestări violente faţă de petentă sau minoră, iar situaţia prezentată de petentă este simulată, întrucât ori de câte ori a dorit să o vadă de fiica sa aceasta provoca scandal.

Intimatul a mai susţinut că în repetate rânduri a sunat la poliţie datorită comportamentului petentei.

De asemenea a arătat că în prezent nu se află în ţară, iar cererea formulată de petentă este doar pentru a nu-i permite să o vadă pe fiica lor.

În drept, intimatul a invocat prevederile art. 205 c.pr.civ.

În dovedirea susţinerilor a solicitat proba cu înscrisuri şi proba cu martorul Băcui Tămîş Titel.

Judecătoria Dr Tr Severin  prin sentinţa supusă apelului a  respins cererea de chemare în judecată formulată de petenta B.T.M.,  cu motivarea că,prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Drobeta Turnu Severin, la data de 28.02 .2019, sub nr. 2103/225/2019, petenta B.T.M. a formulat cerere de emitere a unui ordin de protecţie împotriva intimatului B.T.M., solicitând ca, în urma probelor administrate, prin hotărârea ce se va pronunţa, instanţa să dispună: obligarea soţului agresor, la păstrarea unei distanţe minime de 200 m. faţă de petentă şi de minora B.T.M.S.E, faţă de locuinţa din Dr. Tr. Severin, str. Eugen Mareş, nr. 4, bloc U2, sc. 2, et. 1, ap. 8, Jud. Mehedinţi, precum şi locul de muncă, Direcţia de Asistenţă Socială, din Dr. Tr. Severin, str. Romană, nr. 1, Jud. Mehedinţi; interzicerea oricărui contact al pârâtului, în intervalul maxim prevăzut de lege, respectiv 6 luni, inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau în orice alt mod, atât fată de petentă, cât si faţă de minoră.

În fapt, potrivit certificatului de căsătorie seria CG nr.878745 emis la data de 14.08.2016, petenta şi intimatul s-au căsătorit la data de 14 august 2016.

Din căsătoria părţilor a rezultat minora B.T.M.S.E născută la data de 09 mai 2017.

În drept, instanţa reţine prevederile art. 23 alin.1 din Legea 217/2003, potrivit cărora:

„1) Persoana a cărei viaţă, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violenţă din partea unui membru al familiei poate solicita instanţei ca, în scopul înlăturării stării de pericol, să emită un ordin de protecţie, prin care să se dispună, cu caracter provizoriu, una ori mai multe dintre următoarele măsuri - obligaţii sau interdicţii:

a) evacuarea temporară a agresorului din locuinţa familiei, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate;

b) reintegrarea victimei şi, după caz, a copiilor, în locuinţa familiei;

c) limitarea dreptului de folosinţă al agresorului numai asupra unei părţi a locuinţei comune atunci când aceasta poate fi astfel partajată încât agresorul să nu vină în contact cu victima;

d) obligarea agresorului la păstrarea unei distanţe minime determinate faţă de victimă, faţă de copiii acesteia sau faţă de alte rude ale acesteia ori faţă de reşedinţa, locul de muncă sau unitatea de învăţământ a persoanei protejate;

e) interdicţia pentru agresor de a se deplasa în anumite localităţi sau zone determinate pe care persoana protejată le frecventează ori le vizitează periodic;

f) interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau în orice alt mod, cu victima;

g) obligarea agresorului de a preda poliţiei armele deţinute;

h) încredinţarea copiilor minori sau stabilirea reşedinţei acestora”.

Potrivit disp.art.5 din legea nr.217/2003: „În sensul prezentei legi, prin membru de familie se înțelege:a) ascendenții și descendenții, frații și surorile, copiii acestora, precum și persoanele devenite prin adopție, potrivit legii, astfel de rude;b) soțul/soția și/sau fostul soț/fosta soție;c) persoanele care au stabilit relații asemănătoare acelora dintre soți sau dintre părinți și copii, în cazul în care conviețuiesc; d) tutorele sau altă persoană care exercită în fapt ori în drept drepturile față de persoana copilului;e) reprezentantul legal sau altă persoană care îngrijește persoana cu boală psihică, dizabilitate intelectuală ori handicap fizic, cu excepția celor care îndeplinesc aceste atribuții în exercitarea sarcinilor profesionale.”

Prin urmare, ordinul de protecție constând în obligațiile şi măsurile prevăzute de acelaşi text legal, de la lit. a la lit. h, se dispune în măsura în care viaţa, integritatea psihică ori libertatea solicitantului este pusă in pericol printr-un act de violenţă din partea unui membru al familiei.

Din probele administrate instanţa reţine că părţile sunt căsătorite din 14.08.2016, iar din căsătoria părţilor a rezultat minora B.T.M.S.E născută la data de 09.05. 2017.

În prezent părţile sunt separate în fapt, iar pe rolul Judecătoriei Dr. Tr. Severin a fost înregistrată cererea de divorţ ce face obiectul cauzei nr. 11446/225/2018, la solicitarea reclamantei B.T.M..

Potrivit art. 3 din Legea nr. 217/2003, violenţa în familie reprezintă orice inacţiune sau acţiune intenţionată de violenţă fizică, sexuală, psihologică, economică, socială sau spirituală care se produce în mediul familial sau domestic ori între soţi sau foşti soţi, precum şi între actuali sau foşti parteneri, indiferent dacă agresorul locuieşte sau a locuit împreună cu victima.

Prin urmare, din analiza dispoziţiilor art. 23 din Legea nr. 217/2003 rezultă că, pentru a fi emis un ordin de protecţie, trebuie îndeplinite următoarele condiţii: 1) viaţa, integritatea fizică sau psihică ori libertatea reclamantului să fie pusă în pericol printr-un act de violenţă; 2) acesta să provină de la un membru de familie;  3) măsurile solicitate să fie necesare în vederea înlăturării unei stări de pericol.

Referitor la condiţia ca persoana protejată prin ordinul de protecţie să fie membru de familie al persoanei împotriva căreia se solicită emiterea ordinului de protecţie, instanţa reţine că aceasta este îndeplinită.

Din copia certificatului de căsătorie depusă la dosar rezultă că reclamantul şi intimata sunt soţi. Cât priveşte legătura de rudenie a intimatului cu minora  B.T.M.S.E, instanţa reţine că aceasta este fiica intimatului.

În ceea ce priveşte îndeplinirea condiţiilor referitoare la punerea în pericol prin acte de violenţă a vieţii, integrităţii fizice sau psihice sau a libertăţii reclamantului, instanţa apreciază că acestea nu sunt îndeplinite.

Din analiza probatoriului administrat în cauză, respectiv înscrisurile şi declaraţiile martorilor, instanţa apreciază că, starea reală de pericol pe care o invocă reclamanta B.T.M. nu este un a reală, atâta vreme cât intimatul B.T.M., de la data depunerii prezentei cereri şi până în prezent se află plecat la muncă în străinătate unde  lucrează ca marinar.

 Acesta vine în ţară periodic, după 2-3 luni, şi stă aproximativ o lună, perioadă în care a locuit cu părinţii săi, în apartamentul acestora.

Martorii audiaţi în cauză nu au dovedit că intimatul ar fi încercat, prin acţiunile sale să atenteze la viaţa sau integritatea fizică sau psihică a reclamantei sau a minorei şi nici libertatea lor nu a fost pusă în pericol prin acte de violenţă.

Mai mult decât atât, din cauza stării conflictuale pe care o are în ultima perioadă cu reclamanta, stare conflictuală alimentată în mare parte şi de aceasta, intimatul B.T.M., ( bănuiala de infidelitate din partea acesteia, introducerea acţiunii de divorţ şi a primului ordin de protecţie, faptul că intimatul ar fi dorit continuarea relaţiei de căsătorie cu aceasta dar reclamanta s-a opus, refuzul mamei ca intimatul să aibă legături personale cu minora ) au acutizat şi mai mult problemele dintre cei 2 soţi, culminând cu cuvintele grele şi acuzaţiile pe care acesta le aduce reclamantei, materializate în conversaţiile purtate cu aceasta pe reţelele de socializare, Facebook şi Mesenger.

Aşa cum  a arătat instanţa,, persoana a cărei viaţă, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violenţă din partea unui membru al familiei poate solicita instanţei ca, în scopul înlăturării stării de pericol, să emită un ordin de protecţie.

 Împotriva acestei sentinţe în termen legal a formulat apel petentă B.T.M. criticând sentinţa pentru nelegalitate şi netemeinicie, apel  motivat  pe care l-a depus la dara de  16.05.2019.

Prin motivele de apel  apelanta a  precizat instanţa de fond, ,nu a stăruit în aflarea adevărului, prin probatoriul efectuat în cauză, a trecut cu uşurinţă peste foarte multe aspecte din prezenta cauză şi anume:

Prin cererea formulată şi care face obiectul prezentului dosar, apelanta a solicitat emiterea unui nou Ordin de Protecţie, dat fiind faptul că la data de 22 martie a expirat Ordinul de Protecţie emis anterior, prin SC nr. 4584/22.11.2018, pronunţată de Judecătoria Dr. Tr. Severin, în dos. nr. 11402/225/2018, rămas definitiv prin Decizia nr. 171/MF/A din 05.12.2018, iar motivele care au condus subzistă şi în prezent.

Deşi din probele administrate a rezultat, fără putinţă de tăgadă, că sunt îndeplinite condiţiile prev. de art. 23 din Legea nr. 217/2013, existând, nu numai indicii că, în absenţa măsurilor de protecţie, viaţa, integritatea fizică ori libertatea ar fi puse în pericol, ci probe certe, Instanţa de Fond a respins cererea, în mod nejustificat, reţinând că nu există o stare de pericol şi temere.

Consideră că soluţia instanţei de fond este neîntemeiată, deoarece există dovezi concrete cum că, intimatul - pârât a avut manifestări violente asupra mea şi a minorei, declaraţia martorului Crăciunescu este însoţită de dovezi concrete iar susţinerea cum că, intimatul lucrează în străinătate nu este dovedită şi, mai mult decât atât, intimatul s-a prezentat la Cabinetul de Psihiatrie - Dr. L.A., fiind diagnosticat cu: Episod maniacal, fiindu-i recomandat tratament, tratament pe care nu a înţeles să-l urmeze, astfel cum rezultă din Listingul Convorbirilor dintre apelantă  şi intimat - a se vedea relaţiile comunicate de către medicul curant.

Consideră că, gravitatea situaţiei în care se află apelanta  constituia un argument suficient pentru ca instanţa de fond să instituie o protecţie extinsă în beneficiul apelantei  şi al minorei, fiind necesară împiedicarea interacţiunii dintre mine şi minoră cu intimatul - pârât având în vedere ameninţările repetate, starea de pericol creată, precum şi afecţiunile medicale ale acestuia.

Trebuia avut în vedere întreg probatoriul administrat în cauză, potrivit căruia apelanta a  dezvoltat un sentiment de o reală temere faţă de intimatul - pârât, comportamentul violent, constant, al acestuia fiind de natură să declanşeze stări de tensiune şi suferinţă psihică accentuată, dar şi convingerea ca, actele de agresiune fizică şi psihică, se pot oricând repeta, cu consecinţe negative imprevizibile. Mai mult, actele de agresiune şi ameninţările se petreceau şi în prezenţa minorei, aceasta fiind afectată, astfel cum rezultă din declaraţia martorului Crăciunescu.

Astfel, apreciază că instanţa de fond nu a făcut o corectă aplicare a disp. art. 23 din Legea nr. 217/2003, apreciind că apelanta  şi minora nu sunt  într-o reală stare de pericol cauzată de violenţa fizică şi psihică a intimatului - reclamant şi, deşi în cererea privind emiterea unui nou ordin de protecţie a invocat noi motive.

Instanţa de fond a reţinut în mod neîntemeiat şi nejustificat că, prin prezenta cerere apelanta a invocat aceleaşi motive şi pentru care instanţa s-a pronunţat prin SC nr. 4584/22.11.2018, în dosar nr. 11402/225/2018, fără să aibă în vedere relaţiile comunicate de medicul psihiatru, a faptului că, datorită comportamentului violent al intimatului - pârât, apelanta  a fost nevoită să formulez mai multe plângeri penale împotriva acestuia, plângeri ce au fost înregistrate pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Dr. Tr. Severin şi, care au făcut obiectul următoarelor dosare : Dos. nr. 4039/P/2018, dosar în care s-a început urmărirea penală împotriva intimatului pentru săvârşirea infracţiunilor de ameninţare în formă continuată şi nerespectare a hotărârii judecătoreşti; Dos. nr. 4179/P/2018, dosar în care s-a dispus începerea urmăririi penale împotriva intimatului pentru săvârşirea infracţiunilor de nerespectare a hotărârii judecătoreşti şi distrugere, dosar nr. 4192/P/2018.

De asemenea, instanţa de fond nu a avut în vedere nici Listingul convorbirilor ulterioare dintre apelantă şi intimatul - pârât, potrivit cărora, rezultă fără dubiu, conduita  agresivă  sub  aspectul  limbajului folosit,dezinteresul acestuia faţă de minoră, precum şi faţă de propriile probleme de sănătate şi, deşi acesta a fost diagnosticat cu episoade maniacale, nu a înţeles să acorde atenţia cuvenită, neurmând tratamentul recomandat.

Cu toate că anterior a fost emis un ordin de protecţie pe numele intimatului - reclamant, acesta fiind obligat să păstreze o distanţă minimă de 200 m. faţă de locuinţa apelantei  şi a minorei, faţă de locul de muncă, precum şi interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic sau prin corespondenţă sau în orice alt mod, arăt faptul că nu a înţeles să-l respecte, chiar mai mult, după momentul emiterii, intimatul a început din nou să mă ameninţe, în special cu moartea, ameninţări care sunt greu de reprodus şi inimaginabil de gândit.

Motivele care au condus la o a doua cerere privind emiterea unui nou ordin de protecţie se datorează comportamentului violent continuu al intimatului, dar şi a ameninţărilor cu moartea, în mod repetat, toate acestea provocându-i apelantei  teamă pentru viaţa şi integritatea apelantei fizică, suferinţă psihică, atât pentru mine, cât mai ales pentru minoră, care deja manifestă o suferinţă psihică accentuată pentru un copil de vârsta ei.

Având în vedere toate aceste considerente, apelanta a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei instanţei de fond şi, rejudecând,  a solicitat admiterea cererii având ca obiect: Emiterea unui nou Ordin de Protecţie.

La termenul de  judecată din data de  21.05.2019 a formulat întâmpinare la motivele de apel intimatul B.T.M., prin care a solicitat  respingerea apelului şi menținerea  ca temeinică şi legală a hotărârii instanţei de fond.

Prin întâmpinare intimatul a  precizat că în fapt, prin cererea formulata petenta a solicitat emiterea unui nou ordin de protecţie prin care sa se dispună ca intimatul să păstreze o distanta minima de 200 de metri fata de petenta si minora si de  asemenea interzicerea oricărui contact cu acestea.

Consideră ca soluţia pronunţata de către Judecătoria Dr. Tr Severin este temeinica si legala, pentru următoarele considerente:

Nu exista dovezi concrete cum ca intimatul a avut manifestări violente fata de petenta, ori fata de minora.

Declaraţia martorului C., fratele petentei, este evident subiectiva si nu este însoţită  de dovezi concrete.

Situaţia prezentata de către petenta este una simulata, de cate ori intimatul a dorit sa si vadă fetiţa, petenta provocând scandal.

Chiar intimatul a fost cel care în repetate rânduri a sunat la politie pentru aceste considerente.

Mai mult decât atât, intimatul a părăsit domiciliul comun încă din luna septembrie, martorii declarând ca acesta nu este nici măcar în tara intrucat lucrează în străinătate

Întreg probatoriul administrat de către petenta în fata instanţei de fond este acelaşi probatoriu administrat în prima cerere formulată de către petenta pentru a obţine un  ordin de protecţie, din  luna noiembrie a anului 2018, intimatul nu a mai avut  nici o legătură  cu apelanta.

 Examinând apelul prin prisma criticilor formulate, în conformitate cu dispoziţiile art.479 alin.1 cod procedură civilă, instanţa apreciază că este fondat, pentru următoarele considerente:

Din textul art. 23 alin. (1) din Legea nr. 117/2003, rezultă că în vederea emiterii ordinului de protecţie trebuie îndeplinite următoarele condiţii.

În primul rând să existe o stare de pericol în sensul că existenţa cererii trebuie să se întemeieze pe însăşi existenţa stării de pericol ce poate aduce atingere vieţii, integrităţii fizice ori psihice sau a libertăţii persoanei.

Starea de pericol să fie reprezentată de existenţa unui act de violenţă. Legea defineşte în art. 2 alin. (1) înţelesul juridic al conceptului de violenţă în familie ca reprezentând „orice acţiune sau inacţiune intenţionată, cu excepţia acţiunilor de autoapărare ori de apărare, manifestată fizic sau verbal, săvârşită de către un membru de familie împotriva altui membru al aceleiaşi familii, care provoacă ori poate cauza un prejudiciu sau suferinţe fizice, psihice, sexuale, emoţionale ori psihologice, inclusiv ameninţarea cu asemenea acte, constrângerea sau privarea arbitrară de libertate”, pentru ca în alin. (2) al aceluiaşi articol noţiunea să se completeze dispunându-se că reprezintă violenţă în familie şi „împiedicarea femeii de a-şi exercita drepturile şi libertăţile fundamentale”.

Violenţa în familie se manifestă sub următoarele forme: a) violenţa verbală – adresarea printr-un limbaj jignitor, brutal, precum utilizarea de insulte, ameninţări, cuvinte şi expresii degradante sau umilitoare; b) violenţa psihologică – impunerea voinţei sau a controlului personal, provocarea de stări de tensiune şi de suferinţă psihică în orice mod şi prin orice mijloace, violenţă demonstrativă asupra obiectelor şi animalelor, prin ameninţări verbale, afişare ostentativă a armelor, neglijare, controlul vieţii personale, acte de gelozie, constrângerile de orice fel, precum şi alte acţiuni cu efect similar; c) violenţa fizică – vătămarea corporală ori a sănătăţii prin lovire, îmbrâncire, trântire, tragere de păr, înţepare, tăiere, ardere, strangulare, muşcare, în orice formă şi de orice intensitate, inclusiv mascate ca fiind rezultatul unor accidente, prin otrăvire, intoxicare, precum şi alte acţiuni cu efect similar; d) violenţa sexuală – agresiune sexuală, impunere de acte degradante, hărţuire, intimidare, manipulare, brutalitate în vederea întreţinerii unor relaţii sexuale forţate, viol conjugal; e) violenţa economică – interzicerea activităţii profesionale, privare de mijloace economice, inclusiv lipsire de mijloace de existenţă primară, cum ar fi hrană, medicamente, obiecte de primă necesitate, acţiunea de sustragere intenţionată a bunurilor persoanei, interzicerea dreptului de a poseda, folosi şi dispune de bunurile comune, control inechitabil asupra bunurilor şi resurselor comune, refuzul de a susţine familia, impunerea de munci grele şi nocive în detrimentul sănătăţii, inclusiv unui membru de familie minor, precum şi alte acţiuni cu efect similar; f) violenţa socială – impunerea izolării persoanei de familie, de comunitate şi de prieteni, interzicerea frecventării instituţiei de învăţământ, impunerea izolării prin detenţie, inclusiv în locuinţa familială, privare intenţionată de acces la informaţie, precum şi alte acţiuni cu efect similar; g) violenţa spirituală – subestimarea sau diminuarea importanţei satisfacerii necesităţilor moral-spirituale prin interzicere, limitare, ridiculizare, penalizare a aspiraţiilor membrilor de familie, a accesului la valorile culturale, etnice, lingvistice ori religioase, impunerea aderării la credinţe şi practici spirituale şi religioase inacceptabile, precum şi alte acţiuni cu efect similar sau cu repercusiuni similare.

Starea de pericol să fie provocată de un membru al familiei.

Pentru a avea acces la această măsură este necesar ca solicitantul să îndeplinească şi să probeze calitatea de victimă a violenţei în familie. În textul art. 5 legiuitorul defineşte noţiunea de membru de familie conferindu-i un înţeles special şi extensiv faţă de legea civilă în general, cuprinzând în scopul aplicării acestei legi: ascendenţii şi descendenţii, fraţii şi surorile, copiii acestora, precum şi persoanele devenite prin adopţie, potrivit legii, astfel de rude; soţul/soţia şi/sau fostul soţ/fosta soţie; persoanele care au stabilit relaţii asemănătoare acelora dintre soţi sau dintre părinţi şi copii, în cazul în care convieţuiesc; tutorele sau altă persoană care exercită în fapt sau în drept drepturile faţă de persoana copilului; reprezentantul legal sau altă persoană care îngrijeşte persoana cu boală psihică, dizabilitate intelectuală sau handicap fizic, cu excepţia celor care îndeplinesc aceste atribuţii în exercitarea sarcinilor profesionale.

În speţă, din probele administrate şi susţinerile părţilor rezultă că pârâtul este soţul reclamantei, din căsătoria lor născând-se minora S.E.. Părţile se află în proces de divorţ şi de stabilire a autorităţii părinteşti şi a locuinţei pentru copil.

Procesul de divorţ a generat între părţi o situaţie conflictuală,  iar pe fondul neînţelegerilor şi al neacceptării divorţului, pârâtul a adresat reclamantei ameninţări explicite cu moartea. Astfel, deşi îi era interzis orice contact (telefonic, prin corespondenţă sau în orice alt mod) cu reclamanta şi copilul lor, precum şi să se aproprie la o distanţă mai mică de 200 de metri de locuinţa reclamantei  şi minorei pe  o perioadă de 4 luni începând cu 22 noiembrie 2018, prin ordin de protecţie emis de Judecătoria Dr. Tr. Severin (sentinţa 4584/22.11.2018, definitivă prin respingerea apelului) , pârâtul în data de 19.12.2018 s-a deplasat la locuinţa reclamantei şi a provocat distrugeri la  camera de supraveghere montată de aceasta deasupra uşii de acces.

Ulterior, pe reţelele de socializare, în perioada 20-25 decembrie 2018 precum şi în ianuarie şi februarie 2019, a adresat în mod repetat ameninţări ce vizează viaţa şi integritatea reclamantei. Aceste ameninţări, prin modul în care sunt expuse, ca o răzbunare pentru ceea ce pârâtul consideră că ar fi nedrept, prin pregătirea faptelor cel puţin în mintea sa  - postarea unor imagini cu arme de foc şi arme albe şi aducerea la cunoştinţa reclamantei a faptului că nu are cum să scape, au un caracter grav,  şi reprezintă forme ale violenţei în familie, de natură verbală dar şi  psihologică, constând în provocarea de stări de tensiune şi de suferinţă psihică, violenţă demonstrativă asupra obiectelor, ce creează o stare de pericol ce poate aduce atingere vieţii, integrităţii fizice ori psihice a reclamantului, fiind necesară în egală măsură, prevenirea unor urmări mai grave.

Împrejurarea că intimatul pârât nu mai locuieşte în acelaşi imobil cu reclamanta şi minora şi că acesta lucrează în mare parte în afara ţării fiind marinar, nu înlătura pericolul pe care pârâtul îl reprezintă pentru acestea deoarece suferinţa psihică nu presupune în mod necesar aproprierea persoanelor, iar pe de altă parte, pârâtul se poate întoarce oricând în ţară pentru a-şi pune în aplicare ameninţările.

Aprecierea primei instanţe, că nu s-ar fi dovedit că intimatul ar fi încercat, prin acţiunile sale să atenteze la viaţa sau integritatea fizică sau psihică a reclamantei sau a minorei şi nici libertatea lor nu a fost pusă în pericol prin acte de violenţă, nu este fondată, deoarece nu ţine cont de faptul că măsurile dispuse pe calea ordinului de protecţie au scopul tocmai de a preveni săvârşirea unor fapte ce aduc atingere vieţii sau integrităţii fizice, psihice a persoanei, şi prin urmare, fiind plasate în timp anterior, nu este necesar să se aştepte până ce agresorul „atentează”  la viaţa sau integritatea fizică sau psihică a victimei. 

Dacă acest ultim lucru s-a produs deja, scopul ordinului de protecţie nu mai poate fi realizat, iar protecţia victimei faţă de violenţa în familie în sensul legii ar reprezenta doar un concept teoretic fără nici o eficienţă practică. 

 Faţă de cele expuse, în temeiul art. 480 C.proc.civ. , va fi admis apelul, schimbată sentinţa şi admisă în parte acţiunea, apreciindu-se, la acest moment, faţă de datele cauzei, că emiterea ordinului de protecţie pe o perioadă de 3 luni este suficientă pentru protecţia victimelor.

Onorariul avocatului din oficiu, desemnat intimatului pârât, în cuantum de 200 lei ( acordarea onorariului doar în cuantum de 200 de lei are în vedere faptul că la primul termen de judecată delegaţia avocatului din oficiu a încetat prin prezentarea avocatului ales), va rămâne în sarcina statului.

Domenii speta

Spete similare