Regula stabilirii salarizării pentru personalul promovat în funcţii sau grade/trepte profesionale prin raportarea la nivelul de salarizare pentru funcţie similară în plată de la nivelul instituţiei/autorităţii publice în care acesta este numit/încadrat sau în instituţiile subordonate acestora, în cazul în care nu există o funcţie similară în plată este statuată fără echivoc în cuprinsul dispoziţiilor art.39 alin.1 din Legea 153/2017, instanţa neputând face aprecieri cu privire la voinţa legiuitorului sau calitatea legii.
Dispoziţiile art.39 alin.2 din Legea nr.153/2017 care stabilesc modalitatea de calcul arătată în cuprinsul lor sunt de excepţie, deci de strictă interpretare, aplicabile numai în situaţia în care nu există funcţie similară în plată.
Având în vedere însă, că salariul stabilit potrivit dispoziţiilor legale susmenţionate, în urma promovării într-o funcţie superioară este mai mic decât salariul avut anterior promovării, angajatorul trebuia să aibă în vedere la stabilirea salariului şi prevederile art.38 alin.61 din Legea 153/2017 prin includerea sumei compensatorii cu caracter tranzitoriu care să acopere diferenţa, în măsura în care persoana îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.
Tribunalul Mehedinţi-sentinţa din 18.04.2019
Prin cererea adresată acestei instanţe la data de 03.12.2018 şi înregistrată sub nr…/2018, reclamantul B. E. G. a chemat în judecată pe pârâta O. de C. şi P. I. M., solicitând ca prin hotărâre judecătorească ce se va pronunţa să fie obligat pârâtul la:
- recalcularea salariului de bază, prin stabilirea corectă a cuantumului salariului de încadrare la suma de ….. lei, sumă ce poate fi determinată şi pe baza expertizei dispusă în cauză;
- plata diferenţei între drepturile salariale efectiv acordate şi drepturile salariale cuvenite de …. lei, începând cu data de 30.07.2018, astfel cum se poate determina şi pe baza expertizei dispusă în cauză, sumă actualizată cu indicele de inflaţie de la data de 30.07.2018 şi până la plata efectivă;
- plata dobânzii legale aferente acestor drepturi de la data de 30.07.2018 şi până la plata efectivă şi obligarea pârâtei plata cheltuielilor de judecată.
În fapt, în anul 2015 reclamantul a fost angajat pe baza contractului individual de muncă în cadrul O. de C. şi P. I. M..
Până în luna iulie 2018 a ocupat postul de asistent registrator principal gradul II gradaţia 4 şi avea de un salariu de bază de …… lei.
În luna iulie 2018 a fost organizat un concurs pentru ocuparea postului de registrator de carte funciară gradul II, concurs pe care l-a promovat şi a fost încadrat pe postul de registrator de carte funciară gradul II gradaţia 4.
Între motivele care l-au determinat pe reclamant să participe la acest concurs a fost şi acela că salarizarea funcţiei de registrator de carte funciară este superioară celei aferente funcţiei de asistent registrator principal, aşa cum rezultă din Anexa VIII, Cap II Pct. 2.4. din Legea-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice (Legea-cadru).
Totuşi, prin contractul individual de muncă încheiat în urma promovării concursului i s-a stabilit un salariu de bază de ……lei (mai mic cu ….lei decât salariul avut înainte, ca asistent registrator principal).
A solicitat angajatorului lămuriri cu privire la motivul pentru care, deşi a fost încadrat pe o funcţie superioara, salariul său de baza a scăzut.
Pârâtul O. de C. şi P. I. M. a emis răspuns, cu adresa nr……/04.09.2018 în sensul că: „OCPI M. a solicitat oficiilor de cadastru şi publicitate imobiliară din ţară să comunice care este salariul în plată pentru funcţia de registrator de carte funciară gr.II, gradaţia 4, singurul oficiu care avea în plată această funcţie fiind OCPI C. – S. ... acesta a comunicat instituţiei OCPI M. faptul că funcţia de registrator de carte funciară gradul II, gradaţia 4 este salarizată cu un salariu de bază de ….. lei.”
Reclamantul a procedat la verificarea pe site-ul OCPI C. – S., secţiunea Transparenţa drepturilor salariale, salariul de baza acordat de acest oficiu pentru postul de registrator de carte funciară gradul II şi a constatat că acesta este stabilit/acordat între ….. lei şi …… lei.
S-a adresat la O.C.P.I C. – S. ce reprezintă sumele menţionate pe site ca fiind „salariu de bază acordat pentru postul de registrator de carte funciară gradul II” şi i s-a răspuns că există încadrate două persoane pe postul de registrator de carte funciară gradul II:
- una având salariu de bază …. lei, încadrată cu gradaţia 2 (adică între 5 ani şi 10 ani vechime în muncă - conform art. 10 alin 4 din Legea - cadru).
- a doua persoană având salariu de bază ….. lei, încadrată cu gradaţia 3 (adică între 10 ani şl 15 ani vechime în muncă - conform art. 10 alin 4 din Legea-cadru).
Reclamantul având o vechime în muncă de peste 18 ani, acest lucru a determinat încadrarea sa la gradaţia 4, conform contractului individual de muncă, respectiv art. 10 alin 4 din Legea-cadru nr. 153/2017.
Coroborând: încadrarea sa la gradaţia 4, cu principiile aplicabile salarizării (reglementate de art. 6 din Legea-cadru nr. 153/2017), precum şi cu nivelul salariilor de bază prevăzute în Anexa VIII, Cap II, Pct. 2.4. din lege, rezultă că salariul său de baza, pentru funcţia de registrator de carte funciară gradul II gradaţia 4, trebuie să fie mai mare decât salariul de bază stabilit pentru:
- asistent registrator principal gradul II gradaţia 4 (pe care l-a ocupat anterior, respectiv mai mare decât …… lei);
- registrator de carte funciară gradul II gradaţia 3 (existent la OCPI C. S., respectiv mai mare decât …… lei).
Din economia textelor de lege sus-menţionate, rezultă că salariul de bază aferent funcţiei de registrator de carte funciară gradul II gradaţia 4 trebuie sa fie mai mare cu o cotă procentuală de 2.5% decât salariul de bază pentru gradaţia III la aceeaşi funcţie şi grad.
Aşadar, în loc de ….. lei, cât trebuia să fie stabilit salariul de bază pentru postul de registrator de carte funciară gradul II gradaţia 4, acesta a fost stabilit la nivelul de ….. lei (mai mic si decât salariul da bază pentru asistent registrator gradul II gradata 4, şi decât salariul de bază pentru registrator de carte funciară gradul II gradaţia 3).
Lege-cadru nr. 153/2017 din 28 iunie 2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, statuează la nivel de principii, că:
Art. 6 – Principii – Sistemul de salarizare reglementat prin prezenta lege are la bază următoarele principii:
Sistemul de salarizare reglementat prin prezenta lege are la bază următoarele principii:
a) principiul legalităţii, în sensul că drepturile de natură salarială se stabilesc prin norme juridice de forţa legii, cu excepţia hotărârilor prevăzute la art. 11 alin. (1), conform principiilor enunţate de art. 120 din Constituţia României, republicată, dar cu încadrare între limitele minime şi maxime prevăzute prin prezenta lege;
b) principiul nediscriminării, în sensul eliminării oricăror forme de discriminare şi instituirii unui tratament egal cu privire la personalul din sectorul bugetar care prestează aceeaşi activitate şi are aceeaşi vechime în muncă şi în funcţie;
c) principiul egalităţii, prin asigurarea de salarii de bază egale pentru muncă cu valoare egală;
d) principiul importanţei sociale a muncii, în sensul că salarizarea personalului din sectorul bugetar se realizează în raport cu responsabilitatea, complexitatea, riscurile activităţii şi nivelul studiilor;
e) principiul stimulării personalului din sectorul bugetar, în contextul recunoaşterii şi recompensării performanţelor profesionale obţinute, pe baza criteriilor stabilite potrivit legii şi regulamentelor proprii;
f) principiul ierarhizării, pe verticală, cât şi pe orizontală, în cadrul aceluiaşi domeniu, în funcţie de complexitatea şi importanţa activităţii desfăşurate;
g) principiul transparenţei mecanismului de stabilire a drepturilor salariale, în sensul asigurării predictibilităţii salariale pentru personalul din sectorul bugetar.
Dispoziţiile art.10 alin.4 di Legea nr.153/2017 (4) prevăd că: “Tranşele de vechime în muncă în funcţie de care se acordă cele 5 gradaţii, precum şi cotele procentuale corespunzătoare acestora, calculate la salariul de bază avut la data îndeplinirii condiţiilor de trecere în gradaţie şi incluse în acesta, sunt următoarele:
a) gradaţia 1 - de la 3 ani la 5 ani - şi se determină prin majorarea salariului de bază prevăzut în anexele la prezenta lege cu cota procentuală de 7,5%, rezultând noul salariu de bază;
b) gradaţia 2 - de la 5 ani la 10 ani - şi se determină prin majorarea salariului de bază avut cu cota procentuală de 5%, rezultând noul salariu de bază;
c) gradaţia 3 - de la 10 ani la 15 ani - şi se determină prin majorarea salariului de bază avut cu cota procentuală de 5%, rezultând noul salariu de bază;
d) gradaţia 4 - de la 15 ani la 20 de ani - şi se determină prin majorarea salariului de bază avut cu cota procentuală de 2,5%, rezultând noul salariu de bază;
e) gradaţia 5 - peste 20 de ani - şi se determină prin majorarea salariului de bază avut cu cota procentuală de 2,5%, rezultând noul salariu de bază”.
Conform prevederilor Legii - cadru ( Art. 6 coroborat cu Art. 10 alin 4; art. 39; Anexa VIII, Cap II, Pct. 2A), nivelul salariului de bază creşte, în cadrul aceluiaşi domeniu, atât în raport cu responsabilitatea, complexitatea, riscurile activităţii, nivelul studiilor şi importanţa activităţii desfăşurate, cât şi în raport cu vechimea în muncă în funcţie de care se acordă cele 5 gradaţii.
În condiţiile aplicării cadrului legislativ sus-menţionat, trecerea de pe o funcţie ierarhic inferioară pe o funcţie superioară, presupune şi o creştere salarială, astfel încât să fie asigurată predictibilitatea salarială.
Această raţiune a actului normativ trebuie respectată şi în cazurile reglementate de art. 39 alin 1 din Legea - cadru care prevede că: „(1) Până la aplicarea integrală a prevederilor prezentei legi, pentru personalul nou-încadrat, pentru personalul numit/încadrat în aceeaşi instituţie/autoritate publică pe funcţii de acelaşi fel, inclusiv pentru personalul promovat în funcţii sau în grade/trepte profesionale, salarizarea se face la nivelul de salarizare pentru funcţii similare din cadrul instituţiei/autorităţii publice în care acesta este numit/încadrat sau din instituţiile subordonate acestora, în cazul în care nu există o funcţie similară în plată”.
Aplicarea doar a literei prevederilor art. 39 alin 1 din legea - cadru generează, însă, situaţii contrare spiritului legii şi principiilor pe care aceasta este fundamentată. Astfel, există riscul ca unui angajat care promovează/este încadrat pe o funcţie superioară să i se stabilească un salariu do bază mai mic decât cel avut anterior, dar care este egal cu al unei funcţii similare celei pe care a promovat/a fost încadrat.
Prin stabilirea unui salariu de bază pentru postul de registrator de carte funciară mai mic decât pentru postul de asistent registrator principal gradul II (pe care l-a ocupat) mai mic decât nivelul de salarizare pentru funcţii similare (registrator gradul II) din cadrul instituţiilor publice aflate în subordinea aceluiaşi ordonator de credite (ANCPI), având acelaşi scop, îndeplinind aceleaşi funcţii şi atribuţii, aflate la acelaşi nivel de subordonare din punct de vedere financiar, consideră că se încalcă prevederile Legii cadru nr. 153/2017, după cum urmează:
1. Au fost încălcate principiile sistemului de salarizare reglementat prin Legea – cadru şi statuate la art.6, principii statuate şi de Directiva 75/117/CEE, Directiva Consiliului 2000/78/CE – Cadrul general în favoarea egalităţii de tratament în domeniul ocupării şi al muncii, Constituţia României şi Codul Muncii.
2. Legea – cadrul nr.153/2017 prevede la art.39 alin.4 că: “…în cazul instituţiilor sau autorităţilor publice aflate în subordinea aceluiaşi ordonator de credite, având acelaşi scop, îndeplinind aceleaşi funcţii şi atribuţii, aflate la acelaşi nivel de subordonare din punct de vedere financiar, nivelul salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare se va stabili la nivelul maxim aflat în plată din cadrul tuturor acestor instituţii sau autorităţii publice subordonate”.
Aşadar, conform prevederilor legale, reclamantul ar trebui să beneficieze de un salariu de bază stabilit la nivelul maxim stabilit, pentru funcţia pe care o ocupă, în cadrul oficiilor de cadastru şi publicitate imobiliară (subordonate ANCPI).
Aşa, în cadrul OCPI C. S., pentru ocupanţii posturilor de registrator carte funciară gradul II sunt stabilite salarii de bază mai mari decât cel stabilit în cazul reclamantului (…. lei - …… lei). În condiţiile în care pentru funcţia de registrator carte funciară gradul II gradaţia 3 salariul de baza este …… lei, pentru gradaţia superioara (gradaţia 4) salariul de baza ar trebui sa fie majorat cu 2,5%, adică …… lei.
Nicidecum, salariul de bază pentru funcţia de registrator de carte funciară gradul II gradaţia 4 nu ar trebui să fie mai mic decât pentru funcţia de registrator de carte funciară gradul 11 gradaţia 3.
Salariile de bază pentru funcţiile specifice A. N. de C. şi P. I., respectiv oficiul de cadastru şi publicitate imobiliară teritorială prevăzut la Anexa VIII, Cap II, Pct.2.4 din Legea – cadru nr.153/2017.
Este fără dublu faptul că, în conformitate cu reglementarea dată de lege, salariul de bază pentru funcţia de registrator de carte funciară gradul II este mai mare decât pentru funcţia de asistent registrator principal gradul II. Or, în cazul reclamantului, salariul de bază pentru funcţia pe care a ocupat-o ca asistent registrator principal gradul II gradaţia 4, era mai mare decât salariul de bază de care beneficiază în prezent ca registrator gradul II gradaţia 4.
Având în vedere cele de mal sus, reclamantul consideră că salariul său de bază pentru funcţia ocupată în prezent de registrator de carte funciară gradul II a fost stabilit în mod eronat, sub nivelul care trebuie acordat. Prin aceasta au fost încălcate atât principiile care guvernează sistemul de salarizare a personalului plătit din fonduri publice, statuate de art.6 din Legea-cadru nr. 153/2017, prevederile art. 10alin 4şi art. 39alin (1) şi (4) al aceleiaşi legi. Salariul de bază pentru registrator de carte funciară gradul II gradaţia 4 nu poate fi mai mic nici decât salariul de baza pentru registrator de carte funciara gradul II gradaţia 3, nici decât salariul pentru asistent registrator principal gradul II gradaţia 4. Situaţia contrară (în care reclamantul se află) contravine atât principiilor, cât şi reglementării date de Legea-cadru.
În drept, acţiunea a fost întemeiată pe dispoziţiile art.253, art.266 şi următoarele din Codul Muncii republicat, Legea nr.62/2011 a dialogului social, republicată, precum şi Legea – cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, Directiva nr.75/117/CEE, Directiva nr.2000/78/CE, Constituţia României, Legea nr.202/2002 şi OG nr.137/2000.
În dovedirea, acţiunii reclamantul înţelege să se folosească de proba cu înscrisuri, respectiv a depus în copie cartea de identitate, Contractul individual de muncă nr……/30.07.2018, Decizia nr……/30.07.2018 privind încadrarea şi salarizarea în funcţia de registrator de care funciară gradul II, gradaţia 4, Decizia nr…../30.07.2018 privind încetarea contractului individual de muncă, act adiţional nr…./2018 la CIM nr…./16.12.2015, Contractul individual de muncă nr…./16.12.2015, adresa nr…./31.08.2018, adresa nr…../04.09.2018, transparenţa drepturilor salariale la data de 31.03.2018 – O.C.P.I C. – S., conform prevederilor art.33 din Legea cadru nr.153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, lista funcţiilor din cadrul O.C.P.I C. conform art.33 din Legea nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, şi extras Legea – cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.
Pârâtul O. de C. şi P. I. M. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată şi menţinerea drepturilor salariale stabilite prin Decizia nr…../30.07.2018 a Directorului OCPI M., având în vedere următoarele:
În fapt, prin Ordinul nr.541/24.07.2018 al directorului general al ANCPI, reclamantul a fost numit în funcţia de registrator de carte funciară gr.II, gradaţia 4 în cadrul Biroului de înregistrare Sistematică al OCPI M. pe o perioadă de 36 de luni, ca urmare a promovării concursului organizat de ANCPI în perioada 05 – 11.0.2018, drepturile salariale urmând să fie stabilite de O. de C. şi P. I. M. în calitate de instituţie angajatoare.
În consecinţă, dat fiind faptul că la nivelul instituţiei OCPI M. nu exista salariu similar în plată pentru funcţia de registrator de carte funciară gr.II, gradaţia 4, prin adresa nr……./24.07.2018, a solicitat oficiilor de cadastru şi publicitate imobiliară din ţară să comunice care este salariul în plată pentru funcţia amintită în vederea aplicării prevederilor art.39 alin.1 şi 4 din Legea nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.
Deoarece singurul oficiu care avea în plată funcţia de registrator de carte funciară a fost C. – S., reclamantului i s-a acordat salariul de bază comunicat de acest oficiu, în cuantum de ….. lei, fiind depuse adresele transmise de OCPI din ţară prin care acestea au comunicat că nu au salarizata în statul de plată această funcţie pentru a putea comunica salariul aferent.
Faţă de cele de mai sus, pârâtul consideră că nu se poate vorbi de o discriminare sau inegalitate salarială din moment ce la nivelul oficiilor de cadastru şi publicitate imobiliară din ţară, care deţin funcţia de registrator de carte funciară gr.II, gradaţia 4, respectiv OCPI M. şi OCPI C.-S., salarizarea funcţiei este aceeaşi.
De asemenea, susţinerea reclamantului potrivit căreia salariul de bază aferent funcţiei de registrator de carte funciară gr.II gradaţia 4 ar trebui să fie mai mare cu o cotă procentuală de 2,5% este neîntemeiată, din moment ce această cotă procentuală se acordă doar în momentul avansării în tranşele de vechime în muncă prevăzute de art.10 alin. (4) din Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare.
Din cauza faptului că la nivelul OCPI-urilor din ţară nu a fost salarizată funcţia de registrator de carte funciară gr.II, gradaţia 4, aceasta a fost calculată de OCPI C.-S., în conformitate cu dispoziţiile art.39 alin.(2) din lege.
Ori, aşa cum rezultă din textul de lege, la calculul respectiv s-a avut în vedere şi tranşa de vechime în muncă corespunzătoare.
Având în vedere prevederile art.38 şi 39 din Legea nr.153/2017 cu modificările şi completările ulterioare, pârâtul a solicitat respingerea probei solicitată de reclamant cu privire la efectuarea unei expertize contabile în prezenta cauză, pe care nu o consideră utilă, concludentă şi pertinentă soluţionării cauzei, din moment ce, modul de stabilire a salariului pentru personalul nou-încadrat în funcţie este cel prevăzut de lege şi nu altul.
Legea nr.153/2017 cu modificările şl completările ulterioare, şi-a propus să egalizeze inegalităţile existente în sistemul de salarizare etapizat, pană în anul 2022. Acest fapt rezultă din dispoziţiile art.38 alin. (6) şi (6^1) din lege.
Aşadar, reclamantului B. E. G. i se poate acorda cel mult o sumă compensatorie cu caracter tranzitoriu ca urmare a scăderii salariului pentru funcţia de registrator de carte funciară gr.II faţă de salariul deţinut pentru funcţia de asistent registrator principal gr.II, sumă care să acopere pierderea suferită, fără a se proceda la recalcularea salariului pe baza unor criterii subiective, care nu sunt prevăzute de lege.
În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispoziţiile legii nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare.
La întâmpinare au fost anexate adresele transmise de către OCPI din ţară.şi răspuns la adresa nr……./24.07.2018 emisă de O. de C. şi P. I. M..
Reclamantul a depus răspuns la întâmpinare prin care a solicitat respingerea apărărilor pe fondul cauzei invocate de către OCPI M., ca neîntemeiate, având în vedere următoarele:
A menţionat faptul că pârâtul are cunoştinţă de inechitatea ivită în urma stabilirii salariului de bază în felul descris prin întâmpinarea depusă, dar soluţia propusă este fundamentată pe aplicabilitatea în speţă a dispoziţiilor art. 38 alin 61 din Legea cadru nr. 153/2017 cu modificările şi completările ulterioare.
Prin întâmpinare pârâtul confirmă că nu este echitabil ca salariul său de bază să scadă după ce reclamantul a fost numit într-o funcţie superioară celei pe care a ocupat-o anterior şi propune, ca soluţie alternativă, „acordarea unei sume compensatorii cu caracter tranzitoriu ca urmare a scăderii salariului... suma care să acopere pierderea suferită".
În acelaşi timp, însă, pârâtul îşi justifică actele emise pe o interpretare strict literală a legii, neglijând aplicarea acesteia în spiritul el, în sensul care poate fi dedus pe cale de interpretare din analiza logică, sistematică şi teleologică a cadrului legislativ aplicabil în materie de salarizare a personalului plătit din fonduri publice, incluzând aici şi Legea cadru nr.153/2017, cu modificările şi completările ulterioare.
Este fără dubiu faptul că, la iniţierea Legii-cadru nr. 153/2017, intenţia legiuitorului a fost aceea de a elimina disfuncţionalitatea şi inechităţile existente în trecut în sistemul public de salarizare, intenţie ce s-a concretizat în elaborarea unui nou cadru legislativ al acestui domeniu şi statuarea la nivel de principii a: importanţei sociale a muncii; ierarhizării pe verticală şi pe orizontală; predictibilităţii salariale. Intenţia rezultă cu deosebită claritate din expunerea de motive a iniţierii Legii - cadru.
Principiile statuate de Legea-cadru denotă în mod esenţial asumarea de către legiuitor a unui tratament juridic echitabil şi nediscriminatoriu între categoriile de personal din sectorul bugetar, în sensul de a se asigura acestora, prin aplicarea dispoziţiilor legii de salarizare, remuneraţie echitabilă şi corelată cu importanţa şi complexitatea muncii.
La stabilirea principiilor care au stat la baza iniţierii Legii - cadru 153/2017 s-a avut în vedere : "Eliminarea disfuncţionalităţilor salariale existente în sistemul public de salarizare;" şi ca ''Salariile de bază pentru fiecare funcţie să fie stabilite, pe categorii de personal, în raport de clase, studii, grade/trepte profesionale şi gradaţii;"
Aşa cum s-a arătat şi în considerentele Deciziei nr. 23/2016, pronunţată de Înalta Curie de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept: deşi expunerea de motive a unui act normativ nu are valoare obligatorie, ea este utilă pentru identificarea sau clarificarea intenţiei legiuitorului în operaţiunea de interpretare a unei norme juridice, din perspectivă istorico-teleologică.
Pornind de la motivarea iniţierii Legii - cadru 153/2017 devine evident că intenţia legiuitorului a fost aceea de a stabili salariile de bază prin raportare la responsabilitatea, complexitatea, riscurile activităţii şi nivelul studiilor ocupanţilor posturilor, cu scopul evident de a evita apariţia unor situaţii inechitabile sau discriminatorii, de felul celor existente sub imperiul vechiului cadru legislativ (Legea-cadru nr. 284/2010 şi legislaţia subsecventă).
Legiuitorul este suveran în opţiunile sale de legiferare, ca şi pentru adoptarea oricăror criterii legale în reglementarea unui anumit raport juridic şi trebuie menţionat că elaborarea actului normativ se supune regulilor de tehnică legislativă, sens în care sunt de menţionat dispoziţiile ari. 6 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
În acelaşi timp, art. 8 alin. (4) din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte; "Textul legislativ trebuie să fie formulat clar, fluent şi inteligibil, fără dificultăţi sintactice şi pasaje obscure sau echivoce."
Faţă de aceste reguli de legiferare (premisa respectării acestora fiind implicită) apare ca lipsită de orice justificare:
- stabilirea unui salariu de bază mai mic pentru ocupantul unei funcţii ce presupune o responsabilitate şi complexitate mai mare, decât pentru ocupantul unei funcţii mai puţin complexe şi cu un grad mal mic de responsabilitate;
- stabilirea unui salariu de bază mai mic pentru angajatul care are o vechime în muncă (gradaţie) mai mare;
Recunoaşterea validităţii unei alte interpretări ar însemna, pe de o parte, îndepărtarea de la scopul normei şi chiar infirmarea lui pe cale de interpretare, iar, pe de altă parte, operaţiunea de aplicare a legii ar presupune luarea în considerare şi raportarea permanentă la un criteriu aleatoriu, extrinsec salarizării personalului din cadrul instituţiei publice. Or, într-o astfel de ipoteză, nu s-ar putea ajunge (decât, eventual, accidental) la eliminarea disfuncţionalităţilor salariale existente în sistemul public de salarizare, respectiv la asigurarea unei predictibilităţi salariale pentru personalul din sectorul bugetar, nici la atingerea principiului ierarhizării, pe verticală, cât şi pe orizontală, în cadrul aceluiaşi domeniu, în funcţie de complexitatea şi importanţa activităţii desfăşurate şi, în mod categoric, nici la salarizarea personalului din sectorul bugetar în raport cu responsabilitatea, complexitatea, riscurile activităţii şi nivelul studiilor.
În plus, trebuie luat în considerare că, acceptându-se o interpretare contrară - strict literală a normei, s-ar menţine inechităţile şi diferenţele salariale (ce apar ca fiind paradoxale) între categoriile de personal din sectorul bugetar şi care contravin însăşi scopului, substanţei şi principiilor legii, consecinţa fiind aceea că ar persista disfuncţionalităţile pe care legiuitorul a intenţionat să elimine prin edictarea acestui text.
În cauză a fost emisă adresă către O. de C. şi P. I. C. – S. cu menţiunea de a comunica următoarele:
- care a fost modalitatea de calcul a salariului de …. lei, pentru registrator de carte funciară grad II gradaţia IV, salariu pe care l-a comunicat O. de C. şi P. I. M. în data de 25.07.2018, la solicitarea formulată de către această din urmă instituţie prin adresa nr…../24.07.2018, înregistrată la O.C.P.I. C. – S. sub nr…../25.07.2018;
- care este explicaţia pentru care, la momentul 25.07.2018, la nivelul O. de C. şi P. I. C. – S., salariul de bază aferent unui registrator gradul II gradaţiile II şi III era mai mare decât salariul de bază aferent unui registrator gradul II gradaţia IV;
- care este motivul pentru care salariile aferente funcţiei de registrator gradul II, publicate pe site-ul Oficiului C. – S., erau mai mari decât cel comunicat de către O.C.P.I. C. – S. către O. de C. şi P. I. M., în data de 25.07.2018, pentru registrator gradul II gradaţia IV;
- care este, în prezent, salariul de bază al registratorului care, la momentul 25.07.2018, avea, în cadrul O.C.P.I. C. – S., un salariu de bază în cuantum de …… lei;
- dacă salariile de bază pentru registratorii încadraţi, în prezent, la O.C.P.I. C. – S., respectă o creştere graduală, raportat la vechime în muncă sau la gradaţia titularului şi dacă această creştere graduală era respectată şi la momentul 25.07.2018.
A fost emisă adresă către A. N. de C. şi P. I., cu menţiunea de a comunica nivelul maxim al salariului de bază pentru funcţia de registrator de carte funciară gradul II gradaţia IV, la data de 30.07.2018, de la nivelul oficiilor de cadastru şi publicitate imobiliară din ţară, însoţit de dovezi, respectiv centralizatoare, grile de salarizare, precum şi menţiunea de a comunica modalitatea de calcul a salariului maxim în plată în ceea ce priveşte funcţia de registrator de carte funciară gradul II gradaţia IV, începând cu data de 30.07.2018, de la nivelul oficiilor de cadastru şi publicitate imobiliară din ţară.
O. de C. şi P. I. C. – S. a depus răspuns la relaţiile solicitate cu adresa nr…../04.03.2019, la adresa comunicată fiind anexate următoarele înscrisuri: transparenţa drepturilor salariale la data de 30.09.2018 conform prevederilor art.33 din Legea cadru nr.153/2017, cu modificările şi completările ulterioare şi transparenţa drepturilor salariale la data de 31.03.2018 conform prevederilor art.33 din Legea cadru nr.153/2017, cu modificările şi completările ulterioare.
A. N. de C. şi P. I. a depus răspuns cu adresa nr…../10.047.2019 la acesta fiind anexată situaţia salarii maxime în plată pentru funcţia de registrator de carte funciară gradul II, gradaţia 2,3 şi 4 pentru perioada iulie 2018 – martie 2019.
Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa constată şi reţine următoarele:
Reclamantul este angajatul pârâtei din anul 2015, în baza contractului individual de muncă şi până în luna iulie 2018 a ocupat postul de asistent registrator principal gradul II, gradaţia 4, cu un salariu de bază de ……. lei (fila 19).
În urma susţinerii concursului organizat în perioada 5 – 11 iulie 2018 a fost încadrat pe postul de registrator de carte funciară gradul II, gradaţia 4 în cadrul O. de C. şi P. I. M. – Biroul Înregistrare Sistematică începând cu data de 30.07.2018.
Prin Decizia nr……/30.07.2018 a O. de C. şi P. I. M., reclamantul a fost încadrat cu contract individual de muncă pe o perioadă determinată de 36 de luni în cadrul Biroului de Înregistrare Sistematică în funcţia de registrator de carte funciară gradul II, gradaţia 4, începând cu data de 30.07.2018, cu un salariu de bază de …… lei (fila 25).
În acest sens a fost încheiat şi Contractul individual de muncă nr……/30.07.2018 (fila 9).
Prin cererea înregistrată sub nr……./31.08.2018, reclamantul a solicitat lămuriri angajatorului cu privire la motivul pentru care salariul său de încadrare în funcţie superioară de registrator de carte funciară gradul II, gradaţia 4, este inferior celui faţă de care a beneficiat anterior în funcţia de asistent registrator gradul II gradaţia 4, mai mic cu ….. lei, solicitând, conform art.6 din Legea nr.153/2017 ajustarea drepturilor salariale acordate începând cu data de 30.07.2018, data încheierii contractului individual de muncă (fila 23).
La solicitarea reclamantului, angajatorul a comunicat răspunsul nr……./04.09.2018 prin care a arătat că a procedat la stabilirea drepturilor salariale pentru această funcţie conform prevederilor art.39 alin.1 şi alin.4 din Legea nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.
Ca atare, având în vedere că la nivelul instituţiei nu există salariu similar în plată pentru funcţia de registrator de carte funciară gradul II, gradaţia 4, prin adresa nr……/24.07.2018 a solicitat oficiilor de cadastru şi publicitate imobiliară din ţară să comunice salariul în plată pentru funcţia amintită în vederea aplicării prevederilor art.39 alin.1 şi 4 din Legea nr.153/2007 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice şi întrucât singurul oficiu care avea în plată funcţia de registrator de carte funciară a fost C. – S., reclamantului i s-a acordat salariul de bază comunicat de acest oficiu, în cuantum de …… lei (fila 24 – 25).
Prin acţiunea de faţă reclamantul solicită obligarea pârâtului la recalcularea salariului de bază, prin stabilirea corectă a cuantumului salariului de încadrare la suma de …… lei, plata diferenţelor între drepturile salariale acordate efectiv şi drepturile salariale cuvenite de …… lei, începând cu data de 30.07.2018, sume actualizate cu inflaţia şi cu plata dobânzii legale aferente de la data de 30.09.2018 şi până la plata efectivă.
Cu privire la stabilirea cuantumului salariului său de bază la ….. lei, reclamantul invocă dispoziţiile art.10 alin.4 lit.d din Legea nr.153/2017, potrivit căruia gradaţia 4 – de la 15 ani la 20 ani se determină prin majorarea salariului de bază avut cu o cotă procentuală de 2,5%, rezultând noul salariu de bază.
Ca atare, consideră că salariul de bază aferent funcţiei de registrator de care funciară gradul II, gradaţia 4 trebuie să fie mai mare cu o cotă procentuală de 2,5% decât salariul de bază pentru gradaţia 3 la aceeaşi funcţie şi grad (…… lei, salariul de registrator de care funciară gradul II, gradaţia 3 – existent la O. de C. şi P. I. C. – S. + 2,5% X …. – procent majorare = …. lei = salariu corect.
Acţiunea reclamantului privind stabilirea şi recalcularea salariului său de bază începând cu data de 30.07.2018 este întemeiată în parte.
Legea nr.153/2017 cu modificările şi completările ulterioare şi-a propus să egalizeze inegalitatea existentă în sistemul de salarizare etapizat, începând cu 1 iulie 2017, până în anul 2022.
Astfel, potrivit art.38 din Legea nr.153/2017:
“(1) Prevederile prezentei legi se aplică etapizat, începând cu data de 1 iulie 2017.
(2) Începând cu data de 1 iulie 2017:
a) se menţin în plată la nivelul acordat pentru luna iunie 2017, până la 31 decembrie 2017, cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie şi indemnizaţiilor de încadrare, precum şi cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, indemnizaţia brută de încadrare, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii;
b) prin excepţie de la lit. a), salariile lunare ale personalului prevăzut la art. 11 se stabilesc în conformitate cu prevederile acestui articol;
c) prin excepţie de la prevederile lit. a), indemnizaţiile lunare ale personalului care ocupă funcţii de demnitate publică se stabilesc prin înmulţirea coeficienţilor din anexa nr. IX cu salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată;
d) până la data de 31 decembrie 2017 se acordă drepturile de hrană şi tichetele de masă de care beneficiază, la data intrării în vigoare a prezentei legi, unele categorii de personal bugetar, în măsura în care îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.
(3) Începând cu data de 1 ianuarie 2018 se acordă următoarele creşteri salariale:
a) cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare, precum şi cuantumul brut al sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor, premiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul lunar brut, indemnizaţia brută de încadrare, solda lunară/salariul lunar de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează cu 25% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, fără a depăşi limita prevăzută la art. 25, în măsura în care personalul respectiv îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii;
b) prin excepţie de la lit. a), începând cu 1 martie 2018, salariile de bază ale personalului care ocupă funcţiile de medici, de asistenţi medicali şi ambulanţieri/şoferi autosanitară prevăzute în anexa nr. II cap. I se majorează la nivelul salariului de bază stabilit potrivit prezentei legi pentru anul 2022;
c) prin excepţie de la lit. a), începând cu data de 1 martie 2018, pentru personalul prevăzut în anexa nr. II, cuantumul sporurilor pentru condiţii de muncă se determină conform Regulamentului-cadru de acordare a sporurilor, elaborat de Ministerul Sănătăţii şi aprobat prin hotărâre a Guvernului până la data de 1 martie 2018, fără a depăşi limita prevăzută la art. 25;
d) prin excepţie de la lit. a), începând cu 1 martie 2018, cuantumul brut al salariilor de bază, precum şi cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor, premiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, de care beneficiază personalul didactic din unităţile/instituţiile de învăţământ preuniversitar şi universitar de stat, inclusiv unităţile conexe, precum şi personalul din cadrul Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior, se majorează cu 20% faţă de nivelul acordat pentru luna februarie 2018, cu respectarea prevederilor alin. (6);
d^1) prin excepţie de la lit. a), începând cu 1 aprilie 2018, salariile de bază ale personalului care ocupă funcţiile prevăzute la anexa nr. VIII cap. I lit. A pct. I lit. b) se stabilesc la nivelul salariilor de bază prevăzute de prezenta lege pentru anul 2022;
d^2) de prevederile lit. d) beneficiază începând cu luna mai 2018 şi personalul încadrat pe funcţiile de inspector şcolar general, inspector şcolar general adjunct, inspector şcolar de specialitate şi inspector şcolar;
e) prin excepţie de la lit. a), salariile lunare ale personalului prevăzut la art. 11 se stabilesc în conformitate cu prevederile acestui articol;
f) indemnizaţiile lunare pentru funcţiile de demnitate publică prevăzute în anexa nr. IX se stabilesc pe baza coeficienţilor şi a salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată;
g) pentru personalul încadrat în unităţi sanitare publice aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, influenţele financiare determinate de creşterile salariale prevăzute la lit. a) - c), inclusiv suma compensatorie prevăzută la alin. (6^1), precum şi sumele determinate de aplicarea art. 25 alin. (6), se asigură prin transferuri din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de la o poziţie distinctă;
h) începând cu luna martie 2018 până la 31 decembrie 2018, drepturile salariale aferente activităţii prestate în linia de gardă, sporul pentru activitatea prestată în ture, sporul acordat pentru munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările legale în vigoare nu se lucrează, sporul pentru munca prestată în timpul nopţii vor fi determinate conform prevederilor legale aplicabile pentru luna ianuarie 2018;
i) prin excepţie de la lit. a), pentru personalul plătit din fonduri publice care beneficiază de scutire de impozit pe venit din data de 31 decembrie 2017, potrivit prevederilor art. 60, pct. 1 - 3 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare, precum şi cuantumul brut al sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor, premiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul lunar brut, indemnizaţia brută de încadrare, solda lunară/salariul lunar de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează cu 28,5% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, fără a depăşi limita prevăzută la art. 25, în măsura în care personalul respectiv îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii;
j) prin excepţie de la lit. a), cuantumul sporului prevăzut la art. 22 alin. (1) se acordă începând cu drepturile aferente lunii martie, fără a se depăşi limita prevăzută la art. 25.
(4) În perioada 2019 - 2022 se va acorda anual o creştere a salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare, fiecare creştere reprezentând 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază, solda de funcţie/salariul de funcţie, indemnizaţia de încadrare prevăzute de lege pentru anul 2022 şi cel/cea din luna decembrie 2018. Creşterea respectivă şi data de aplicare se stabilesc prin legea anuală a bugetului de stat cu respectarea prevederilor art. 6 lit. h).
(4^1) Prin excepţie de la prevederile alin. (4), personalul didactic de predare, personalul didactic auxiliar, personalul didactic de conducere şi personalul de îndrumare şi control din învăţământ beneficiază:
a) începând cu 1 ianuarie 2019 de prima tranşă de 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază prevăzut de lege pentru anul 2022 şi cel din luna decembrie 2018;
b) începând cu 1 ianuarie 2020 de a doua tranşă de 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază prevăzut de lege pentru anul 2022 şi cel din luna decembrie 2018;
c) începând cu 1 septembrie 2020 de salariile de bază prevăzute de lege pentru anul 2022.
(4^2) Prevederile alin. (4^1) nu se aplică personalului asimilat din punctul de vedere al salarizării cu personalul didactic încadrat în unităţile/instituţiile de învăţământ preuniversitar şi universitar de stat.
(5) Prin legea privind plafoanele unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar se pot stabili anual alte majorări salariale decât cele prevăzute de prezentul articol.
(6) În situaţia în care, începând cu 1 ianuarie 2018, salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, indemnizaţiile de încadrare sunt mai mari decât cele stabilite potrivit prezentei legi pentru anul 2022 sau devin ulterior mai mari ca urmare a majorărilor salariale reglementate, se acordă cele stabilite pentru anul 2022.
(6^1) Începând cu luna mai 2018, în situaţia în care veniturile salariale nete acordate potrivit prevederilor prezentei legi sunt mai mici decât cele aferente lunii februarie 2018, se acordă o sumă compensatorie cu caracter tranzitoriu care să acopere diferenţa, în măsura în care persoana îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii. Suma compensatorie este cuprinsă în salariul lunar şi nu se ia în calcul la determinarea limitei prevăzute la art. 25. Suma compensatorie se determină lunar pe perioada în care se îndeplinesc condiţiile pentru acordarea acesteia.
(7) Salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie şi indemnizaţiile de încadrare se rotunjesc din leu în leu în favoarea salariatului.
(8) În situaţia în care, în urma promovării în funcţie, grad sau treaptă profesională ori a avansării în gradaţie, potrivit legii, rezultă un salariu de bază mai mic decât cel avut la data promovării sau avansării în gradaţie, se păstrează salariul de bază avut anterior promovării sau avansării în gradaţie”.
Ca atare, salariul de bază pentru funcţiile specifice A. N. de C. şi P. I., respectiv oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară teritoriale cuprinse în anexa VIII, cap.II, pct.2.4 din Legea nr.153/2017, sunt avute în vedere la recalculare, începând cu 01.01.2019, modalitatea de stabilire a salariului propusă de reclamant fiind în afara prevederilor legale.
Or, reclamantul de faţă solicită recalcularea şi stabilirea corectă a cuantumului salariului de bază începând cu data de 30.07.2018, data promovării într-o funcţie superioară de execuţie, fiind incidente dispoziţiile art.39 din Legea privind aplicarea tranzitorie.
Astfel, potrivit art.39 alin.1 din lege, regula este că, “Până la aplicarea integrală a prevederilor prezentei legi, pentru personalul nou-încadrat, pentru personalul numit/încadrat în aceeaşi instituţie/autoritate publică pe funcţii de acelaşi fel, inclusiv pentru personalul promovat în funcţii sau în grade/trepte profesionale, salarizarea se face la nivelul de salarizare pentru funcţii similare din cadrul instituţiei/autorităţii publice în care acesta este numit/încadrat sau din instituţiile subordonate acestora, în cazul în care nu există o funcţie similară în plată”.
Conform art.139 alin. 2, 3 şi 4 din Legea nr.1153/2017:
„(2) În situaţia în care prin aplicarea alin. (1) nu există funcţie similară în plată, nivelul salariului de bază, soldei de funcţie/salariului de funcţie, indemnizaţiei de încadrare pentru personalul nou-încadrat, pentru personalul numit/încadrat în aceeaşi instituţie/autoritate publică pe funcţii de acelaşi fel, inclusiv pentru personalul promovat în funcţii sau în grade/trepte profesionale, se stabileşte prin înmulţirea coeficientului prevăzut în anexe cu salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată în vigoare, la care se aplică, după caz, prevederile art. 10 privind gradaţia corespunzătoare vechimii în muncă.
(3) În aplicarea prevederilor alin. (1), prin instituţie sau autoritate publică se înţelege acea instituţie sau autoritate publică cu personalitate juridică care are patrimoniu propriu, buget propriu de venituri şi cheltuieli, conduce contabilitate proprie, iar conducătorul acesteia are calitatea de ordonator de credite.
(4) În aplicarea prevederilor alin. (1), în cazul instituţiilor sau autorităţilor publice aflate în subordinea aceluiaşi ordonator de credite, având acelaşi scop, îndeplinind aceleaşi funcţii şi atribuţii, aflate la acelaşi nivel de subordonare din punct de vedere financiar, nivelul salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare se va stabili la nivelul maxim aflat în plată din cadrul tuturor acestor instituţii sau autorităţi publice subordonate”.
Întrucât, la nivelul O. de C. şi P. I. M. nu există salariu similar în plată pentru funcţia de registrator de care funciară gradul II, gradaţia 4, pârâta prin adresa nr……/24.07.2018 a solicitat oficiilor de cadastru şi publicitate imobiliară din ţară să comunice salariul în plată pentru funcţia amintită în vederea stabilirii salarizării conform art.39 din lege.
Din actele dosarului…. - reprezentând răspunsul oficiilor de cadasru şi publicitate imobiliată din ţară la adresa nr…./24.07.2018), răspunsul nr…./04.03.2019 emis de O. de C. şi P. I. C. – S. la adresa instanţei (filele 107 – 111 dosar), răspunsurile nr…../20.03.2019 şi nr…../10.04.2019 însoţit de centralizatorul privind situaţia salariului aflat în plată pentru funcţiile de registrator de carte funciară la nivelul oficiilor de cadastru şi publicitate imobiliară din ţară – filele 143 – 15 dosar, se reţin următoarele:
La solicitarea nr……/24.07.2018 a O. de C. şi P. I. M. către oficiile similare din ţară, singurul oficiu care avea în plată funcţia de registrator de care funciară gradul II, gradaţia 4 a fost C. – S., cu un salariu de bază de ….. lei, comunicat prin adresa nr……./25.07.2018 (fila 49 dosar).
La solicitarea instanţei, O. de C. şi P. I. C. – S. a comunicat prin adresa nr…../04.03.2019 că salariul de ….. lei a fost calculat potrivit art.39 alin.2 respectiv„(2) În situaţia în care prin aplicarea alin. (1) nu există funcţie similară în plată, nivelul salariului de bază, soldei de funcţie/salariului de funcţie, indemnizaţiei de încadrare pentru personalul nou-încadrat, pentru personalul numit/încadrat în aceeaşi instituţie/autoritate publică pe funcţii de acelaşi fel, inclusiv pentru personalul promovat în funcţii sau în grade/trepte profesionale, se stabileşte prin înmulţirea coeficientului prevăzut în anexe cu salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată în vigoare, la care se aplică, după caz, prevederile art. 10 privind gradaţia corespunzătoare vechimii în muncă” şi art.10 alin.6 lit.d din lege „Pentru personalul nou-încadrat, salariul de bază se determină prin aplicarea succesivă a majorărilor prevăzute la alin. (4), corespunzător gradaţiei deţinute”.
Ca atare salariile de bază pentru registrator de care funciară gradul II, gradaţia 4 = ……, 45X2,5% = …… lei (fila 105 dosar).
Astfel, salariul pentru funcţia de registrator de care funciară, gradul II, gradaţia 4 a fost acordat prin raportare la un salariu stabilit potrivit modalităţii de calcul prevăzut de Legea – cadru nr.153/2017, deoarece la data încadrării acestuia nu există un salariu similar în plată, fiind mai mic decât salariile pentru funcţiile de registrator de carte funciară gradul II, gradaţia 2 şi gradaţia 3, acestea fiind acordate prin raportare la salariile existente la nivelul oficiilor de cadastru şi publicitate imobiliară, deci salarii care au fost stabilite tot prin raportare la salarii similare.
Regula stabilirii salarizării pentru personalul promovat în funcţii sau grade/trepte profesionale prin raportarea la nivelul de salarizare pentru funcţie similară în plată de la nivelul instituţiei/autorităţii publice în care acesta este numit/încadrat sau din instituţiile subordonate acestora, în cazul în care nu există o funcţie similară în plată este statuată fără echivoc în cuprinsul dispoziţiilor art.39 alin.1 din lege, instanţa neputând face aprecieri cu privire la voinţa legiuitorului sau calitatea legii.
Dispoziţiile art.39 alin.2 din lege care stabilesc modalitatea de calcul arătată a salariului sunt de excepţie, deci de strictă interpretare, aplicabile numai în situaţia în care nu există funcţie similară în plată, ceea ce nu a fost în cazul de faţă, existând funcţie similară în plată la O. de C. şi P. I. C. – S..
Având în vedere însă, că salariul stabilit potrivit dispoziţiilor legale, în urma promovării într-o funcţie superioară este mai mic decât salariul avut anterior promovării (mai mic cu …. lei), angajatorul trebuia să aibă în vedere la stabilirea salariului şi prevederilor art.38 alin.6 ¹ din Legea nr.153/2017.
Astfel, potrivit art.38 alin.6 din Legea nr.153/2017, „În situaţia în care, începând cu 1 ianuarie 2018, salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, indemnizaţiile de încadrare sunt mai mari decât cele stabilite potrivit prezentei legi pentru anul 2022 sau devin ulterior mai mari ca urmare a majorărilor salariale reglementate, se acordă cele stabilite pentru anul 2022.
Potrivit art.38 alin.6 ¹ din Legea nr.153/2017: „ Începând cu luna mai 2018, în situaţia în care veniturile salariale nete acordate potrivit prevederilor prezentei legi sunt mai mici decât cele aferente lunii februarie 2018, se acordă o sumă compensatorie cu caracter tranzitoriu care să acopere diferenţa, în măsura în care persoana îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii. Suma compensatorie este cuprinsă în salariul lunar şi nu se ia în calcul la determinarea limitei prevăzute la art. 25. Suma compensatorie se determină lunar pe perioada în care se îndeplinesc condiţiile pentru acordarea acesteia”.
În caz contrar, ar fi încălcat principiile sistemului de salarizare prevăzute la art.6 din Legea nr.153/2017: „a) principiul legalităţii, în sensul că drepturile de natură salarială se stabilesc prin norme juridice de forţa legii, cu excepţia hotărârilor prevăzute la art. 11 alin. (1), conform principiilor enunţate de art. 120 din Constituţia României, republicată, dar cu încadrare între limitele minime şi maxime prevăzute prin prezenta lege;
b) principiul nediscriminării, în sensul eliminării oricăror forme de discriminare şi instituirii unui tratament egal cu privire la personalul din sectorul bugetar care prestează aceeaşi activitate şi are aceeaşi vechime în muncă şi în funcţie;
c) principiul egalităţii, prin asigurarea de salarii de bază egale pentru muncă cu valoare egală;
d) principiul importanţei sociale a muncii, în sensul că salarizarea personalului din sectorul bugetar se realizează în raport cu responsabilitatea, complexitatea, riscurile activităţii şi nivelul studiilor;
e) principiul stimulării personalului din sectorul bugetar, în contextul recunoaşterii şi recompensării performanţelor profesionale obţinute, pe baza criteriilor stabilite potrivit legii şi regulamentelor proprii;
f) principiul ierarhizării, pe verticală, cât şi pe orizontală, în cadrul aceluiaşi domeniu, în funcţie de complexitatea şi importanţa activităţii desfăşurate;
g) principiul transparenţei mecanismului de stabilire a drepturilor salariale, în sensul asigurării predictibilităţii salariale pentru personalul din sectorul bugetar”.
Luând în considerare cele de mai sus instanţa va admite în parte acţiunea formulată de reclamantul B. E. G. în contradictoriu cu pârâta O. de C. şi P. I. M..
Va obliga pârâta la recalcularea salariului lunar al reclamantului prin includerea sumei compensatorii prevăzută conform art.38 alin.6 indice 1 din Legea – cadru nr.153/2017 în salariu lunar începând cu data de 30.07.2018 până la 01.01.2019.
Va obliga pârâta să plătească reclamantului diferenţele salariale între drepturile salariale efectiv acordate şi drepturile salariale cuvenite conform recalculării dispuse mai sus, pe perioada 30.07.2018 – 01.01.2019, sume care vor fi actualizate cu inflaţia, precum şi dobânda legală, de la data de 30.07.2018 şi până la plata efectivă a drepturilor.
Va respinge restul pretenţiilor formulate.
Va lua act că s-au solicitat cheltuieli de judecată pe cale separată.
Curtea de Apel Iași
Menţinerea valorii coeficientului de multiplicare prevăzut pentru funcţia de judecător de curte de apel, acordat foştilor judecători financiari ai Curţii de Conturi, şi după reluarea acestora de către instanţele judecătoreşti
Curtea de Apel Târgu Mureș
Competenţă. Acţiune în constatarea unui anumit cuantum al drepturilor salariale. Instanţa competentă să soluţioneze o astfel de acţiune.
Tribunalul Olt
ACORDARE SPOR CUMUL FUNCŢII
Curtea de Apel Suceava
Dreptul la compensaţie pentru chirie pentru polițiști, potrivit art. 31 din Legea nr. 360/2002. Noţiunea de mutare în interes de serviciu.
Tribunalul Mehedinți
Salarizare