. Succesiune.Masă succesorală. Calitate procesuală activă şi pasivă

Masa succesorală este formată din totalitatea drepturilor, reale sau de creanţă, ce se găsesc în patrimoniul defuncţilor la data decesului acestora. Pentru a se putea constata că face parte din masa succesorală, dreptul de proprietate asupra imobilelor trebuie să facă parte din patrimoniul antecesorilor la data decesului acestora. Drepturile de creanţă invocate nu pot greva decât asupra unor bunuri ce fac parte din masa succesorală. Din probele administrate nu rezultă că antecesorii părţilor, B I şi B I, au avut în proprietate la data decesului imobilele în litigiu, construcţii şi terenuri.

Dreptul de proprietate se dobândeşte prin modalităţile prevăzute de dispoziţiile art 644- art 645 cod civil (succesiune, legate, convenţie, tradiţiune, accesiune, uzucapiune, lege sau ocupaţiune). Pe baza declaraţiilor martorilor audiaţi şi a datelor rezultate din adeverinţele emise de primărie conform datelor rezultate din registrul agricol, al cărui rol este declarativ, nu se face dovada că dreptul de proprietate asupra imobilelor în litigiu s-a aflat în patrimoniul defuncţilor la data decesului acestora. Dreptul de proprietate asupra imobilelor nu este înscris în cartea funciară (nici un imobil nu a fost identificat cu date de carte funciară), dar independent de lipsa înscrierilor în cartea funciară, în cauză nu s-a făcut dovada că asupra bunurilor ce se solicită a se constata că fac parte din masa succesorală, antecesorii părţilor la data decesului aveau dreptul afirmat, respectiv dreptul de proprietate. Reiterăm, declaraţiile martorilor şi adeverinţele emise de Primărie, datele din registrul agricol nu fac dovada proprietăţii. Existenţa dreptului de proprietate nu se poate stabili nici pe baza recunoaşterilor părţilor în interogatoriile administrate, astfel cum reţine prima instanţă de judecată în mod eliptic, ca fiind dovedit dreptul de proprietate. 

Prin acţiunea formulată s-a urmărit a se dezbate succesiunea după B I şi B I, acţiune având ca finalitate ieşirea din indiviziune a moştenitorilor.

Devoluţiunea legală a moştenirii este guvernată de următoarele principii: principiul chemării la moştenire a rudelor în ordinea claselor de moştenitori legali, principiul proximităţii gradului de rudenie între moştenitorii din aceeaşi clasă şi principiul egalităţii între rudele din aceeaşi clasă şi de acelaşi grad. Pârâţii de rând 3-6 chemaţi în judecată prin acţiunea iniţială sunt nepoţi de fiu/fiică decedat/decedată după cum se arată în cererea de chemare în judecată. Nepoţii de fiu pot veni la moştenirea bunicilor prin reprezentarea părinţilor predecedaţi sau prin retransmiterea drepturilor. Pentru a opera reprezentarea se impune ca cel reprezentat (fiul/fiica numiţilor B I şi B I) să fi fost decedat la data decesului acestora din urmă, respectiv în data de 14.10.1979 şi 09.08.1994, locul celui reprezentat să fie util, reprezentantul să îndeplinească toate condiţiile necesare pentru a culege moştenirea lăsată de bunic (să aibă capacitate succesorală, să aibă vocaţie succesorală generală proprie la moştenirea lăsată de defunct, să nu fie nedemn faţă de defunct, să nu fi renunţat la moştenirea după acesta). În cazul retransmiterii, nepoţii (pârâţii de rând 3-6) moştenesc cota transmisă iniţial în patrimoniul părinţilor lor (copii defuncţilor B I şi I). Din probele administrate nu rezultă pentru toate părţile calitatea de moştenitor sau cel puţin de persoane cu vocaţie la moştenirea celor doi defuncţi. La dosarul cauzei nu s-au depus certificate ale actelor de stare civilă pentru a se dovedi legătura de rudenie între defuncţi şi părţile din prezenta cauză, pentru a se stabili vocaţia la moştenire, nu au fost depuse certificate ale actelor de deces pentru B I şi I I pentru a fi justificată şi din acest punct de vedere calitatea procesuală pasivă a pârâţilor de rând 3-6 din acţiunea iniţială, nu s-au depus certificate ale actelor de căsătorie pentru pârâţii chemaţi în judecată ca şi soţi supravieţuitori (ex. B Ana care se arată că este soţia supravieţuitoare a lui B I). Certificate ale actelor de stare civilă nu au fost depuse nici pentru pârâţii chemaţi în judecată în calitate de succesori ai pârâtului B I, decedat în cursul procesului

Prin încheierea de admitere în prin¬¬ci¬piu din data de 10.10.2014, pronunţată de Ju¬de¬că-toria Sighetu Marmaţiei în dosarul nr. 242/307/2012 a fost admisă în parte în principiu acţiunea civilă for¬mulată de reclamanţii, B F şi B M în contradictoriu cu pârâţii C A, B A M, I A, L C, B I, B A, B V, B I, C M şi B M.

A fost admisă acţiunea reconvenţională formulată de pârâţii B I, decedat la da¬ta de 25.02.2013 şi continuată de moştenitorii acestuia, pârâţii B V, B I, B M, B M, precum şi de I A, L C şi B I.

S-a constatat că masa succesorală după defunctul B I, decedat la data de 14.10.1979, se compune din cota de ½ parte din casa de locuit şi grajd situate în satul Lunca La Tisa, nr. vechi 163, nr. nou 174, teren cu suprafaţă de 15.700 mp, teren arabil în suprafaţă de 600 mp, teren fâneaţă cu suprafaţa de 12.100 mp şi teren alte folosinţe cu suprafaţa de 3.000 mp.

S-a constatat că  masa succesorală după defuncta B I, decedată la data de 09.08.1994, este compusă din cota de 5/8 parte din casa de locuit şi grajd, situate în satul Lunca la Tisa, nr. vechi 163, nr. nou 174, teren cu suprafaţa de 7.200 mp, teren arabil cu su¬pra¬faţa de 500 mp, teren fâneaţă cu suprafaţa de 6.500 mp, teren cu suprafaţa de 200 mp, de¬nu¬mit alte folosinţe, teren la locul numit „Grădina Casei”, în suprafaţă de 1.500 mp, teren la lo¬cul numit „Certeze” cu suprafaţa de 2.800 mp şi teren la locul numit „Tolocovena” cu su¬pra¬faţa de 2.800 mp.

S-a constatat vocaţia succesorală după defunctul B I, în favoarea defunctei B I, în calitate de soţie supravieţuitoare, reclamanţii şi pârâta C Ana, în ca¬li¬ta¬te de descendenţi de gr. I, precum şi pârâţii B V, B I, C A, B M, B A M, I A, L C, B I, descendenţi de gr. II şi B A, în calitate de soţie supravieţuitoare.

S-a constatat că defuncta B I decedată la data de 09.08.1994, are cota par¬te de 1/4 din moş¬tenirea defunctului.

S-a constatat că reclamanţii şi pârâţii deţin cota de 3/4 din moştenirea defunctului, du-pă cum ur¬mează: B F, reclamant, deţine cota de 1/8 parte, B M, re¬cla¬mant deţine cota de 1/8 parte; B A şi B A M, deţin cota de 1/8 parte; L C, I A şi B I deţin cota de 1/8 parte; B V, B I, C A şi B M deţin cota de 1/8 parte; C A deţine cota de 1/8 parte.

S-a constatat vocaţia succesorală după defuncta B I, în favoarea, recla¬man¬ţilor şi pârâtei C A, în calitate de descendenţi de gr. 1 şi a pârâţilor de rândul 2, 3, 4, 5, 7, 8, 9, 10, în calitate de descendenţi de gradul II.

S-a dispus reducţiunea testamentului autentificat cu nr 4324/13.07.1994, la cotitatea dis¬ponibilă, din cota de 1/4 parte care se include în masa succesorală a defunctei B I, cu privire la casa şi grădina din Lunca la Tisa, nr. 174.

Au fost respinse cererile reclamanţilor privind raportul donaţiilor, având ca obiect su-ma de 6.500 lei la valoarea actualizată din perioada anilor 1969-1973 în privinţa pârâtei o¬bli-gate la raport C A şi cererea având ca obiect suma de 5.000 lei la valoarea ac¬tu¬a¬li¬zată din perioada 1971-1975, în privinţa pârâţilor obligaţi la raport, I A, L C, B I, după defuncta I I, cererea privind suma de 6.500 lei la va¬loa¬rea actualizată din anul 1978 în privinţa pârâtului obligat la raport B I, ca fiind pre¬scrise.

S-a constatat în favoarea reclamantului B F, un drept de creanţă re¬pre¬zen¬tând contravaloarea investiţiilor efectuate de acesta la casa din comuna B Mare, sat Lun¬ca la Tisa, nr. 174 (163), în cuantum de 15.128,34 lei.

A fost admisă în parte cererea privind constatarea unui pasiv succesoral în favoarea re-clamantului B M, în sumă de 4.000 lei.

În motivarea încheierii de admitere în principiu s-a reţinut că masa succesorală a de¬fun-ctului B I decedat la data de 14.10.1979, este formată din cota de ½ parte din ca¬sa de locuit şi grajd situate în satul Lunca La Tisa, nr. 163/174, terenul cu suprafaţa de 15.700 mp, teren arabil de 600 mp, teren fâneaţă de 12.100 mp, teren alte categorii de 3.000 mp. Acestea rezultă din actele de la dosar, nefiind contestate de către pârâţi.

În ceea ce priveşte masa succesorală a defunctei B I, decedată la data de 09.08.1984, instanţa a constatat că se includ următoarele: cota de 5/8 parte din casa de locuit şi grajd din Lunca la Tisa, nr. 163/174, terenul cu suprafaţa de 7.200 mp, teren arabil cu su¬pra¬faţa de 500 mp, teren fâneaţă cu suprafaţa de 6.500 mp, teren cu suprafaţa de 200 mp de¬nu¬mit alte folosinţe, terenul din locul numit Grădina casei cu suprafaţa de 1.500 mp, teren din lo¬cul numit „Certeze” cu suprafaţa de 2.800 mp, teren din locul numit „Tolocovena” cu su¬pra¬fa¬ţa de 2.800 mp. Aceste două terenuri, rezultă din adeverinţa nr. 10.337/16.12.2011 emisă de Pri-măria comunei B Mare, care confirmă că se aflau în patrimoniul defunctei anterior de¬cesului.

Celelalte terenuri sunt dovedite cu actele de la dosar şi probele testimoniale, precum şi din proba interogatoriilor.

Vocaţia succesorală, a fost stabilită după defunctul B I, în favoarea soţiei su¬-pravieţuitoare B I, decedată, reclamanţii şi pârâta C A, în calitate de des¬cendenţi de gr. 1, precum şi în favoarea pârâţilor B V, B I, C A, B M, B Ana M, I A, L C, B I, descendenţi de gr. 2, iar B Ana, are calitatea de soţie supravieţuitoare.

De asemenea, instanţa a constatat că B I, decedată, avea cota de 1/4 din moş¬tenirea defunctului. Reclamanţii şi pârâţii deţin cota de 3/4 din moştenirea defunctului. Ast¬fel, B F, reclamant deţine cota de 1/8, B M deţine cota de 1/8, B şi B A M deţin cota de 1/8, L C, I A, B I deţin co¬ta de 1/8, B V, B V, B Ion, C A şi B M deţin co¬ta de 1/8 şi C A, deţine cota de 1/8.

Referitor la vocaţia succesorală după defuncta B I, aceasta s-a stabilit în fa¬voarea reclamanţilor şi pârâtei C A, în calitate de descendenţi de gr. 1 şi a pârâţilor de rândul 2,3,4,5,7,8,9,10, în calitate de descendenţi de gr. 2.

Instanţa a dispus reducţiunea testamentului autentic până la cotitatea disponibilă, din co¬ta de 1/4 parte care se include în masa succesorală a defunctei B I cu privire la casa şi grădina din Lunca La Tisa, nr. 174.

 Cererile reclamanţilor privind raportul donaţiilor au fost respinse ca fiind prescrise, ra-portat la data deschiderii succesiunii. Potrivit art. 650 din vechiul Cod civil, succesiunile se deschid prin moarte, în consecinţă de la data decesului începe să curgă termenul de prescripţie de 3 ani prevăzut de Decretul-Lege nr. 167/1958.

 Acţiunea în executarea raportului este o acţiune personală, nu reală, cu caracter pa¬tri-monial fiind prescriptibilă, iar dreptul la acţiune se naşte la data deschiderii moştenirii şi este supusă prescripţiei chiar dacă se formulează în cadrul acţiunii de ieşire din indiviziune.

Instanţa a constatat din interogatorii şi din probele testimoniale, un drept de creanţă pri¬vind investiţiile la casa din Lunca La Tisa, nr. 174/163, care vor fi evaluate, precum şi con-statarea din aceleaşi probe a unui pasiv succesoral în sumă de 4.000 lei, reprezentând chel¬tu¬ieli de înmormântare, în favoarea reclamantului B M.

În temeiul art. 675 indice 5 din vechiul Cod de procedură civilă, a admis în principiu ac¬ţiunea reclamanţilor şi cererea reconvenţională a pârâţilor.

Prin sentinţa civilă nr. 2653 din 23.10.2017, pronunţată de Judecătoria Sighetu Mar¬¬-ma¬ţiei în dosarul nr. 242/307/2012 a fost admisă în parte acţiunea civilă formulată de re¬cla¬-manţii, B F şi B M, în contradictoriu cu pârâţii C A, B A M, I A, L C, B I, B A, B V, B I, C M, B M.

A fost admisă acţiunea reconvenţională formulată de pârâţii B I, decedat la da¬ta de 25.02.2013 şi continuată de moştenitorii acestuia, pârâţii B V, B I, B M, B M, precum şi de I A, L C şi B I.

S-a constatat că masa succesorală după defunctul B I, decedat la data de 14.10.1979, se compune din cota de ½ parte din casa de locuit şi grajd situate în satul Lunca La Tisa, nr. vechi 163, nr. nou 174, teren cu suprafaţa de 15.700 mp, teren arabil în suprafaţă de 600 mp, teren fâneaţă cu suprafaţa de 12.100 mp, teren alte folosinţe cu suprafaţa de 3.000 mp.

S-a constatat că masa succesorală după defuncta B I, decedată la data de 09.08.1994, este compusă din cota de 5/8 parte din casa de locuit şi grajd, situate în satul Lunca la Tisa, nr. vechi 163, nr. nou 174, teren cu suprafaţa de 7.200 mp, teren arabil cu su¬pra¬faţa de 500 mp, teren fâneaţă cu suprafaţa de 6.500 mp, teren cu suprafaţa de 200 mp, denumit alte folosinţe, teren la locul numit „Grădina Casei”, în suprafaţă de 1.500 mp, teren la lo¬cul numit „Certeze” cu suprafaţa de 2.800 mp şi teren la locul numit „Tolocovena” cu su¬pra¬faţa de 2.800 mp.

S-a constatat vocaţia succesorală după defunctul B I, în favoarea defunctei B I, în calitate de soţie supravieţuitoare, reclamanţii şi pârâta C Ana, în ca¬li¬ta¬te de descendenţi de gr. I, precum şi pârâţii B V, B I, C A, B M, B A M, I A, L C, B I, descendenţi de gr. II şi B A, în calitate de soţie supravieţuitoare.

S-a constatat că defuncta B I decedată la data de 09.08.1994, are cota parte de 1/4 din moştenirea defunctului.

S-a constatat că reclamanţii şi pârâţii deţin cota de 3/4 din moştenirea defunctului, după cum urmează: B F, reclamant, deţine cota de 1/8 parte, B M, re¬cla¬mant deţine cota de 1/8 parte; B A şi B A M, deţin cota de 1/8 parte; L C, I A şi B I deţin cota de 1/8 parte; B V, B I, C A şi B M deţin cota de 1/8 parte; C A deţine cota de 1/8 par¬te.

S-a constatat vocaţia succesorală după defuncta B I, în favoarea, recla¬man¬ţilor şi pârâtei C A, în calitate de descendenţi de gr. I şi a pârâţilor de rândul 2, 3, 4, 5, 7, 8, 9, 10, în calitate de descendenţi de gradul II.

S-a dispus reducţiunea testamentului autentificat cu 4324/13.07.1994, la cotitatea dis-ponibilă, din cota de 1/4 parte care se include în masa succesorală a defunctei B I, cu privire la casa şi grădina din Lunca la Tisa, nr. 174.

Au fost respinse cererile reclamanţilor privind raportul donaţiilor, având ca obiect su-ma de 6.500 lei la valoarea actualizată din perioada anilor 1969-1973 în privinţa pârâtei o¬bli-gate la raport C A şi cererea având ca obiect suma de 5.000 lei la valoarea ac¬tu¬a¬li¬zată din perioada 1971-1975, în privinţa pârâţilor obligaţi la raport, I A, L C, B I, după defuncta I I, cererea privind suma de 6.500 lei la va¬loa¬rea actualizată din anul 1978 în privinţa pârâtului obligat la raport B Ion, ca fiind pre¬scrise.

S-a constatat în favoarea reclamantului B F, un drept de creanţă re¬pre¬zen¬tând contravaloarea investiţiilor efectuate de acesta la casa din comuna B Mare, sat Lunca la Tisa, nr. 174 (163), în cuantum de 15.128,34 lei.

A fost admisă în parte cererea privind constatarea unui pasiv succesoral în favoarea re-clamantului B M, în sumă de 4.000 lei.

S-a constatat că valoarea masei succesorale rămasă după defuncţii B I, de¬¬¬cedat la data de 14.10.1979 şi B I, decedată la data de 09.08.1994, este de 63.622 lei.

A fost atribuit reclamantului B F lotul nr. 1 compus din teren de la locul nu¬¬mit „Certeze” în suprafaţă de 7.300 mp fâneaţă şi livadă situat în extravilanul localităţii Lun¬¬ca la Tisa, identificat conform anexei nr. 4 la raportul de expertiză topografică întocmit de expert S I L, între reperele A-5-6-7-8-B-A.

Reclamantul B F a fost obligat la sultă în cuantum de 1.835 lei în fa¬voa¬rea pârâtei C A şi în cuantum de 616 lei pârâtelor B A şi B A M.

A fost atribuit reclamantului B M lotul 2 în valoare de 47.240 lei compus din teren de la locul numit „Certeze” în suprafaţă de 2.800 mp fâneaţă şi livadă situat în ex¬tra¬vilanul localităţii Lunca la Tisa, identificat conform anexei nr. 4 la raportul de expertiză to¬pografică întocmit de expert S I L, între reperele 3-4-A-B-9-10-3 cuprins în tes¬tamentul nr. 4324/1994; casa de locuit de la nr. 174 din Lunca la Tisa, comuna B Ma¬re şi grajdul aferent identificate conform anexei nr. 1 la raportul de expertiză topografică în¬tocmit de expert S I L; terenul denumit „Grădina casei” în suprafaţă de 1.427 mp de natură curţi construcţii şi arabil, situat în Lunca la Tisa, identificat conform a¬ne¬xei nr. 1 la raportul de expertiză topografică întocmit de expert S I L, între re¬pe¬rele 1-2-3-4-5-6, cuprins în testamentul nr. 4324/1994.

A fost obligat la sultă în valoare totală de 21.727 lei astfel: 4.849 lei pârâţilor I A, L C şi B I; 3.014 lei pârâtei C A şi 13.864 lei pârâtelor  B A şi B A M.

Reclamantul B M a fost obligat să plătească reclamantului B F su¬ma de 15128,34 lei, reprezentând îmbunătăţiri aduse imobilului casa de locuit de la nr. 174 din Lunca la Tisa, comuna B Mare.

A fost atribuit în stare de indiviziune pârâţilor B V, B I C M şi B M nepoţi de fiu decedat în cursul judecăţii, lotul  în valoare de 4.849 lei constând în lotul 1 identificat conform anexei nr. 5 la raportul de expertiză topografică în¬toc¬mit de expert S I L, între reperele A-2-3-4-5-6-B-A, teren fâneaţă şi pădure în suprafaţă de 5.874 mp situat în extravilanul localităţii Lunca la Tisa, din locul numit „To¬lo¬co¬vena”; lotul 1 identificat conform anexei nr. 4 la raportul de expertiză topografică întocmit de expert S I L, între reperele 1-2-3-10-9-1, teren fâneaţă şi pădure în su¬pra¬fa¬ţă de 1.912 mp situat în extravilanul localităţii Lunca la Tisa, din locul numit „Certeze”.

A fost atribuit în stare de indiviziune pârâtelor B A şi B A M în ca¬litate de soţ supravieţuitor şi nepoata de fiu decedat, lotul  în valoare de 4.233 lei constând în teren în suprafaţă de 8.466 mp făneaţă şi pădure, situat în extravilanul localităţii Lunca la Ti¬sa, în locul numit „Tolocovena”, identificat conform anexei nr. 5 la raportul de expertiză to¬po¬grafică întocmit de expert S I L, între reperele A-B-7-8-9-1-A.

S-a constatat că suma reprezentând pasiv succesoral în favoarea reclamantului B M, în sumă de 4.000 lei a făcut obiectul calculării sultelor dispuse prin ho¬tărâre.

În motivarea sentinţei atacate s-a reţinut că masa succesorală a defunctului B I decedat la data de 14.10.1979, este formată din cota de ½ parte din casa de locuit şi grajd situate în satul Lunca La Tisa, nr. 163/174, terenul cu suprafaţa de 15.700 mp, teren a¬ra¬bil de 600 mp, teren fâneaţă de 12.100 mp, teren alte categorii de 3.000 mp. Acestea rezultă din actele de la dosar, nefiind contestate de către pârâţi.

În ceea ce priveşte masa succesorală a defunctei B I, decedată la data de 09.08.1984, instanţa a constatat că se includ următoarele: cota de 5/8 parte din casa de locuit şi grajd din Lunca la Tisa, nr.163, 174, terenul cu suprafaţa de 7.200 mp, teren arabil cu su¬pra¬faţa de 500 mp, teren fâneaţă cu suprafaţa de 6.500 mp, teren cu suprafaţa de 200 mp de¬nu¬mit alte folosinţe, terenul din locul numit Grădina casei cu suprafaţa de 1.500 mp, teren din lo¬cul numit Certeze cu suprafaţa de 2.800 mp, teren din locul numit Tolocovena cu suprafaţa de 2.800 mp.

Aceste două terenuri, rezultă din adeverinţa nr. 10.337/16.12.2011 emisă de Primăria co¬munei B Mare, care confirmă că se aflau în patrimoniul defunctei anterior decesului.

Celelalte terenuri sunt dovedite cu actele de la dosar şi probele testimoniale, precum şi din proba interogatoriilor. Expertiza efectuată la dosar, lămureşte aspectele privitoare la fo¬lo-sinţă şi identificarea în teren a acestor imobile.

Vocaţia succesorală, a fost stabilită după defunctul B Iakob, în favoarea soţiei su-pravieţuitoare B I, decedată, reclamanţii şi pârâta C Ana, în calitate de des¬cendenţi de gr. I, precum şi în favoarea pârâţilor B V, B I, C A, B M, B A M, I A, L C, B I, descendenţi de gr. II, iar B A, are calitatea de soţie supravieţuitoare.

De asemenea instanţa a constatat că B I, decedată, avea cota de 1/4 din moş¬tenirea defunctului. Reclamanţii şi pârâţii deţin cota de 3/4 din moştenirea defunctului. Ast¬fel, B F, reclamant deţine cota de 1/8, B M deţine cota de 1/8, B şi B A M deţin cota de 1/8, L C, I A, B I deţin co¬ta de 1/8, B V, B V, B I, C A şi B M deţin co¬ta de 1/8 şi C A, deţine cota de 1/8.

Referitor la vocaţia succesorală după defuncta B I, aceasta s-a stabilit în fa¬voarea reclamanţilor şi pârâtei C A, în calitate de descendenţi de gr. I şi a pârâţilor de rândul 2,3,4,5,7,8,9,10, în calitate de descendenţi de gr. II.

Instanţa a dispus reducţiunea testamentului autentic până la cotitatea disponibilă, din cota de 1/4 parte care se include în masa succesorală a defunctei B I cu privire la casa şi grădina din Lunca la Tisa, nr.174.

Cererile reclamanţilor privind raportul donaţiilor au fost respinse ca fiind prescrise, ra-portat la data deschiderii succesiunii. Potrivit art. 650 din vechiul Cod civil, succesiunile se deschid prin moarte, în consecinţă de la data decesului începe să curgă termenul de prescripţie de 3 ani prevăzut de Decretul-Lege nr. 167/1958.

Acţiunea în executarea raportului este o acţiune personală, nu reală, cu caracter pa¬tri-mo¬nial fiind prescriptibilă, iar dreptul la acţiune se naşte la data deschiderii moştenirii şi este su¬pusă prescripţiei chiar dacă se formulează în cadrul acţiunii de ieşire din indiviziune.

Instanţa a constatat din interogatorii şi din probele testimoniale, un drept de creanţă pri¬vind investiţiile la casa din Lunca la Tisa, nr. 174/163, care vor fi evaluate, precum şi con-sta¬tarea din aceleaşi probe a unui pasiv succesoral în sumă de 4.000 lei, reprezentând chel¬tu¬ieli de înmormântare, în favoarea reclamantului B M.

În ceea ce priveşte investiţiile efectuate de reclamantul B F, raportat la con¬cluziile raportului de expertiză efectuat în dosar, s-a constatat în favoarea reclamantului B F, un drept de creanţă reprezentând contravaloarea investiţiilor efectuate de a¬ces¬ta la casa din comuna B Mare, sat Lunca la Tisa, nr. 174/163, în cuantum de 15.128,34 lei.

Pe cale de consecinţă, raportat la valoarea stabilită pentru bunurile ce alcătuiesc ma¬sa succesorală supusă partajului, s-a constatat că valoarea masei succesorale rămasă după de¬fun-cţii  B I, decedat la data de 14.10.1979 şi B I, decedată la data de 09.08.1994, este de 63.622 lei.

Urmând a dispune asupra modalităţii de împărţire a masei succesorale constatate în pre¬cedent, instanţa a dat eficienţă propunerilor formulate de expert în expertiza efectuată ra-por¬tat şi la folosinţa exercitată de părţi, astfel că, luând în considerare şi suma de 4.000 lei re-pre¬zentând pasiv succesoral în favoarea reclamantului B M, pe care instanţa a avut-o în vedere la calcularea obligaţiilor privitor la plata unor sulte între părţi, s-a dispus în sen¬sul atribuirii reclamantului B F lotul nr. 1 compus din teren de la locul numit Cer¬teze în suprafaţă de 7.300 mp fâneaţă şi livadă situat în extravilanul localităţii Lunca la Ti¬sa, identificat conform anexei nr. 4 la raportul de expertiză topografică întocmit de expert S I L, între reperele A-5-6-7-8-B-A.

Prin urmare, reclamantul B F, a fost obligat la plata unei sulte în cuantum de 1.835 lei pârâtei C A şi în cuantum de 616 lei pârâtelor B A şi B A M.

Pentru aceleaşi criterii şi raportat la aceeaşi propunere a expertului topograf privind  lo-turile propuse, instanţa a atribuit reclamantului B M lotul 2 în valoare de 47.240 lei compus din: teren de la locul numit Certeze  în suprafaţă de 2.800 mp fâneaţă şi livadă si¬tu¬at în extravilanul localităţii Lunca la Tisa, identificat conform anexei nr. 4 la raportul de ex¬pertiză topografică întocmit de expert S I L, între reperele 3-4-A-B-9-10-3 cu¬prins în testamentul nr. 4324/1994; casa de locuit de la nr. 174 din Lunca la Tisa, comuna B Mare şi grajdul aferent identificate conform anexei nr. 1 la raportul de expertiză to¬po¬grafică întocmit de expert S I L; terenul denumit „Grădina casei” în su¬pra¬fa¬ţă de 1.427 mp de natură curţi construcţii şi arabil, situat în Lunca la Tisa, identificat con¬form anexei nr. 1 la raportul de expertiză topografică întocmit de expert S I L, între reperele 1-2-3-4-5-6,  cuprins în testamentul nr. 4324/1994.

Astfel, reclamantul B M a fost obligat la plata unei sulte în valoare totală de 21.727 lei astfel: 4.849 lei pârâţilor I A, L C şi B I; 3.014 lei pârâtei C A şi 13.864 lei pârâtelor  B A şi B A M.

Întrucât îmbunătăţirile aduse casei de locuit de la nr. 174 din Lunca la Tisa, comuna B Mare au fost constatate în patrimoniul reclamantului B F, casa fiind atri¬bu¬ită reclamantului B M, acesta din urmă va plăti valoarea îmbunătăţirilor în sumă de 15.128,34 lei, reclamantului B F.

În continuare, raportat la celelalte imobile ce fac obiectul partajului, instanţa reţinând op¬ţiunea rămânerii în stare de indiviziune a părţilor, a atribuit, aşadar, în stare de indiviziune pâ¬râţilor B V, B I C M şi B M nepoţi de fiu decedat în cur¬sul judecăţii, lotul în valoare de 4.849 lei constând în: lotul 1 identificat conform anexei nr. 5 la raportul de expertiză topografică întocmit de expert S I L, între reperele A-2-3-4-5-6-B-A, teren fâneaţă şi pădure în suprafaţă de 5.874 mp situat în extravilanul lo¬ca¬li¬tăţii Lunca la Tisa, din locul numit „Tolocovena” şi lotul 1 identificat conform anexei nr. 4 la raportul de expertiză topografică întocmit de expert S I L, între reperele 1-2-3-10-9-1, teren fâneaţă şi pădure în suprafaţă de 1.912 mp situat în extravilanul localităţii Lunca la Tisa, din locul numit „Certeze”.

De asemenea, tot în stare de indiviziune s-a dispus şi împărţeala ce priveşte pe  pâ¬râ¬te¬le B A şi B A M în calitate de soţ supravieţuitor şi nepoată de fiu de¬ce¬dat, cărora instanţa le-a atribuit lotul în valoare de 4.233 lei constând în teren în suprafaţă de 8.466 mp făneaţă şi pădure, situat în extravilanul localităţii Lunca la Tisa, în locul numit „To¬lo¬covena”, identificat conform anexei nr. 5 la raportul de expertiză topografică întocmit de expert S I L, între reperele A-B-7-8-9-1-A.

Cum s-a expus deja în precedent, suma reprezentând pasiv succesoral în favoarea re¬cla-mantului B M, în sumă de 4.000 lei a făcut obiectul calculării sultelor care s-au dispus prin hotărâre.

Aşadar, pentru toate cele expuse în precedent, raportat la cererile formulate şi apă¬ră¬ri¬le părţilor, pe baza probelor administrate şi în temeiul lămuririlor aduse acestora pe calea ex¬per¬-tizelor efectuate în dosar, instanţa a admis în parte acţiunea civilă formulată de reclamanţii B F şi B M, şi totodată a admis acţiunea reconvenţională formulată de p⬬¬¬¬râţii B I, decedat la data de 25.02.2013 şi continuată de moştenitorii acestuia, pâ¬r⬬ţii B V, B I, B M, B M, precum şi de I A, L C şi B I, conform dispozitivului.

Împotriva sentinţei civile nr. 2653 din 23.10.2017, precum şi a încheierii de admitere în prin¬ci¬piu din data de 10.10.2016, ambele pronunţate de Judecătoria Sighetu Marmaţiei în do-sa¬rul nr. 242/307/2012, s-a formulat recurs de către pârâţii B I şi B V care au solicitat instanţei modificarea în parte a hotărârii instanţei de fond în sensul respingerii capetelor de cerere privitoare la stabilirea componenţelor maselor succesorale şi la partajarea acestora.

În motivarea cererii de recurs se arată că prin pronunţarea sentinţei atacate instanţa fon-dului a încălcat dispoziţiile art. 304 pct. 6, 7, 8 şi 9 Cod procedură civilă, hotărârea fiind ast¬fel nelegală.

Situaţia premisă a partajului astfel cum este acesta reglementat procedural de dis¬po¬zi-ţiile art. 6731 şi urm. Cod procedură civilă 1865 aplicabile litigiului o reprezintă dovedirea exis-tenţei dreptului de coproprietate, a calităţii părţilor din proces, de coproprietari, coin¬divizari, ori, după caz, de codevălmaşi, asupra bunurilor a căror împărţire se solicită. În ma¬te¬ria împărţirii unei moşteniri, aceasta presupune, pe de o parte, dovedirea calităţii de moş¬te¬nitor a părţilor între care se solicită a se proceda la împărţeală, iar pe de altă parte, dovada ca¬li¬tăţii de proprietar a autorului defunct, asupra aceloraşi bunuri.

Devoluţiunea succesorală legală este doar o cale de transmitere a unor drepturi pre¬exis-tente, din patrimoniul persoanei decedate, în cel al succesorilor cu vocaţie concretă; acesta nu reprezintă un mod de naştere ab origine a dreptului de proprietate. Pe cale succesorală se tran-smit cu relevanţă juridică drepturi şi obligaţii, iar nu stări de fapt (precum posesia).

Solicitarea recurenţilor de neincludere în masele succesorale dezbătute o argu¬men¬tea¬ză prin absenţa dovedirii dreptului de proprietate al defuncţilor, la data decesului lor, asu¬pra imobilelor cuprinse în sentinţa atacată, drept pentru care nu este susceptibil de a fi probat nici prin adeverinţe de registru agricol, nici prin probe testimoniale ori dovada folosirii bu¬nu¬ri¬lor imobile, terenuri.

Nici partajarea folosinţei imobilelor şi atribuirea folosinţei pe seama moştenitorilor nu este posibilă întrucât, defuncţii nu au fost proprietari ai imobilelor obiect de masă succe¬so¬rală.

Sub acest aspect se reţine că dispoziţiile Codului civil de la 1864 se referă la partajul de pro¬pri¬e¬ta¬te, partajul de folosinţă este permis doar urmare a acordului copărtaşilor, dar şi în această ipo¬te¬ză, coproprietarii decid (sau solicită) să se partajeze folosinţa bunului comun asupra căruia poar¬tă dreptul lor de proprietate concurent, iar nu bunuri pe care doar le folosesc, fără a putea pre¬tinde un drept de proprietate asupra acestora.

Prin expertiza efectuată în cauză au fost măsurate şi evaluate terenurile obiect al litigiului, fără a fi identificate cu date de carte funciară.

La dosar nu există probe care să dovedească, în condiţiile art. 1169 şi urm. Cod civil 1864, dreptul de proprietate al defuncţilor asupra bunurilor a căror partajare s-a solicitat, a¬par-te¬nenţa lor la masa succesorală fiind de altfel contestată.

Faţă de cele arătate apreciază recursul întemeiat, sens în care solicită admiterea aces¬tu-ia.

Intimaţii B F şi B M prin întâmpinarea formulată au solicitat res¬pingerea recursului ca fiind neîntemeiat şi inadmisibil pentru următoarele motive:

Prin recursul promovat recurenţii au atacat încheierea de admitere în principiu din data de 10.10.2016 faţă de care a solicitat respingerea capetelor de cerere privitoare la sta¬bi¬li¬rea componenţelor maselor succesorale şi partajarea acestora, precum şi sentinţa civilă nr. 2653/2017, fără a ataca însă hotărârea de com¬pletare a dispozitivului pronunţată la data de 01. 03.2018 prin care s-au îndreptat erori ma¬te¬riale din hotărârea atacată şi s-a completat dis¬po¬zi¬ti-vul hotărârii instanţei de fond şi sentinţa civilă nr. 2653/2017 cu privire la vocaţia suc¬ce¬so¬ra¬lă, stabilirea calităţii de moştenitori, reducţiunea testamentului autentic, dreptul de creanţă şi pa-sivul succesoral.

Arată că recurentul B I a formulat întâmpinare la instanţa de fond prin care nu s-a opus admiterii acţiunii de stabilire a masei succesorale şi partajarea acesteia, iar re¬cu¬ren¬tul B V nu şi-a exprimat poziţia la instanţa de fond.

Drept urmare, raportat la motivele de mai sus, recursul apare ca inadmisibil fiind promovat doar împotriva hotărârii instanţei de fond, neîndreptată şi necompletată, aspect care lasă definitivă încheierea de completare a dispozitivului şi supune controlului o hotărâre incompletă şi trunchiată.

Mai mult, recurenţii sunt mulţumiţi cu stabilirea vocaţiei succesorale, cu stabilirea ca¬-lităţii de moştenitor, reducţiunea testamentului autentic, cu dreptul de creanţă şi pasivul suc¬ce¬-soral, însă nemulţumiţi cu lotul primit la partajarea masei succesorale, invocând inad¬mi¬si¬bi¬li-tatea devoluţiunii succesorale raportat la lipsa înscrierii imobilelor în evidenţele de carte fun¬ci-ară.

Drept urmare, intră în puterea lucrului judecat dispoziţiile instanţei cu privire la sta¬bi-lirea vocaţiei succesorale, a calităţii de moştenitori, reducţiunea testamentului autentic, drep¬tul de creanţă şi pasivul succesoral, sens în care instanţa de recurs, în condiţiile în care ar ad¬mite recursul nu poate dispune decât cu privire la aspectele din hotărâre criticate de re¬cu¬renţi şi nu asupra celorlalte aspecte rămase definitive.

Instanţa de control judiciar are obligaţia impusă de dispoziţiile art. 129 Cod pro¬ce¬du¬ră civilă 1865, în calea de atac, de a se pronunţa asupra a ceea ce a fost investită, respectiv a cri-ticilor formulate prin declaraţia de apel şi nu asupra altor aspecte.

Noţiunea de moştenire legală nu se confundă cu devoluţiunea legală a moştenirii care re¬prezintă doar determinarea persoanelor, chemate în temeiul legii, să moştenească patri¬mo¬ni¬ul persoanei fizice decedate.

Nu în ultimul rând, potrivit art. 26 din Legea nr. 115/1938, drepturile reale imobiliare se dobândesc fără înscriere în cartea funciară, în cazul succesiunii legale şi testamentare, vân-ză¬rii silite şi exproprierii, titularului unui asemenea drept nefiindu-i permis, înainte de îns¬cri¬e¬rea dreptului în cartea funciară, doar să încheie acte de transmisiune sau de grevare a bunului.

Ceilalţi intimaţi, deşi legal citaţi, nu au formulat întâmpinare.

La termenul de judecată din data de 15.11.2018 instanţa de recurs din oficiu a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale active şi pasive părţilor ca motiv de ordine publică.

Analizând încheierea de admitere în principiu şi sentinţa atacate, prin prisma excepţiei invocate din oficiu tri¬bunalul a reţinut faptul că prin recursul formulat se contestă soluţia dată de prima instanţă cu privire la bunurile in¬cluse în masa succesorală, arătând recurenţii că bunurile nu fac parte din patrimoniul suc¬ce¬soral, asupra acestora defuncţii nu au avut un drept de proprietate şi, prin urmare, nu pot fi in¬clu¬se în masa partajabilă. S-a solicitat respingerea cererilor referitoare la stabilirea com¬po¬nen¬ţei masei succesorale şi partaj.

Prin cererea de chemare în judecată s-a solicitat stabilirea masei succesorale după B I decedat la data de 14.10.1979 şi după B I decedată la data de 09.08.1994.

Potrivit adeverinţei nr. 10337 din 16.12.2011 emisă de Primăria B Mare, în registrul agricol la poziţia 177 vol. I/1994, la data decesului în 09.08.1994, B I figura cu următoarea avere imobilă: casă de locuit în suprafaţă de 40 mp, dată în folosinţă în 1974 şi grajd în suprafaţă de 24 mp dat în folosinţă în anul 1950; 0,72 ha teren din care 0,05 ha arabil, 0,65 ha fâneţe şi 0,02 ha alte terenuri (curţi, clădiri). Se comunică faptul că în proprietatea gospodăriei figurează următoarele parcele: „Grădină – casă” în suprafaţă de 15 ari; „Certeze” – în suprafaţă de 28 ari, „Tolocovena” în suprafaţă de 28 ari (fila 13, vol. I).

Potrivit adeverinţei nr. 10337 din 16.12.2011 eliberată de Primăria comunei B Mare, potrivit Registrului agricol poz. 163 vol. I/1979, la data decesului în 14.10.1979, B I figura cu următoarea avere imobilă: casă de locuit în suprafaţă de 40 mp dată în fo¬lo¬sinţă în anul 1974 şi grajd în suprafaţă de 15 mp din anul 1950; suprafaţa de 157 ari din care: 6 ari arabil, 121 ari fânaţe, 30 ari alte terenuri (fila 14 vol. I).

C Ana, B M şi B F au acceptat succesiunea după B I conform încheierii din 27.02.1995 emisă de Notariatul de Stat Local Sighetu Marmaţiei – fila 19, vol. I. Pentru ceilalţi pârâţi nu se depun înscrisuri din care să rezulte calitatea de moştenitor.

În declaraţia dată martorul H M face referire la faptul că B I şi I au avut o casă veche de locuit şi un grajd care au rămas la reclamantul B M şi au cumpărat şi terenul de la locul numit „Tolokovena” pe care l-au folosit până la deces - fila 125, vol. I. Şi martorul C N face referire la averea defuncţilor B I şi I ca fiind compusă din casă şi teren aferent casei de locuit din sat Lunca la Tisa nr. 174. Martorul a declarat că B I a cumpărat terenul de la locul numit „Tolokovena”, te¬re¬¬nul de la locul numit „Certeze” l-a avut de la părinţii ei (fila 181, vol. I). Martorul Dobriuc I a arătat că defuncţii B I şi I au cumpărat terenul de la locul numit „To¬lo¬co-vena” şi au folosit imobilul din Lunca la Tisa nr. 174 (fila 192, vol. I).

Conform declaraţiei martorului M V, B I a cumpărat terenul de la locul numit „Tolokovena” la vârsta de 17 ani (fila 202, vol. I).

Martorul F Ş a declarat că în anul 1970 terenul de la locul numit „Tolo¬co¬ve¬na” era în folosinţa tatălui său, F V, care l-a vândut tatălui reclamantului B F (fila 219, vol. I).

Conform raportului de expertiză în construcţii casa din localitatea Lunca la Tisa nr. 174 a fost construită în anul 1945 şi montată la adresa precizată în anul 1972, efectuându-se re-paraţii capitale în anul 2012 (fila 243, vol. I). A fost identificată şi o anexă – grajd cu o ve¬chi-me de 70 de ani la data efectuării expertizei (martie 2015).

Prin expertiza topografică efectuată în cauză terenurile nu sunt identificate cu date de carte funciară, sunt măsurate, identificate toponimic şi după vecinătăţi.

Din probele administrate în cauză nu rezultă că defuncţii B I şi B I au fost proprietari ai imobilelor precizate de reclamanţi ca făcând parte din masa succesorală.

Masa succesorală este formată din totalitatea drepturilor, reale sau de creanţă, ce se găsesc în patrimoniul defuncţilor la data decesului acestora. Pentru a se putea constata că face parte din masa succesorală, dreptul de proprietate asupra imobilelor trebuie să facă parte din patrimoniul antecesorilor la data decesului acestora. Drepturile de creanţă invocate nu pot greva decât asupra unor bunuri ce fac parte din masa succesorală. Din probele administrate nu rezultă că antecesorii părţilor, B I şi B I, au avut în proprietate la data decesului imobilele în litigiu, construcţii şi terenuri.

Dreptul de proprietate se dobândeşte prin modalităţile prevăzute de dispoziţiile art 644- art 645 cod civil (succesiune, legate, convenţie, tradiţiune, accesiune, uzucapiune, lege sau ocupaţiune). Pe baza declaraţiilor martorilor audiaţi şi a datelor rezultate din adeverinţele emise de primărie conform datelor rezultate din registrul agricol, al cărui rol este declarativ, nu se face dovada că dreptul de proprietate asupra imobilelor în litigiu s-a aflat în patrimoniul defuncţilor la data decesului acestora. Dreptul de proprietate asupra imobilelor nu este înscris în cartea funciară (nici un imobil nu a fost identificat cu date de carte funciară), dar independent de lipsa înscrierilor în cartea funciară, în cauză nu s-a făcut dovada că asupra bunurilor ce se solicită a se constata că fac parte din masa succesorală, antecesorii părţilor la data decesului aveau dreptul afirmat, respectiv dreptul de proprietate. Reiterăm, declaraţiile martorilor şi adeverinţele emise de Primărie, datele din registrul agricol nu fac dovada proprietăţii. Existenţa dreptului de proprietate nu se poate stabili nici pe baza recunoaşterilor părţilor în interogatoriile administrate, astfel cum reţine prima instanţă de judecată în mod eliptic, ca fiind dovedit dreptul de proprietate. 

Prin acţiunea formulată s-a urmărit a se dezbate succesiunea după B I şi B I, acţiune având ca finalitate ieşirea din indiviziune a moştenitorilor.

Devoluţiunea legală a moştenirii este guvernată de următoarele principii: principiul chemării la moştenire a rudelor în ordinea claselor de moştenitori legali, principiul proximităţii gradului de rudenie între moştenitorii din aceeaşi clasă şi principiul egalităţii între rudele din aceeaşi clasă şi de acelaşi grad. Pârâţii de rând 3-6 chemaţi în judecată prin acţiunea iniţială sunt nepoţi de fiu/fiică decedat/decedată după cum se arată în cererea de chemare în judecată. Nepoţii de fiu pot veni la moştenirea bunicilor prin reprezentarea părinţilor predecedaţi sau prin retransmiterea drepturilor. Pentru a opera reprezentarea se impune ca cel reprezentat (fiul/fiica numiţilor B I şi B I) să fi fost decedat la data decesului acestora din urmă, respectiv în data de 14.10.1979 şi 09.08.1994, locul celui reprezentat să fie util, reprezentantul să îndeplinească toate condiţiile necesare pentru a culege moştenirea lăsată de bunic (să aibă capacitate succesorală, să aibă vocaţie succesorală generală proprie la moştenirea lăsată de defunct, să nu fie nedemn faţă de defunct, să nu fi renunţat la moştenirea după acesta). În cazul retransmiterii, nepoţii (pârâţii de rând 3-6) moştenesc cota transmisă iniţial în patrimoniul părinţilor lor (copii defuncţilor B I şi I). Din probele administrate nu rezultă pentru toate părţile calitatea de moştenitor sau cel puţin de persoane cu vocaţie la moştenirea celor doi defuncţi. La dosarul cauzei nu s-au depus certificate ale actelor de stare civilă pentru a se dovedi legătura de rudenie între defuncţi şi părţile din prezenta cauză, pentru a se stabili vocaţia la moştenire, nu au fost depuse certificate ale actelor de deces pentru B I şi I I pentru a fi justificată şi din acest punct de vedere calitatea procesuală pasivă a pârâţilor de rând 3-6 din acţiunea iniţială, nu s-au depus certificate ale actelor de căsătorie pentru pârâţii chemaţi în judecată ca şi soţi supravieţuitori (ex. B A care se arată că este soţia supravieţuitoare a lui B I –f. 52, d fond). Certificate ale actelor de stare civilă nu au fost depuse nici pentru pârâţii chemaţi în judecată în calitate de succesori ai pârâtului B I, decedat în cursul procesului (f. 106, d. fond).

Însă, independent de nedepunerea la dosar a certificatelor actelor de stare civilă, de analiza incidenţei instituţiilor acceptării succesiunii, a reprezentării ori retransmiterii succesorale, pentru a avea calitate procesuală activă şi pasivă în acţiunea de dezbatere a succesiunii având ca finalitate partajul succesoral se impune şi ca părţile să aibă calitatea de coproprietari, în cazul dedus judecăţii de persoane cu vocaţie efectivă la succesiunea defuncţilor şi care partajează drepturi existente în patrimoniul succesoral. Numai drepturi aflate la data decesului în patrimoniul defuncţilor şi care nu s-au stins prin decesul acestora pot fi transmise prin moştenire. În prezenta cauză, aşa cum s-a arătat anterior nu rezultă din probele administrate că antecesorii părţilor, B I şi B I, au avut în patrimoniu la data decesului dreptul de proprietate asupra imobilelor cu privire la care se solicită a se constata că fac parte din masa succesorală, iar ulterior se solicită partajul acestora.

Calitatea procesuală activă reprezintă identitatea dintre persoana care are calitatea de reclamant şi persoana care este titularul dreptului dedus judecăţii, iar calitatea procesuală pasivă reprezintă identitatea dintre persoana chemată în judecată şi persoana care se pretinde titulara dreptului dedus judecăţii sau care are anumite obligaţii legate de dreptul dedus judecăţii.

În acţiunile care au ca obiect partajarea bunurilor, calitate procesuală activă şi pasivă pot avea doar persoanele care sunt coproprietarii bunurilor supuse partajului. Întrucât în prezenta cauză nu s-a făcut dovada că defuncţii B I şi B I au avut în patrimoniu dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile, drept care s-ar fi transmis la data decesului acestora în patrimoniul părţilor din prezenta cauză în calitate de moştenitori acceptanţi, părţile nu au calitate procesuală activă şi pasivă pentru a solicita stabilirea componenţei masei succesorale după B I şi B I şi nici în ceea ce priveşte solicitarea de a se dispune partajarea imobilelor. În egală măsură şi pentru aceleaşi motive anterior expuse calitatea procesuală lipseşte şi pentru celelalte cereri deduse judecăţii, inclusiv pentru cererea de reducţiune a testamentului autentificat sub nr 4324/13.07.1994, act juridic prin care B I testează cu privire la bunurile mobile ce se vor găsi în patrimoniu la decesul acesteia, cota întreagă din casă şi grădină în suprafaţă de 2800 mp situate în Lunca la Tisa nr 174 deţinute cu titlu de parte din bunul comun, moştenire după soţ şi părinţi, terenul în suprafaţă de 2800 mp din localitatea Lunca la Tisa din locul numit „Certeze”. 

Având în vedere cele expuse, constatând că motivele de recurs referitoare la dovedirea calităţii de moştenitor, implicit a calităţii de coproprietar al părţilor, precum şi a calităţii de proprietar al bunurilor supuse partajului în persoana autorilor părţilor sunt întemeiate, în temeiul dispoziţiilor art 312, art 306 alin 2 cod proc civilă, va fi admis în parte recursul, vor fi casate sentinţa civilă şi încheierea de admitere în principiu din data de 10.10.2014, vor fi admise excepţia lipsei calităţii procesuale active şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocate din oficiu cu consecinţa respingerii acţiunii principale precizate şi a cererii reconvenţionale constatând lipsa calităţii procesuale a părţilor.

Excepţia lipsei calităţii procesuale de recurent invocată de intimaţi va fi respinsă ca neîntemeiată. Au calitate procesuală în calea de atac persoanele între care s-a desfăşurat judecata în primă instanţă, care au avut calitatea de parte în primă instanţă astfel cum a fost stabilit cadrul procesual prin cererile deduse judecăţii. Recurenţii au avut calitatea procesuală de pârâţi la judecata cauzei în primă instanţă, astfel încât au calitate procesuală activă în etapa recursului.

Domenii speta

Spete similare