Conflict de muncă/despăgubiri penalităţi

Sentinţă civilă 118 din 06.03.2019


-Fost primar chemat în judecată de UAT pentru plata de despăgubiri  constatate de Curtea de conturi.

Incidenţa deciziei în interesul legii nr.16/2016 pronunţată de  Înalta Curte de Casație şi Justiţie -temei juridic acţiune,

Condiţiile răspunderii patrimoniale a fostului primar, conform art. 254 al.1 Codul muncii -

Tribunalul Mehedinţi  - sentinţa din 06.03.2019

Prin cererea înregistrată la data de 12.05.2017 pe rolul Judecătoriei VM, sub nr.../332/2017, reclamanta UAT C, prin primar, a chemat în judecată pe pârâtul PC, solicitând obligarea acestuia la plata sumei de 27.027,21 lei; de asemenea, s-a solicitat obligarea pârâtului la plata  cheltuielilor de judecată.

În fapt, s-a arătat că între UAT C, reprezentată de pârât în calitate de fost primar, şi S.C. ADC SRL s-a încheiat contractul nr. /2012, având ca obiect „lucrări instalaţii paratrăsnet la căminul cultural din localitatea C”.

Lucrările au avut la bază două devize, constând în deviz lucrări instalaţii paratrăsnet în cuantum de 18.900 lei, fără TVA şi deviz lucrări instalaţii electrice în cuantum de 39.100 lei, fără TVA.

În urma verificării existenţei fizice a lucrărilor, o echipa

de auditori publici externi ai CC M a constatat că nu se justifică

plata în totalitate a facturii nr. 1/10.10.2012  în cuantum de 35.000 lei, achitată cu ordinul de plată nr.552/11.10.2012, stabilindu-se că suma de 27.027,21 lei, reprezintă lucrări

neexecutate, urmând a fi recuperată.

CC M a constatat abaterea prin decizia nr. 68/14.10.2014 şi a dispus recuperarea în totalitate a sumei de 27.027,21 lei, actualizată la data plății.

S-a mai arătat că pentru recuperarea acestei sumei a fost promovată la data de 30.04.2015 o acţiune în pretenţii ce a făcut obiectul dosarului nr.  .../101/2015 al T M, acţiune care a fost suspendată în baza art. 36 din Legea nr. 85/2006, întrucât faţă de pârâta SC ADC SRL, se deschisese procedura insolvenţei în dosarul nr.  .../101/2014  al aceluiaşi tribunal.

De asemenea,  la data de 27.01.2016, UAT C, a formulat o cerere de înscriere la masa credală, după expirarea tuturor termenelor, iar prin hotărârea nr. ... /2016 T M  a dispus  închiderea procedurii simplificate a falimentului debitorului SC ADC SRL şi  radierea din registrul comerţului.

Prin acţiune s-a mai arătat că vinovat de producerea acestui prejudiciu în dauna UAT C se face fostul primar, pârâtul PC, care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, pe de o parte a aprobat nişte plăţi nejustificate, iar pe de altă parte, nu a înţeles să îndeplinească măsurile camerei de conturi, în termenele stabilite.

În drept, acţiunea a fost întemeiată pe dispoz. art. 289 Cod proc. penală.

Pârâtul PC a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia necompetenţei materiale a J VM solicitând declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea TM - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, invocând decizia în interesul legii nr.16/2016 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Pe fondul cauzei, s-a solicitat respingerea acţiunii ca nefondată, pârâtul arătând că nu se face vinovat de producerea prejudiciului în patrimoniul comunei C, neputându-se reţine că sunt îndeplinite condiţiile răspunderii patrimoniale, având în vedere că şi-a îndeplinit obligaţiile în calitate de primar al comunei C, cu privire la contractul nr.../2012 şi a depus diligenţele necesare în îndeplinirea măsurilor dispuse de camera de conturi.

 În acest sens pârâtul a arătat că a angajat diriginte de şantier, conform contractului de consultanţă nr.... /2012, având ca obiect asigurarea asistenţei tehnice pentru lucrări de reabilitare a căminului cultural, iar plăţile efectuate au fost avizate din punct de vedere al controlului financiar preventiv.

Pârâtul a mai arătat că, faţă de măsura impusă de CC M, a procedat la formularea unei acţiuni în pretenţii împotriva SC ADC SRL care a făcut obiectul dosarului nr. .../101/2015 al TM, acţiune suspendată de drept conform art. 36 din Legea 85/2006.

De asemenea, a formulat cerere de înscriere la masa credală pentru realizarea creanţei împotriva SC ADC SRL, cerere care a fost admisă, lichidatorul judiciar procedând la înscrierea pe tabelul definitiv consolidat al creanţelor.

Pentru motivele arătate, pârâtul a apreciat că şi-a îndeplinit atribuţiile şi nu se poate reţine că este vinovat de producerea vreunui prejudiciu.

Prin sentinţa civilă nr..../2017 Judecătoriei VM a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalul M - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale,  reţinându-se că, față de dispoziţiile deciziei în interesul legii nr.16/2016 şi de prevederile art.210 din Legea nr. 62/2011, competent în cauză este  tribunalul.

Urmare a declinării, cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului M - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, la data de 25.10.2017, sub nr. .../101/2017.

Din oficiu, s-a pus în vedere reclamantei UAT C să indice temeiul juridic al cererii de chemare în judecată.

Ca urmare, reclamanta a depus la dosar  note scrise prin care a învederat că temeiul juridic al acţiunii îl constituie art.1349 alin.1,2 Cod civil referitor  la răspunderea delictuală, apreciind că în speţă nu poate fi vorba de răspunderea patrimonială a salariatului prevăzută de art.254 Codul muncii, întrucât nu se aplică dispozițiile răspunderii civile contractuale în cazul în care prejudiciul a fost produs printr-o faptă cu caracter infracțional, fiind posibilă opțiunea  pentru  răspunderea civilă delictuală.

Reclamanta a mai învederat că împotriva pârâtului au fost formulate plângeri penale pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu, complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu, fiind înregistrat dosarul penal nr. .../P/2017 al Parchetului de pe lângă Judecătoria VM.

În susținerea notelor scrise s-au depus următoarele înscrisuri: plângerea penală formulată împotriva pârâtului, ordonanța nr. /2017 emisă de IPJ M, ordonanța din 27.03.2018 emisă de Parchetul de pe lângă Judecătoria VM.

Pârâtul PC a depus note de scrise cu privire la temeiul juridic al acţiunii, apreciind că faţă de disp. art.9 alin.2  Cod proc. civilă care dispune că obiectul şi limitele procesului sunt stabilite prin cererile şi apărările părţilor, reclamanta optând pentru răspunderea delictuală întemeiată pe dreptul comun, Tribunalul M nu are competenţă materială în soluţionarea cauzei.

Prin încheierea de şedinţă din 19.04.2018, instanța, în baza disp. art.22 alin.4 Cod proc. civilă care reglementează obligaţia judecătorului de a pune în discuţia părţilor calificarea juridică a actelor şi faptelor deduse judecăţii, chiar dacă acestea le-au dat o altă denumire şi raportat la decizia în interesul legii nr.16/2016 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, s-a apreciat că temeiul juridic al acţiunii este art.254 Codul muncii privind răspunderea patrimonială, Tribunalul M, Secţia conflicte de muncă fiind competent material cu soluționarea acțiunii.

În cauză, reclamanta a depus note scrise prin care a arătat că actul de control întocmit de CC M  prin care a fost dispusă recuperarea sumei de 27.027, 21 lei nu a fost contestat, suma de 5.809 lei cu titlu de accesorii fiind calculată de către auditorii CC M; de asemenea, s-a arătat că pârâtul a fost primar al comunei C în legislatura 2012-2016.

 Referitor la înscrisul intitulat „situaţia de lucrări - lista cu cantităţile de lucrări pe categorii de lucrări secţiunea tehnică”, reclamanta a arătat că din acesta rezultă neconcordanţa şi diferenţele cantitative dintre cele menţionate în înscris şi existenţa fizică a lucrărilor din situaţia de lucrări. Faţă de devizul de lucrări instalaţii paratrăsnet în cuantum de 18.900 lei, fără TVA şi devizul de lucrări instalaţii electrice în cuantum de 39.100 lei, fără TVA, în urma verificării existenței fizice a lucrărilor de către auditorii publici externi ai CC M, s-a constatat că nu se justifică plata în totalitate a facturii nr. 1/10.10.2012 în cuantum de 35.000 lei achitată cu ordinul de plată nr. 552/11.10.2012, stabilindu-se că  suma de 27.027,21 lei reprezintă lucrări neexecutate.

Analizând acţiunea în raport de  probatoriul administrat în cauză şi de dispoziţiile legale incidente în materie, Tribunalul constată şi reţine următoarele: 

 Pârâtul PC a  avut calitatea de ales local şi a fost  primar al comunei C în legislatura 2012-2016.

Între Primăria C, reprezentată de pârât în calitate de primar, şi SC ADC SRL a fost încheiat contractul de lucrări nr... /2012 având ca obiect executarea, finalizarea şi întreţinerea lucrării instalaţii paratrăsnet, conform art.4.1 din contract.

 Preţul convenit al contractului a fost în sumă de 58.000 lei şi TVA de 13.920 lei, durata contractului fiind de 45 de zile/art.5-6 din contract.

În baza acestui contract Primăria C a achitat către SC ADC SRL suma de 35.000 lei prin ordinul de plată nr.552/11.10.2012 reprezentând contravaloarea facturii nr.1/10.10.2012 referitoare la efectuarea instalațiilor electrice la căminul cultural din comuna C ( filele 147-148 dosar ).

În anul 2014 CC M a efectuat o acțiune de audit financiar la UAT comuna C asupra contului de execuție întocmit pentru exercițiul financiar al anului 2013.

Rezultatele controlului au fost consemnate în raportul de audit nr.3456/15.09.2014, cu aceeaşi ocazie fiind emisă şi decizia nr.68/14.10.2014 prin care s-au constatat abaterile şi s-au stabilit măsurile necesare  pentru  remedierea abaterilor.

În urma controlului efectuat de CC M şi a verificării existenței fizice a lucrărilor din teren, ce au stat la baza facturii nr.1/10.10.2012 în valoare de 35.000 lei achitată cu ordinul de plată nr.552/11.10.2012, a rezultat că în executarea contractului nr... /2012 au fost efectuate plăţi care nu se justifică, deoarece unele categorii de cheltuieli care fac parte din investiţia de bază, în valoare de 21.218,21 lei, nu se regăsesc în totalitate fizic pe teren.

Echipa de audit a reţinut faptul că împrejurările ce au condus la această abatere au fost generate de funcţionarea defectuoasă a controlului intern, prin neurmărirea respectării întocmai a clauzelor din contract ( conform actului de control filele 219-220 dosar).

Valoarea estimată a abaterii constatate a fost stabilită la suma totală de 27.027, 21 lei, compusă din suma de  21.218, 21 lei - plată  nelegală a unor lucrări neexecutate, din care TVA aferent  în sumă de 4.106, 75 lei, la care s-a adăugat suma de 5.809 lei reprezentând beneficiu nerealizat, constând în dobânzi şi majorări de întârziere, calculate conform art.731 din Legea  nr.500/2002.

Actele de control nu au fost contestate de autoritatea publică verificată, respectiv de UAT comuna C, iar  pentru aducerea la îndeplinire a măsurilor dispuse au fost emise de către CC M mai multe decizii ulterioare, prin care au fost prelungite termenele din decizia iniţială nr.68/14.10.2014

Prin acţiunea dedusă judecăţii, reclamanta UAT comuna C solicită obligarea  pârâtului PC, în calitate de fost primar la comunei C, la plata sumei de 27.027,21 lei reprezentând prejudiciu.

Examinând solicitarea reclamantei, Tribunalul constată că acţiunea este întemeiată  pentru  următoarele motive:

Aşa cum s-a arătat suma de 27.027, 21 lei solicitată cu titlu de prejudiciu, reprezintă c/valoarea unor plăţi efectuate de Primăria C în baza contractului nr.../.2012, pentru  lucrări care s-a constatat că nu există fizic în teren, conform verificărilor efectuate de CC M şi consemnate în actele de control.

Referitor la lucrarea ce a făcut obiectul contractului nr.../2012 Primăria C, reprezentantă de pârâtul PC, a încheiat şi contractul de consultanţă nr..../2012 prin care se angajau serviciile unui diriginte de şantier pentru lucrările de reabilitare a  căminului cultural din comuna C, filele 87,88 dosar.

Cât priveşte lucrarea constând în efectuarea de instalaţii electrice la căminul cultural C, ce a făcut obiectul contractului nr..../2012, se reţine că la data de 16.05.2014 a fost încheiat procesul verbal nr.2017, de recepţie la terminarea lucrărilor, iar din menţiunile de la pct.5, 6, 7 rezultă că s-u formulat propuneri şi recomandări de către comisie: 5.”recepţia ins. electrice- montaj cabluri”; 6. „montaj conducte şi cabluri conf. proiect”, 7.”recepţie  conducte şi cabluri ( fără corpuri şi aparate şi tablouri)”,  fila 86 dosar.

Ulterior, prin dispoziţia nr.283/27.08.2014 s-a dispus constituirea unei comisii care să efectueze verificări la instalaţia electrică de la căminul cultural C, din comisie făcând parte şi pârâtul ( fila 142 dosar) .

 Cât priveşte verificările efectuate de această comisie, se constată că nu s-au încheiat înscrisuri cu privire la activitatea desfăşurată (conform notelor scrise depuse de reclamantă, fila 166 dosar).

Se mai reţine că cu ocazia controlului efectuat de CC M a fost încheiată nota de inspecţie nr.3132/27.08.2014, din partea UAT C participând pârâtul, în calitate de primar, precum şi dirigintele de șantier angajat pentru obiectivul „instalaţii electrice cămin cultural  C”.

Cu ocazia inspecţiei a fost verificată existenţa faptică a lucrărilor ce au făcut obiectul contractului nr...../2012 şi s-a constatat că, deşi Primăria C a plătit suma de 35.000 lei reprezentând c/valoarea facturii nr.1/10.10.2012, nu se justifică plata în totalitate a acestei facturi, deoarece  nu s-au regăsit pe teren anumite lucrări efectuate, ori s-au identificat cantităţi mai mici ale  materialelor  pentru  care s-a efectuat plata - de ex: la articolul din deviz EA02A1 „tub izolant, de protecţie, etanş, ipe, din policlorură de vinil neplastifiată, ipey, montat, îngropat sau aparent, având diametrul exterior de 16 mm, montat îngropat”, s-a încasat c/val cantităţii de 584 m, iar în teren se regăseşte numai cantitatea de 234 m; nu s-au regăsit pe teren lucrări efectuate la articolul de deviz  EA02B1 „tub izolant, de protecţie, etanş, ipe, din policlorură de vinil neplastifiată, ipey, montat,  îngropat sau aparent, având diametrul exterior de 32 mm, montat îngropat” 124 m, etc., conform notei de inspecţie depusă la filele 115-117 şi situaţiei de lucrări depusă la filele 143-146 dosar.

Prin decizia în interesul legii nr.16/2016  Înalta Curte de Casație şi Justiţie a statuat că „prevederile Codului muncii se aplică şi raporturilor juridice dintre primar şi unitatea administrativ teritorială, dacă legi speciale nu conţin dispoziţii specifice, inclusiv după încetarea mandatului”.

Faţă de caracterul obligatoriu al acestei decizii, conform art.517 al.4 Cod proc. civilă, se reţine că potrivit art. 254 alin.1 Codul muncii „Salariaţii răspund patrimonial, în temeiul normelor şi principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina şi în legătură cu munca lor”.

Acest articol reglementează răspunderea patrimonială a salariaţilor, care urmează să fie antrenată în situația îndeplinirii cumulative a următoarelor condiţii: calitatea de salariat la angajatorul păgubit a celui care a produs paguba, fapta ilicită  şi personală a salariatului, săvârşită în legătură cu munca sa, prejudiciul cauzat patrimoniului angajatorului, legătura de cauzalitate dintre fapta ilicită şi prejudiciu, vinovăţia (culpa) salariatului.

Prin urmare, prezentei spețe i se aplică dispoziţiile art.254 alin.1 Codul muncii, apreciindu-se că sunt îndeplinite condiţiile răspunderii patrimoniale, deoarece pârâtul îndeplinea funcţia publică de primar al UATcomuna C în anul 2014, a săvârșit o faptă ilicită constând în plata c/valorii unor lucrări care nu s-au regăsit în teren ori s-au regăsit în cantităţi mai mici decât cele plătite, există un prejudiciu produs în patrimoniul unităţii administrativ teritoriale, există legătură de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu, precum şi culpa pârâtului.

Cât priveşte condiţiile referitoare la existenţa faptei ilicite şi la culpa pârâtului, se reţin următoarele:

Legea nr.215/2001 reglementează administrația publică locală, iar în art.1 alin.2 lit.e) se arată că primarul comunei este autoritate executivă, în acelaşi sens fiind şi  dispoziţiile art.23 al.1 din aceeaşi lege.

În art.63 alin.1 din Legea nr.215/2001 sunt prevăzute categoriile de atribuţii principale ale primarului, la litera c) fiind indicate atribuţii referitoare la bugetul local, iar cât priveşte  aceste atribuţii în art.63  alin.4 lit. a) se prevede că  „ exercită funcţia de ordonator principal de credite”.

În raport de această dispoziţie legală, se reţine că  UAT C, reprezentată prin pârât în calitate de primar, a angajat cu SC ADC SRL lucrarea ce a făcut obiectul contractului nr.../2012 şi în derularea acestui contract s-au făcut plăţi, achitându-se şi suma de 35.000 lei, conform ordinului de plată  nr.1/10.10.2012.

Ulterior, conform  notei de inspecţie nr.3132/27.08.2014 a rezultat că UAT C  a plătit suma de 35.000 lei, deşi unele materiale nu au fost identificate în teren, ori au fost regăsite materiale în cantităţi mai mici, deficienţe evaluate la  suma de 21.218,21 lei, din care TVA în sumă de 4.106,75 lei.

Legea nr.273/2006 reglementează finanțele publice locale şi potrivit art.51 alin.3 „Efectuarea cheltuielilor bugetare se face numai pe bază de documente justificative, care să confirme angajamentele contractuale, primirea bunurilor materiale, prestarea serviciilor, executarea de lucrări….”

Art.54 din aceeaşi lege reglementează execuția bugetară, iar în alin.5, 6 se prevede  că „Instrumentele de plată trebuie să fie însoţite de documentele justificative. Aceste documente trebuie să certifice exactitatea sumelor de plată, recepţia bunurilor, executarea serviciilor şi altele asemenea, conform angajamentelor legale încheiate. Instrumentele de plată se semnează de către contabil şi şeful compartimentului financiar-contabil. Efectuarea plăţilor, în limita creditelor bugetare aprobate, se face numai pe bază de acte justificative, întocmite în conformitate cu dispoziţiile legale, şi numai după ce acestea au fost angajate, lichidate şi ordonanţate.”

În raport de dispoziţiile legale anterior enunţate din Legea nr.215/2001 şi din Legea nr.273/2006, nu pot fi reţinute apărările pârâtului în sensul că a întreprins toate măsurile pentru  recuperarea sumei,  astfel că nu se poate reţine în sarcina sa o faptă ilicită, întrucât a angajat diriginte de șantier care să supravegheze lucrările ce au făcut obiectul contractului nr.../2012, a încercat recuperarea, pe cale judiciară, a sumei de 27.027,21 lei,  compusă din c/valoarea lucrări neexecutate în sumă de 21.218,21 lei şi accesorii în sumă de 5.809 lei  (dosar nr.../101/2015 al Tribunalului M), respectiv s-a înscris cu aceeaşi sumă de 27.027,21 lei la masa credală, urmare a intrării debitoarei SC ADC SRL în procedura falimentului reglementată de Legea nr.85/2006 (dosar nr..../101/2014 al Tribunalului M).

Demersurile judiciare efectuate de UAT C prin pârât, în calitate de primar, pentru  recuperarea sumei, nu au avut ca rezultat recuperarea debitului produs în patrimoniul  UAT, întrucât procedura falimentului faţă de SC ADC SRL a fost închisă, societatea fiind radiată din registrul comerţului, suma solicitată de UAT C neputând fi recuperată din lipsa bunurilor de valorificat din patrimoniul debitoarei.

Aceste demersuri efectuate de pârât nu constituie cauze de exonerare a acestuia, întrucât, aşa cum s-a arătat, potrivit art. 63 alin.4 lit. a) din Legea nr.215/2001 primarul  exercită funcţia de ordonator principal de credite şi în această calitate a aprobat plata în totalitate a facturii în sumă de 35.000 lei.

Faptul că plata facturii a fost vizată de controlul financiar preventiv, conform menţiunii de pe ordinul de plată nr.552/11.10.2012, nu constituie o cauză exoneratorie, dată fiind calitatea primarului de ordonator principal de credite, acesta având obligaţia să încuviinţeze plata cu respectarea dispoziţiilor legale.

Cât priveşte condiţia referitoare la vinovăţie, se reţine că răspunderea patrimonială este  antrenată chiar şi în cazul în care culpa a fost foarte uşoară, nefăcându-se distincție între formele şi gradele vinovăţiei.

Aşa fiind, acţiunile întreprinse de pârât în calitate de primar al UAT C pentru  recuperarea sumei de 27.027, 21 lei nu pot conduce la concluzia că, potrivit atribuţiilor pe care le avea în calitate de primar, a depus toate diligenţele în acest sens, cât timp în calitate de primar a încuviinţat  plata în integralitate a sumei de 35.000 lei, deşi în teren nu se regăseau toate lucrările/materialele  pentru  care s-a efectuat plata.

În raport de considerentele în fapt şi în drept anterior expuse, se apreciază că, în cauză, sunt întrunite elementele răspunderii patrimoniale a pârâtului în calitate de fost primar al UAT comuna C, întrucât a acceptat la plată lucrări neexecutate, cuprinse eronat în situaţii de lucrări, acte întocmite în baza contractului de lucrări nr. .../ 2012, fără o verificare prealabilă a existenţei faptice a lucrărilor, consecinţa fiind plata nelegală a sumei de 21.218, 21 lei, din care TVA în sumă de 4.106, 75 lei.

La suma de 21.218, 21 lei au fost calculate dobânzi şi majorări de întârziere în sumă de 5.809 lei, conform Legii nr.500/2002, având în vedere că banii au fost plătiţi din bugetul unităţii administrativ teritoriale şi nu au fost recuperaţi, rezultând că suma finală este de 27.027, 21 lei, reprezentând prejudiciu care are un caracter real şi cert.

 Având în vedere considerentele anterior expuse, se constată că acţiunea este întemeiată, urmând să fie admisă, în sensul că va fi obligat pârâtul să plătească reclamantei suma de 27.027, 21 lei, din care 21.218, 21 lei reprezintă lucrări neexecutate şi 5.809 lei reprezintă dobânzi şi majorări de întârziere calculate la această sumă.

Se mai reţine că reclamanta, prin acţiunea introductivă, a solicitat plata cheltuielilor de judecată, la dosar anexându-se delegaţia avocaţială, fără a se anexa şi înscrisuri doveditoare ale efectuării acestor cheltuieli, motive  pentru  care instanţa nu poate analiza această solicitare.

Această sentinţă a rămas definitivă prin decizia nr.2278/04.09.2019 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, prin care a fost respins ca nefondat apelul declarat de pârât.