Litigii de munca - drepturi banesti

R O M Â N I A

TRIBUNALUL MUREŞ

SECŢIA CIVILĂ

Dosar nr. 3235/102/2014

Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr.2991

SENTINŢA Nr. 239/2015

Şedinţa publică de la 05 Martie 2015

Completul constituit din:

Preşedinte  V. S.

Asistent Judiciar C. A.

Asistent Judiciar C. E.-U.

Grefier C. S.

Pe rol judecarea litigiului de muncă intervenit între reclamantul Sindicatul din Învăţământ ... cu sediul în Tg.Mureş, str. Cuza-Vodă, nr. 22, jud. Mureş, în numele membrilor de sindicat B.A. M. I.,  M. I., R.S. S. L. S. E,  S.I.  şi pârâţii Liceul ...cu sediul în Tg.Mureş, ..., jud. Mureş şi  Unitatea Administrativ Teritoriala  a municipiului Tg. Mureş, cu sediul în Tg.Mureş, P-ţa  Victoriei, nr. 3, jud. Mureş, chemaţi în garanţie fiind Inspectoratul Şcolar Judeţean Mureş, cu sediul în Tg Mureș, str. Victor Babeş nr. 11, jud. Mureş, Ministerul Educaţiei Naţionale, cu sediul în București, G-ral Berthelot nr. 28-30, sector 1 şi Ministerul Finanţelor Publice – A.F.J. Mureş, cu sediul în Tg Mureş, str. Gh. Doja nr. 1-3, jud. Mureş având ca obiect drepturi băneşti.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică  se constată lipsa părţilor.

Procedura de citare este legal  îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care: 

Mersul dezbaterilor şi susţinerile în fond ale părţilor au fost consemnate în încheierea de şedinţă din data de  19 februarie 2015, încheiere ce face parte integrantă din prezenta, când s-a dispus amânarea pronunţării sentinţei pentru data de 5 martie 2015.

T R I B U N A L U L,

Deliberând asupra cauzei, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 07.10.2014, reclamantul Sindicatul din Învăţământ ,,Spiru Haret” Mureş, în numele şi pe seama membrilor de sindicat B.A. M. I.,  M. I., R.S. S. L. S. E,  S.I.a solicitat în contradictoriu cu pârâţii Liceul ... ...Tg.Mureş şi  Unitatea Administrativ Teritoriala  a municipiului Tg. Mureş, ca prin hotărâre judecătorească să fie obligaţi pârâţii la plata sumelor compensatorii reprezentând echivalentul sporului pentru condiţii nocive şi penibile, în cuantum de 10 % din salariul de bază, pentru personalul care, în realizarea sarcinilor de serviciu, prestează activitate în condiţii grele, nocive, penibile, începând cu data de 01.10.2011 şi pe viitor, sume ce urmează a fi actualizate  în funcţie de rata inflaţiei, la data efectivă a plăţii.

În motivarea acţiunii, s-a arătat că la data de 01.01.2010, dată la care a intrat în vigoare Legea nr. 330/2009, plata sporului litigios a fost sistată, iar sporul nu a fost acordat nici la data de 01.01.2010, când au intrat în vigoare Legea nr. 284/2010 şi Legea nr. 285/2010, respectiv nici la data de 1.01.2012, dată la care a intrat în vigoare Legea nr. 283/2011.

S-a menţionat că neplata acestui drept salarial este nelegală, pârâţii având obligaţia legală de plată şi ulterior datei de 1.01.2010, invocându-se art. 1 şi art.2 din HG nr.281/1993, art.1 şi art. 41 din Constituţia României, art.11 şi art. 30 din Legea 130/1996, art. 2- 3 şi art. 24 din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel Naţional pe anii 2007-2010,  art.2-3, art. 5, art.14 şi art.43 din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Ramură Învăţământ înregistrat la MMFES cu nr. 596/15/12.11.2007, ca temei de acordare a sporului pentru condiţii nocive şi penibile de muncă, până la data de 31.12.2009.

Reclamatul a mai învederat că obligativitatea dispoziţiilor contractelor colective de muncă este de netăgăduit în conformitate cu prevederile art.11 şi art. 30 din Legea 130/1996, în vigoare la acel moment. În susţinerea necesităţii plăţii respectivelor drepturi băneşti, s-a invocat aplicabilitatea prevederilor constituţionale, în special ale art.1 şi art. 41 din Constituţia României. Prin acordarea acestui spor salariaţilor din învăţământ, s-au pus în valoare prevederile Cartei Sociale Europene Revizuite şi ale art.14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, care interzic orice discriminare între salariaţii din acelaşi sector de activitate.

S-a precizat că în anul 2010, în materia salarizării personalului din sectorul bugetar, deci şi a personalului din învăţământ, au intervenit două acte normative:  Legea cadru nr.330/2009 şi OUG nr. 1/2010. Legea nr. 330/2009 garantează la nivel de principiu menţinerea drepturilor câştigate, în acest sens fiind prevederile art.3 litera c din lege. În art. 30 alin.5 din lege, s-a statuat din nou faptul că, în luna ianuarie 2010, salariile nu vor fi diminuate faţă de luna decembrie 2009. În acelaşi sens sunt şi dispoziţiile art. 5 alin.1  din OUG nr. 1/2010. Astfel, salariaţii care au beneficiat de plata sporului pentru condiţii nocive până la data de 31.12.2009, începând cu data de 1.01.2010, trebuiau să beneficieze de sume compensatorii care să conducă la o valoare egală cu suma avută în plată la data de 31.12.2009.

S-a mai invocat că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin decizia nr.11 din 8.10.2012, a statuat că, la data de 1.01.2010, reîncadrarea şi salarizarea personalului trebuiau făcute conform coeficienţilor şi salariului avut în plată la data de 31.12.2009, stabilite în conformitate cu Legea nr. 221/2008. S-a menţionat că decizia se aplică şi în ceea ce priveşte sporurile solicitate de reclamant , întrucât Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu s-a referit doar la art.30 alin.5 lit. a din Legea  nr. 330/2009, ci la art. 30 alin.5 în ansamblul său, inclusiv la lit. b care reglementează menţinerea sporurilor. S-a concluzionat că membrii de sindicat ai organizaţiei reclamante, în anul 2010, trebuiau să beneficieze de un salariu  la acelaşi nivel cu cel din decembrie 2009, pârâţii având obligaţia de a le acorda sumele compensatorii, în baza art. 6 alin.1 din OUG nr.1/2010.

Pentru anul 2011, s-a observat că art.7 alin 2 din Legea nr. 284/2010 stipulează faptul că, în anul 2011, valoarea salariilor de bază, utilizată la  reîncadrarea pe funcţii a personalului plătit din fonduri publice, se stabileşte prin legea privind salarizarea pe anul 2011. Aceasta este Legea nr. 285/2010, care la art.1 alin.1 reglementează baza de calcul a salariilor pe anul 2011, ca fiind salariul de bază din luna octombrie 2010 căruia i se aplică o majorare de 15%, iar salariul de bază din luna octombrie 2010 nu putea fi sub nivelul celui din decembrie 2009. Deci, salariul de bază pe anul 2011 nu putea fi mai mic decât cel cuvenit salariaţilor din sistemul bugetar public, în luna decembrie 2009, diminuat conform dispoziţiilor Legii nr. 118/2010  şi majorat cu 15% potrivit Legii nr. 285/2010. Ulterior datei de 1 ianuarie 2011, membrii de sindicat au fost privaţi de drepturile salariale cuvenite. De asemenea, art.3 lit. c din Legea nr. 284/2010 instituie ca principiu al salarizării personalului plătit din fonduri publice, echitatea şi coerenţa, inclusiv prin remuneraţie egală pentru muncă de  valoare egală.

Pentru anul 2012, s-a invocat că membrii de sindicat, pe care reclamantul îi reprezintă, îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii, motiv pentru care trebuiau să beneficieze, şi în anul 2012, de acordarea sumelor compensatorii aferente sporului pentru condiţii nocive şi penibile, în raport de prevederile art. unic din Legea nr. 283/2011.

În ceea ce priveşte anul 2013, s-a menţionat că membrii de sindicat ai organizaţiei reclamante trebuiau să beneficieze şi în anul 2013 de acordarea sumelor compensatorii aferente sporului pentru condiţii nocive şi penibile, în raport de prevederile art.2 din OUG nr. 84/2012, care fac trimitere expresă la prevederile art. II din OUG nr. 80/2010.

Devin incidente şi dispoziţiile  art. 20 alin.1 din Constituţia României şi implicit documentele internaţionale ratificate de România sau la care România este parte, în speţă, art. 1 al Protocolului 1 al Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului, care consacră dreptul persoanei fizice la respectarea bunurilor sale. S-a menţionat că membrii de sindicat, pe care reclamantul îi reprezintă, pot pretinde cel puţin o speranţă legitimă cu privire la realizarea drepturilor lor referitoare la salarizarea în anii 2010 şi 2011, iar drepturile salariale ale membrilor de sindicat aferente anilor 2010, 2011, 2012 şi 2013 au natura unui drept de creanţă protejat de art.1 din Protocol, aceasta putând fi considerată un bun, în sensul textului normativ amintit, fapt ce conduce la recunoaşterea calităţii de victimă pentru persoanele lipsite , în tot sau în parte, de aceste drepturi.

În cadrul procedurii prealabile, la data de 12.11.2015, Municipiul Târgu Mureş a formulat întâmpinare şi cerere de chemare în garanţie.

Prin întâmpinare a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Unităţii administrativ teritoriale a Municipiului Târgu Mureş, iar pe fond a solicitat respingerea ca neîntemeiată a cererii.

Pârâta a solicitat de asemenea admiterea cererii de chemare în garanţie a Inspectoratului Şcolar Judeţean Mureş, a Ministerului Educaţiei Naţionale şi a Ministerului Finanţelor Publice, solicitând ca în situaţia admiterii cererii principale, chemaţii în garanţie să suporte pretenţiile formulate de reclamant.

La data de 26.11.2014 reclamantul a depus răspuns la întâmpinare prin care a solicitat respingerea excepţiei şi a cererii de chemare în garanţie.

Chemaţii în garanţie au formulat întâmpinări prin care au solicitat respingerea cererii formulate împotriva lor, în esenţă susţinând că între aceştia şi părţi nu există raporturi juridice obligaţionale care să justifice admiterea cererii de chemare în garanţie.

La termenul de judecată din 22.01.2015 instanţa a admis în principiu cererea de chemare în garanţie, potrivit art. 74 raportat la art. 64 Cod procedură civilă.

Pe parcursul cercetării procesului, instanţa a încuviinţat şi administrat proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.

Analizând cu prioritate excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de Municipiul Târgu Mureş prin întâmpinare, tribunalul o va respinge deoarece în baza art.16 din Normele aprobate prin H.G. nr.2192/2014 şi a art.104 alin.2 şi 5 din Legea nr.1/2011, finanţarea cheltuielilor de personal  se asigură prin bugetul acestui pârât.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa constată că acţiunea reclamantului este nefondată, pentru considerentele prezentate în continuare.

Instanţa reţine că membrii de sindicat ai organizaţiei reclamante au fost angajaţi ai pârâtei unităţi de învăţământ preuniversitar, potrivit adeverinţelor de la filele 11 - 17 din dosar, în funcţii nedidactice.

Aceste adeverinţe, precum şi  statele de plată depuse de unitatea şcolară pârâtă atestă faptul că membrii de sindicat în discuţie, personal nedidactic, nu au beneficiat niciodată de sporul pentru condiţii nocive şi penibile sau de sume compensatorii aferente sporului indicat, cu atât mai puţin aceştia nu erau titularii sporului litigios în decembrie 2009, neexistând nicio diminuare salarială în luna ianuarie 2010 faţă de luna decembrie 2009. Pentru personalul încadrat în muncă după luna decembrie 2009, salarizarea s-a efectuat la nivelul de salarizare în plată pentru funcţiile similare (conform art. 31 din Legea nr. 330/2009, art. 2 din Legea nr. 285/2010, art. 2 de la art. II din OUG nr. 80/2010 modificată şi completată prin Legea nr. 283/2011, art. 2 din OUG nr. 84/2012, art. 5 alin. 1 din OUG nr. 103/2013, art. din OUG nr. 83/2014), însă din actele şi lucrările dosarului nu rezultă existenţa vreunei funcţii similare salarizate cu sporul pentru condiţii nocive şi penibile sau cu sume compensatorii aferente sporului amintit.

Ca atare, pretenţiile reclamantului privind menţinerea în plată a sporul pentru condiţii nocive şi penibile, sunt nefondate din perspectiva situaţiei reale de fapt existente.

Nici prin prisma cadrului normativ aplicabil, pretenţiile reclamantului nu sunt întemeiate, astfel cum rezultă din analizarea în cele ce urmează a actele normative incidente în cauză.

Pentru anul 2010, este de remarcat că, potrivit art. 30 alin. 5 din Legea nr. 330/2009: ,, În anul 2010, personalul aflat în funcţie la 31 decembrie 2009 îşi va păstra salariul avut, fără a fi afectat de măsurile de reducere a cheltuielilor de personal din luna decembrie 2009, astfel:

a) noul salariu de bază, solda funcţiei de bază sau, după caz, indemnizaţia lunară de încadrare va fi cel/cea corespunzătoare funcţiilor din luna decembrie 2009, la care se adaugă sporurile care se introduc în acesta/aceasta potrivit anexelor la prezenta lege;

b) sporurile prevăzute în anexele la prezenta lege rămase în afara salariului de bază, soldei funcţiei de bază sau, după caz, indemnizaţiei lunare de încadrare se vor acorda într-un cuantum care să conducă la o valoare egală cu suma calculată pentru luna decembrie 2009.

Alin. 6 al art. 30 din Legea nr. 330/2009 stabileşte că: „Pentru persoanele ale căror sporuri cu caracter permanent acordate în luna decembrie 2009 nu se mai regăsesc în anexele la prezenta lege şi nu au fost incluse în salariile de bază, în soldele funcţiilor de bază sau, după caz, în indemnizaţiile lunare de încadrare, sumele corespunzătoare acestor sporuri vor fi avute în vedere în legile anuale de salarizare, până la acoperirea integrală a acestora”.

De asemenea, în conformitate cu art.6 din Anexa I (Reglementări specifice personalului încadrat pe bază de contract individual de muncă - personal contractual din administraţia publică) la Legea nr. 330/2009: ,, Sporurile la salariul de bază, care sunt specifice unor domenii bugetare şi care se acordă personalului contractual din respectivele domenii, sunt prevăzute, după caz, în anexele care cuprind salariile de bază pentru personalul din unităţile bugetare din aceste domenii.”

Potrivit art.3 alin. 1 din Anexa II (Reglementări specifice personalului contractual din unităţile bugetare subordonate autorităţilor administraţiei publice) la Legea nr. 330/2009:  ,, În raport cu condiţiile în care se desfăşoară activitatea pot fi acordate personalului salarizat potrivit anexelor nr. II/1.1 - II/14, cu respectarea prevederilor legale, următoarele categorii de sporuri:

a) pentru condiţii periculoase sau vătămătoare, un spor de până la 15% din salariul de bază, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective;

b) pentru condiţii grele de muncă, un spor de până la 15% din salariul de bază, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective;

c) personalul care lucrează, potrivit contractului individual de muncă, în zone izolate sau unde atragerea personalului se face cu greutate beneficiază de un spor de până la 20% din salariul de bază”.

Pct.17 din Anexa II/I la Legea nr. 330/2009 prevede că ,, În raport cu condiţiile în care se desfăşoară activitatea, pot fi acordate personalului salarizat, cu respectarea prevederilor legale, următoarele categorii de sporuri:

a) pentru condiţii periculoase sau vătămătoare, un spor de până la 15% din salariul de bază, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective;

b) pentru condiţii grele de muncă, un spor de până la 15% din salariul de bază, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective” .

Potrivit textelor de lege mai sus menţionate, în anul 2010, personalul nedidactic din învăţământ beneficiază doar de sporurile legale prevăzute în anexele Legii nr. 330/2009, iar între aceste sporuri nu este reglementat sporul pentru condiţii nocive şi penibile, solicitat de reclamant.

Este adevărat că art. 3 din Legea nr. 330/2009 stabileşte principiile care sau la baza sistemul de salarizare reglementat de lege, între care şi cel prevăzut la lit. c, respectiv ,,luarea în considerare a sporurilor, a adaosurilor salariale, a majorărilor, a indemnizaţiilor cu caracter general sau special, precum şi a altor drepturi de natură salarială, recunoscute sau stabilite, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin hotărâri judecătoreşti, prin acte de negociere colectivă, precum şi prin alte modalităţi, acestea regăsindu-se la un nivel acceptat, potrivit principiilor prezentei legi, în salariul brut sau, după caz, în salariul de bază, în solda funcţiei de bază sau în indemnizaţia lunară de încadrare”. Însă, la calculul concret al salariilor, se au în vedere dispoziţiile art. 30 alin.5 şi 6 din Legea nr. 330/2009, care impun necesitatea menţinerii în plată doar a sporurilor avute în luna decembrie 2009 şi care se regăsesc în anexele acestei legi.

Sporul pentru condiţii nocive şi penibile, solicitat de reclamant, a fost reglementat doar sub formă de principiu, de deziderat, prin art. 24 alin. 1 din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel Naţional pe anii 2007-2010, art.43 din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Ramură Învăţământ înregistrat la MMFES sub nr. 596/15/12.11.2007, art. 45 din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Sector de Activitate Învăţământ Preuniversitar înregistrat la MMFPS sub nr. 59276/2.11.2012, art. 45 din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Sector de Activitate Învăţământ Preuniversitar înregistrat la MMFPS sub nr. 1483/13.11.2014. Aceste contracte colective de muncă nu fixează un procent concret al sporului pentru condiţii nocive şi penibile, urmând ca reglementarea acestui aspect să fie făcută prin lege, astfel cum impun prevederile art. 162 alin. 3 din Codul muncii. Însă, până în prezent, nu a fost adoptat niciun act normativ care să stabilească un cuantum al acestui spor, iar dispoziţiile art. 37 alin. 1 din Legea nr. 284/2010 prohibesc negocierea prin contractele colective de muncă a drepturilor în bani care excedează prevederilor acestei legi. Cu alte cuvinte, creanţa salarială revendicată de reclamant nu este lichidă şi exigibilă.

Corespunde realităţii şi faptul că, prin Decizia 11/8.10.2012, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în recurs în interesul legii, decizie invocată de reclamant, s-a stabilit că, în interpretarea si aplicarea dispoziţiilor art. 5 alin. (6) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 1/2010 privind unele masuri de reîncadrare in funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar si stabilirea salariilor acestora, precum şi alte măsuri în domeniul bugetar şi ale art. 30 din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitara a personalului plătit din fonduri publice, personalul didactic din învăţământ aflat în funcţie la data de 31 decembrie 2009 are dreptul, începând cu data de 1 ianuarie 2010, la un salariu lunar calculat în raport cu salariul de baza din luna decembrie 2009, stabilit in conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 15/2008 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învăţământ, aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008. Această decizie nu are relevanţă în soluţionarea cauzei, deoarece, în luna decembrie 2009, membrii de sindicat ai organizaţiei reclamante nu beneficiau de sporul litigios pentru condiţii nocive şi penibile.

Pentru anul 2011, se observă că, potrivit art.1 alin.2 şi 5 din Legea nr.285/2010, începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizaţia brută de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%, în măsura în care personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii. În salariul de bază, indemnizaţia lunară de încadrare, respectiv în solda funcţiei de bază/salariul funcţiei de bază aferente lunii octombrie 2010 sunt cuprinse sporurile, indemnizaţiile, care potrivit Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, făceau parte din salariul de bază, din indemnizaţia de încadrare brută lunară, respectiv din solda/salariul funcţiei de bază, precum şi sumele compensatorii cu caracter tranzitoriu, acordate potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar şi stabilirea salariilor acestora, precum şi alte măsuri în domeniul bugetar, cu modificările ulterioare. Sporurile stabilite prin legi sau hotărâri ale Guvernului necuprinse în Legea-cadru nr. 330/2009, cu modificările ulterioare, şi care au fost acordate în anul 2010 ca sume compensatorii cu caracter tranzitoriu sau, după caz, ca sporuri la data reîncadrării se introduc în salariul de bază, în indemnizaţia de încadrare brută lunară, respectiv în solda/salariul de funcţie, fără ca prin acordarea lor să conducă la creşteri salariale, altele decât cele prevăzute de Legea nr.285/2010.

Deci, prin Legea nr.285/2010 se menţine modul de calcul avut în vedere la încadrarea făcută prin Legea nr.330/2009 cu majorările şi precizările dispuse de legea nouă.  Cum în anul 2010, potrivit Legii nr. 330/2009,  personalul nedidactic din învăţământ nu a beneficiat de sumele compensatorii pentru sporul de condiţii nocive şi penibile, nici în anul 2011 nu este îndreptăţit de plata acestor sume compensatorii.

Şi în ceea ce priveşte anii 2012 - 2014, potrivit art. 1 de la art. II din OUG nr. 80/2010 modificată şi completată prin Legea nr. 283/2011, art. 2 din OUG nr. 84/2012 şi art. 1 alin. 1-3 din OUG nr. 103/2013, membrii de sindicat, reprezentaţi de reclamant, beneficiază doar de drepturile băneşti avute în luna decembrie 2011, însă, la acea dată, membrii de sindicat nu erau titularii sumelor compensatorii solicitate, pentru sporul de condiţii nocive şi penibile.

Această situaţie juridică a nivelului legal al salariilor membrilor de sindicat ai organizaţiei reclamante, personal nedidactic din învăţământ, în sensul inexistenţei dreptului la plata sumelor compensatorii pentru sporul de condiţii nocive şi penibile, se menţine şi în anul 2015, prin dispoziţiile art. 1 alin. 1-3 din OUG nr. 83/2014.

În consecinţă, văzând şi prevederile art. 160, art. 162 alin. 3 şi 170-171 din Codul muncii, coroborate cu cele ale art. 208-216 din Legea nr. 62/2011, instanţa va respinge acţiunea reclamantului, ca nefondată.

Urmare a respingerii cererii principale, cererea de chemare în garanţie formulată împotriva chemaţilor în garanţie Inspectoratul Şcolar Judeţean Mureş, Ministerul Educaţiei Naţionale şi Ministerul Finanţelor Publice va fi respinsă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Municipiul Tg. Mureş.

Respinge  acţiunea civilă formulată de reclamantul Sindicatul din Învăţământ „Spiru Haret” (cu sediul în Tg.Mureş, str. Cuza-Vodă, nr. 22, jud. Mureş) în numele şi pe seama membrilor de sindicat B.A. M. I.,  M. I., R.S. S. L. S. E,  S.I. în contradictoriu cu pârâţii Liceul ... (cu sediul în Tg.Mureş, str...jud. Mureş) şi Municipiul Tg. Mureş – prin primar (cu sediul în Tg.Mureş, P-ţa  Victoriei, nr. 3, jud. Mureş,).

Respinge cererea de chemare în garanţie formulată de pârâtul Municipiul Tg. Mureş (cu sediul în Tg.Mureş, P-ţa  Victoriei, nr. 3, jud. Mureş,) în contradictoriu cu chemaţii în garanţie Inspectoratul Şcolar Judeţean Mureş (cu sediul în Tg Mureș, str. Victor Babeş nr. 11, jud. Mureş), Ministerul Educaţiei Naţionale (cu sediul în București, G-ral Berthelot nr. 28-30, sector 1) şi Ministerul Finanţelor Publice (cu sediul ales în Tg Mureş, str. Gh. Doja nr. 1-3, jud. Mureş).

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare, cererea de apel urmând a se depune la Tribunalul Mureş.

Pronunţată în şedinţa publică de la 05 Martie 2015

Preşedinte  V. S.

Asistent Judiciar C. A.

Asistent Judiciar C. E.-U.

Grefier C. S.

Red./Tehred. V.Sz.

Listat C.S./03.04.2015/8 ex.

Domenii speta

Spete similare