Partaj judiciar. Stabilirea valorii bunurilor de impartit. Criterii de formare a loturilor

^ În faţa primei instanţe părţile au convenit asupra evaluării terenurilor supuse partajului la valoarea în funcţie de care s-a calculat taxa judiciară de timbru, respectiv cea rezultată din expertizele notarilor publici. La împărţeala în natură a terenurilor, formând loturi cu parcele având noi suprafeţe, ce urmau a fi egalizate prin sultă, prima instanţă, aplicând acelaşi algoritm de calcul din expertizele notarilor publici, a obţinut alte valori ale loturilor, întrucât expertiza utilizată prevede valori diferite în funcţie de mărimea suprafeţei de teren evaluate (primii 500mp o valoare, următorii 500 mp – o valoare mai redusă, etc.), situaţie care a nemulţumit părţile.

Ca urmare, având în vedere faptul că evaluarea bunurilor supuse partajului se face în funcţie de valoarea de circulaţie din momentul împărţelii, urmărindu-se menţinerea echilibrului între coindivizari inclusiv la data executării partajului, tribunalul a încuviinţat efectuarea unei expertize judiciare de evaluare a bunurilor imobile supuse împărţelii, apreciind întemeiat acest motiv de apel formulat de apelanţii D.I., V.Gh.M., L. L., D.A.D., D.A.N., P. A.I.^.

^ Solicitarea apelantei de a i se atribui o suprafaţă de 2880 mp din terenul de 4800 mp în considerarea antecontractului încheiat cu surorile sale nu poate fi primită. Înţelegerea dintre părţi putea fi valorificată în cadrul partajului, în temeiul art. 983 Cod procedură civilă, doar dacă intervenea între toţi coproprietarii bunurilor de împărţit, în caz contrar, instanţa urmând a ţine seama de criteriile partajului.

Însă, tribunalul constată că parcela de 795 mp atribuită de prima instanţă pârâtei apelante I.F., ţinând seama de modul de folosinţă, are caracter de loc înfundat, situaţia astfel creată prin partaj fiind în mod întemeiat criticată de apelantă, căci, pe lângă faptul că  perpetuează starea conflictuală dintre aceasta şi intimaţii D.I., V.Gh.M., L. L., D.A.D., D.A.N., P. A.I., va genera noi procese între apelanţi, art.618 al.1 Cod civil stabilind că „dacă lipsa accesului provine din vânzare, schimb, partaj sau dintr-un alt act juridic, trecerea nu va putea fi cerută decât celor care au dobândit partea de teren pe care se făcea anterior trecerea”.

Constată că prin sentinţa civilă nr. 4195 din 17.05.2017 a Judecătoriei Baia Mare s-a admis cererea reclamantei R.E.F., împotriva pârâţilor I.F., D.I., V.Gh.M., L. L., D.A.D., D.A.N., P. A.I., B.M., C.C., decedată în 13.02.2017, acţiunea fiind continuată împotriva moştenitorilor C.B.G. şi D.V.I..

S-a constatat că masa succesorală rămasă în urma defunctului D.A., decedat în 04.02.1973, se compune din suprafaţa de 7700 mp, cuprinsă în titlul de proprietate nr. 59944/9/21.03.1994, formată din:

- teren extravilan „Toag Grof”, în suprafaţă de 2900 mp;

- teren intravilan în suprafaţă de 900 mp;

- teren intravilan în suprafaţă de 1600 mp;

- teren intravilan în suprafaţă de 500 mp;

- teren intravilan în suprafaţă de 1800 mp, terenul intravilan, în suprafaţă totală de 4800 mp fiind înscris în CF 50448 Cicârlău, nr. cadastral 50448.

S-a constatat că moştenitorii defunctului D.A., decedat în 04.02.1973, sunt D.A., decedat în 14.05.2006, I.F., B.M., C.C. şi R.E., toţi în calitate de fiu, respectiv, fiice, în cote de câte 1/5 parte fiecare.

S-a dispus sistarea stării de coproprietate dintre părţi şi s-a atribuit reclamantei terenul extravilan, în suprafaţă de 2900 mp, situat la locul „Toag Grof”, cuprins în titlul de proprietate 59944/9/1994, în valoare de 1653 RON, iar în ceea ce priveşte terenul intravilan cuprins în acelaşi titlu de proprietate, s-a atribuit în proprietatea defunctului D.A., decedat în 14.05.2006, lotul 1, în suprafaţă de 4005 mp, şi în valoare de 112.140 RON, pârâtei I.F., lotul 2, în suprafaţă de 795 mp, în valoare de 22.260 lei, conform planului de amplasament şi delimitare cuprins în anexa 4 fila 1, fila 2 şi fila 3, întocmit de d-na expert tehnic judiciar S.A..

S-a constatat că patrimoniul defunctului D.A., decedat în 14.05.2006, este grevat de un pasiv succesoral constând în obligaţia de a plăti sulta reclamantei în valoare de 25.557,6 lei, pârâtei B.M., sultă în valoare de 27.210,6 lei, pârâţilor C.B.G. şi D.V.I., sultă în valoare de 27.210,6 lei şi pârâtei I.F. sultă în valoare de 4950 lei.

S-a respins cererea pârâţilor D.I., V.GH.M., L.L.V., D.A.D., D.A.M. şi P.A.I., privind cheltuielile de judecată. 

Pentru a hotărî astfel prima instanţă a reţinut că, prin cererea formulată, reclamanta R.E.F. i-a chemat în judecată pe pârâţii B.M., C.C., I.F., D.I., V.G.M., L.L., D.A.D., D.A.N., P.A.I., solicitând instanţei să dispună partajarea terenurilor cuprinse în titlul de proprietate nr. 59944/9/21.03.1994 eliberat în favoarea lui D.A., I.F., B.M., C.C. şi R.E..

În motivarea cererii, reclamanta a învederat că este soră cu pârâţii de rândul I-III, titlul de proprietate nr. 59944/9/1994 fiind eliberat în favoarea acesteia, a pârâţilor de rândul I-III şi a fratelui acestora D.A., care este decedat. Pârâţii de rândul I-VI sunt soţia, respectiv copiii lui D.A..

Întrucât partajul nu s-a putut soluţiona pe care amiabilă, a înţeles să promoveze prezenta acţiune raportat la prevederile art. 669 Noul Cod civil şi art. 1143 Cod civil.

În drept s-a prevalat de dispoziţiile art. 111 Cod procedură civilă, art. 669, 670, 1143 Cod civil, Legea 7/1996, republicată.

Pârâta I.F. a depus întâmpinare prin care a adus la cunoştinţa instanţei că este de acord cu admiterea acţiunii reclamantei şi cu partajarea terenurilor din titlul de proprietate comun şi corespunde adevărului susţinerile reclamantei privind neînţelegerea în privinţa partajării pe cale amiabilă a terenurilor, moştenitorii lui D.A. fiind cei care nu au dorit o astfel de modalitate de partajare, considerându-se singurii proprietari.

A mai precizat faptul că între pârâta I.F. şi surorile B.M., C.C. şi R.E. a intervenit o înţelegere de partaj la data de 11.12.2013, concretizată într-un antecontract de vânzare-cumpărare, cu dată certă notarială nr. 94/18.13.2013 a Notarilor publici Vladimir Mircea Bal – C. M. Bal, prin care pârâtele B.M. şi C. C. i-au înstrăinat fiecare jumătate, adică 480 mp, din cota lor de 960 mp ce le revine din terenul intravilan. Pârâta R.E. F. i-a vândut întreaga cotă de 960 mp din acelaşi teren. A solicitat partajarea terenurilor în modalitatea dorită şi concretizată în antecontractul de vânzare cumpărare, respectiv ei să îi fie atribuită o suprafaţă de 2880 mp.

Pârâtele C.C. şi B.M. au depus întâmpinare prin care au învederat că sunt de acord cu admiterea acţiunii reclamantei şi cu partajarea terenurilor din titlul de proprietate comun nr. 59944/9/21.03.1994. Au precizat că în anul 2013 au vândut pârâtei I.F. fiecare câte 480 mp, adică jumătate din cota lor de 960 mp, iar prin acelaşi contract reclamanta R.E.F a vândut şi ea pârâtei I.F. cota sa parte de 960 mp. Au indicat modalitatea de partajare a terenurilor cu care sunt de acord.

Reclamanta a depus răspuns la întâmpinarea formulată de pârâta I.F., învederând că este de acord cu aceasta.

Pârâţii D.I., V.G.M., L.L., D.A.D., D.A.N., P.A.I.,  au depus întâmpinare şi cerere reconvenţională, prin care au învederat că nu se opun partajării terenurilor arătate în acţiunea introductivă, însă în contradictoriu cu reclamanta şi cu pârâtele B.M., C.C. şi I.F., dar şi în contradictoriu cu C.S.. A învederat faptul că între cei 5 fraţi, respectiv reclamanta, pârâtele de rând 1-3 şi defunctul D.A. şi părinţi, a existat o înţelegere în ce priveşte folosinţa terenurilor primite, însă după moartea fratelui lor înţelegerea nu a mai fost respectată şi surorile, în special pârâta I.F. a solicitat împărţirea terenului intravilan, lucru cu care familia defunctului D.A. nu a fost de acord.

Sub aspectul cererii reconvenţionale a solicitat includerea în masa bunurilor de împărţit şi a terenului de 1859 mp teren intravilan, iar sub aspectul modalităţii de partajare solicită ca acesta să fie atribuit pârâtelor B.M. şi C.C., pentru că ele îl folosesc.

Reclamanta a depus răspuns la întâmpinarea şi cererea reconvenţională formulată de pârâţii D.I., V.G.M. şi ceilalţi moştenitori ai lui D.A., învederând faptul că sunt de acord ca terenul în suprafaţă de 1859 mp să fie introdus în masa partajabilă şi să fie atribuit pârâtelor C.C. şi B.M., acestea fiind cele care îl folosesc. Nu sunt de acord însă, ca pârâţilor D.I. şi copiilor acesteia să le fie atribuită suprafaţa solicitată în cererea reconvenţională de 4350 mp, ci doar suprafaţa de 1920 mp din acest teren şi apreciază că modalitatea de partajare indicată în întâmpinare de pârâţii D. şi copiii acesteia şi cererea reconvenţională nu este una justă, ci este total disproporţionată faţă de cota de 1/5 la care fiecare au dreptul. A indicat modalitatea de partajare şi consideră că această partajare ar profita tuturor coproprietarilor din titlul de proprietate, loturile astfel formate fiind egale ca valoare. 

Prin precizările depuse la data de 29.01.2015, pârâţii D.I., V.G.M., L.L.V., D.A.D., D.A.N. şi P.A.I. au învederat că nu mai solicită includerea în masa bunurilor de împărţit a terenului în suprafaţă de 1859 mp de natură livezi cuprinse în Titlul de proprietate nr. 45125/48 din 25.03.2002 şi a solicitat instanţei să stabilească că fiecărui coproprietar din titlu îi revine o cotă de 1/5 parte din aceste terenuri.

Pentru termenul din 01.03.2017 pârâta I.F. a depus cerere de introducere în cauză a moştenitorilor defunctei C.C., respectiv a numiţilor C.B.G. şi Donca Valeria-Iuliana.

Analizând cererile părţilor, prin prisma actelor şi lucrărilor dosarului, prima instanţă a reţinut următoarele:

Potrivit titlului de proprietate nr. 59944/9/21.03.1994, D.A., I.F., B.M., C.C. şi R.E. sunt coproprietari asupra terenului în suprafaţă de 7700 mp, ca urmare a reconstituirii dreptului de proprietate în temeiul legii fondului funciar, în calitate de moştenitori ai defunctului D.A., decedat în data de 04.02.1973.

Întrucât D.A., I.F., B.M., C.C., R.E. sunt, potrivit actelor de stare civilă, fiul şi, respectiv fiicele lui D.A., decedat în 04.02.1973, acestora le revine câte o cotă de 1/5 parte din dreptul de proprietate asupra terenului în suprafaţă de 7700 mp, conform principiului împărţirii în mod egal a bunurilor între rudele de acelaşi grad.

Întrucât părţile au solicitat sistarea stării de coproprietate, s-a dispus în acest sens.

Prima instanţă a ţinut seama de modul de folosinţă a terenului, ca modalitate de partajare a imobilului, aceasta fiind modalitatea cea mai avantajoasă prin comparaţie cu cea propusă de R.E., I.F., B.M. şi succesorii lui C.C., varianta acestora regăsindu-se în completarea la raportul de expertiză.

Prima instanţă a apreciat că dacă ar ţine cont de varianta din completarea la raportul de expertiză, din decembrie 2016, terenul intravilan nu ar mai putea fi exploatat eficient, loturile astfel obţinute având o lăţime mică, posibilitatea de construire sau extindere limitându-se, diminuând potenţialul cantitativ de amenajare, gestionare şi administrare a acestui teren, avantajele unei asemenea variante (accesul la drumul public şi localizarea ambelor în intravilan) fiind inferioare dezavantajelor menţionate anterior. Această concluzie rezultă din completarea raportului de expertiză din decembrie 2016.

Varianta de partaj care reflectă folosinţa se regăseşte în anexa 4 filele 1, 2 şi 3 din raportul de expertiză întocmit de S.A., iar folosinţa a fost dovedită cu probe, şi anume interogatoriul reclamanţilor şi al pârâţilor C.C., B.M. şi I.F., care au arătat că nu au folosit terenul intravilan, cu excepţia lui I.F., care a arătat că a folosit 5 ari de vie.

Martorii audiaţi, C.I. şi Ş.A., au arătat, de asemenea, că familia lui D.A. împreună cu acesta, a fost cea care a folosit terenul intravilan de 4800 mp, având acolo şi gospodăria, cu excepţia a 5 ari de vie folosiţi de I.F.. 

Această variantă este mai avantajoasă decât cea propusă de celelalte părţi, şi care se regăseşte în anexa 6 a raportului de expertiză întocmit de d-na expert S.A., această variantă având ca justificare promisiunea de înstrăinare făcută lui I.F. de celelalte surori. Or această modalitate, numai prin ea însăşi, nu reprezintă un criteriu care să o justifice în mod temeinic.

În ceea ce priveşte terenul extravilan, toate părţile au fost de acord cu atribuirea acestuia reclamantei, aşa cum aceasta a cerut.

Valoarea terenurilor a fost stabilită, aşa cum au solicitat părţile în şedinţa publică din 24.07.2014, în funcţie de valoarea pe metru pătrat a terenului.

Astfel, valoarea totală a terenurilor partajate, intravilan şi extravilan, este de 136.053 lei (1653 RON pentru terenul extravilan şi 112.140 + 22.260 RON pentru terenul intravilan).

Prima instanţă a reţinut că fiecare coproprietar trebuie să primească, potrivit cotei de 1/5, bunuri în valoare de 27.210,6 lei. Reclamanta primeşte teren în valoare de 1653 RON, iar D.A. primeşte teren în valoare de 112.140 lei, în timp ce I.F. primeşte teren în valoare de 22.260 lei.

Prin urmare, D.A. (respectiv succesorii acestuia, care se vor stabili în momentul dezbaterii succesiunii) care primeşte bunuri în valoare mai mare decât ceea ce i-ar reveni conform cotei, va trebui să plătească sultă celorlalţi coproprietari care primesc bunuri a căror valoare este mai mică decât cota.

B.M. şi succesorii lui C.C. (aceştia din urmă împreună) vor primii fiecare câte 27.210,6 lei, cu titlu de sultă, reclamanta, trebuia să primească sultă de 25.557, 6 lei (27.210,6 - 1653 valoarea terenului primit), I.F. trebuie să primească sultă de 4950 lei ( 27.210,6 – 22.260 lei contravaloarea terenului primit).

În ceea ce priveşte cheltuielile de judecată, fiind vorba de partaj, fiecare parte trebuie să suporte cheltuielile de judecată conform cotei ce îi revine. Expertiza a fost suportată de părţi în mod egal, în timp ce la plata taxei de timbru a fost obligată numai reclamanta. Însă aceasta nu a cerut cheltuieli de judecată.

Pârâţii Dorca şi Iana nu au dovedit efectuarea altor cheltuieli de judecată în afara expertizei, care pentru considerentele arătate nu s-au acordat.

Prin încheierea din 26.06.2017 a Judecătoriei Baia Mare s-a respins cererea de îndreptare a erorii materiale, cerere formulată de D.I., V.G.M., L.L.-Viorica, D.A.D., D.A.N., P.A.I., împotriva R.E. F., împotriva pârâţilor I.F., B.M., C.C., decedată în 13.02.2017, acţiunea fiind continuată împotriva moştenitorilor C.B.G. şi D.V.I..

S-a admis cererea de completare a sentinţei civile nr. 4195/17.05.2017 cerere formulată de D.I., V.G.M., L.L.-Viorica, D.A. D., D.A.N., P.A.I., împotriva reclamantei R.E. F., împotriva pârâţilor I.F., B.M., C.C., decedată în 13.02.2017, acţiunea fiind continuată împotriva moştenitorilor C.B.G. şi D.V.I., şi în consecinţă, s-a dispus înscrierea în cartea funciară, în favoarea defunctului D.A., a dreptului de proprietate asupra terenurilor atribuite în proprietate prin sentinţă. 

În ceea ce priveşte cererea de îndreptare eroare materială, prima instanţă a reţinut că prin sentinţa civilă nr. 4195 s-a dispus partajarea terenurilor solicitate de părţi a fi împărţite, ţinându-se cont, pentru stabilirea valorii lor de circulaţie de valoarea pe metru pătrat arătată în grila notarilor publici.

La stabilirea valorii de circulaţie a terenurilor nu s-a putut lua în considerare valoarea terenurilor astfel cum a fost aceasta stabilită în vederea calculării taxei de timbru, întrucât partajarea terenurilor, în oricare dintre modalităţile cerute de părţi, nu permitea a se stabili în lotul cărui coproprietar se includeau primii 500 mp, pentru care s-a stabilit valoarea pe mp conform grilelor notarilor publici, următorii 500 mp pentru care s-a stabilit valoarea la 25% din preţul arătat în grilele notarilor publici şi diferenţa până la suprafaţa totală, pentru care s-a reţinut o valoare de 10% din preţul arătat în grijă. Prin urmare, nu este vorba de o eroare materială în lipsa unei expertize, reţinându-se valoarea terenurilor supuse partajării prin raportare la valoarea pe mp a terenurilor arătate în grila notarilor publici.

În ceea ce priveşte cererea de completare, instanţa într-adevăr a omis să se pronunţe asupra cererii formulate de petenţii din prezenta acţiune, de intabulare a dreptului de proprietate asupra terenurilor atribuite defunctului D.A., sens în care a completat dispozitivul.

Împotriva acestor hotărâri au declarat apel atât pârâta I.F., cât şi pârâţii D.I., V.G.M., L.L., D.A.D., D.A.N., P.A.I..

Apelanta I.F. a solicitat, în principal, admiterea apelului, modificarea sentinţei atacate în sensul de a-i fi atribuită suprafaţa de teren de 2880 mp din parcela de 4800 mp din titlul de proprietate comun, înscris în CF. nr.50488 Cicârlău, nr cadastral 50448, conform variantei de partaj nr. 3.2.3. pag. 8 din raportul de expertiză topografică întocmit de doamna expert Sălăgean; în lotul intimatei D.I. şi a celorlalţi moştenitori ai defunctului D.A. o suprafaţă de 1920 mp din parcela de 4800 mp conform variantei de partaj 3.2.5. pag. 9; în lotul intimatei reclamante R.E. terenul extravilan de 2900 mp din titlul de proprietate nr. 59944/9/1994, niciuna din părţi neopunându-se ca aceasta să primească această suprafaţă de teren.

La această modalitate de partajare instanţa va trebui să îi oblige pe moştenitorii fratelui apelantei, D.A., să plătească sulta către B.M., R.E. F. şi către moştenitorii surorii apelantei C.C..

În subsidiar, în situaţia în care instanţa de apel ar menţine loturile de teren atribuite conform sentinţei instanţei de fond, şi anume suprafaţa de 4005 mp intravilan atribuită în proprietate defunctului D.A., suprafaţa de 795 mp atribuită apelantei I.F. şi suprafaţa de 2900 mp extravilan atribuită intimatei R.E., solicită modificarea sumelor de bani stabilite cu titlu de sultă şi să se constate că patrimoniul defunctului său frate D.A. este grevat de un pasiv succesoral constând în obligaţia de a plăti sulta celorlalte părţi din proces astfel:

- Intimatei reclamante R.E. F. sulta în sumă de 5557, 6 lei

- Intimatei pârâte B.M. sulta în sumă de 17210,6 lei

- Intimaţilor pârâţi C.B.G. şi D.V.I. sulta în sumă totală de 17210,6 lei

- Apelantei I.F. sulta în sumă dă 44950 lei.

În motivarea apelului, apelanta a învederat că sentinţa civilă apelată este nelegală şi netemeinică.

Instanţa fondului a admis acţiunea de partaj a intimatei reclamante R.E. F., a constatat că moştenitorii defunctului său tată sunt apelanta alături de cei patru fraţi, a constatat că fiecărui coproprietar îi revine o cotă de 1/5 parte din terenurile din titlul de proprietate comun nr. 59944/9/1994 şi a dispus sistarea stării de indiviziune atribuind suprafaţa de 4005 mp intravilan în proprietate defunctului său frate D.A., suprafaţa de 795 mp - apelantei I.F. şi suprafaţa de 2900 mp extravilan - intimatei R.E..

Partajarea a fost făcută în această modalitate de instanţa fondului care a înţeles să ţină seama de modul de folosinţă a terenului, considerând că aceasta ar fi modalitatea cea mai avantajoasă.

A motivat instanţa fondului alegerea acestui criteriu de partajare considerând că, dacă i-ar fi atribuit apelantei terenul în suprafaţă de 2880 mp din parcela de 4800 mp din titlul de proprietate comun, înscris în C.F. nr. 50 488 Cicârlău, nr. cadastral 50 448, conform Variantei de partaj nr. 3.2.3. pag. 8 din raportul de expertiză topografică întocmit de doamna expert Sălăgean, terenul nu ar mai putea fi folosit eficient, loturile având lăţime mică, limitându-se posibilitatea de construire sau de extindere.

Stabilind acest criteriu pentru partajare instanţa fondului nu a luat în calcul nici înţelegerea dintre intimata reclamantă R.E. şi pârâtele I.F., C.C. şi B.M., surorile apelantei I.F., care au adoptat aceeaşi poziţie cu apelanta, fiind de acord cu partajarea terenurilor conform solicitării sale, unul din criteriile de partajare din Cod pr. civ. art. 988 fiind şi acordul părţilor.

Apelanta consideră că în mod greşit instanţa de fond a împărtăşit poziţia doamnei expert, cum că terenul de 4800 mp ar fi incomod de partajat şi crearea unor căi de acces înspre parcele ar fi incomodă, deoarece apelanta foloseşte via de 795 mp dintotdeauna şi a avut şi are probleme cu accesul la proprietate, D.I. şi copiii acesteia, adică moştenitorii fratelui său D.A., ameninţându-o de fiecare dată să nu mai meargă la vie blocându-i calea de acces în nenumărate rânduri cât şi în prezent.

Stabilirea în lotul său a terenului de 795 mp vie fără a i se asigura calea de acces pe care a solicitat-o este nelegală şi menţine în continuare starea de neînţelegere care a existat dintotdeauna între apelantă şi familia fratelui D.A..

Apelanta solicită stabilirea lotului său după cum a solicitat în obiecţiunile la raportul de expertiză: începând din drumul comunal Valea N.ii, între vecinul B.V. şi Construcţia C2 cuprinsă în lotul I, mai exact începând aproximativ din punctul 1 către Lotul 2 pe lângă Construcţia C2, iar din spatele construcţiei C2 pe jumătatea terenului până în capăt, cu păstrarea unei distante de aprox. 1 m între calea de acces şi C2 pentru ca astfel să poată să aibă acces la proprietate Lotul 2.

Conform reţinerilor doamnei expert terenul pe care este construită casa părintească, aflată în prezent în folosinţa lui D.I. şi a copiilor face parte din intravilan. A arătat doamna expert că, din parcela de 4800 mp, 1366 mp fac parte din intravilan, ce cuprinde casa de locuit părintească din care 662 mp categoria de folosinţa curţi construcţii şi 704 mp fâneţe, iar diferenţa de 3434 mp face parte din extravilanul comunei Cicîrlău.

In condiţiile în care apelanta a primi teren în extravilan, în spatele terenului moştenitorilor lui D.A., valoarea terenului său este cu mult mai redusă decât valoarea terenului pe care l-au primii moştenitorii defunctului D.A., şi nicidecum terenul atribuit de instanţa fondului apelantei nu valorează suma de 22.600 lei.

Apelanta solicită instanţei de apel să ia în considerare prevederile şi criteriile de împărţire prevăzute de Codul de procedură civilă art. 988, potrivit căruia la formarea şi atribuirea loturilor, instanţa va ţine seama şi de anumite criterii precum acordul părţilor, mărimea cotei părţilor ce se cuvine fiecăruia din masa bunurilor de împărţit, natura bunurilor, domiciliul şi ocupaţia părţilor.

Raportat la criteriile legale pentru partajare de mai sus, apelanta apreciază că este îndreptăţită să primească în lotul său terenul de 2880 mp din parcela de 4800 mp din titlul de proprietate comun, înscris în C.F. nr. 50 488 Cicârlău, Nr cadastral 50 448, conform Variantei de partaj nr. 3.2.3. pag. 8 din raportul de expertiza topografică întocmit de doamna expert S.A..

De asemenea, apelanta înţelege să critice hotărârea instanţei de fond pentru nelegalitate şi netemeinicie, întrucât nu a ţinut cont de antecontractele intervenite între apelanta I.F. şi surorile sale, antecontract de vânzare cumpărare din anul 2010, care îmbracă de fapt forma unui partaj judiciar convenţional, prin care intimatele pârâte B.M. şi C.C. au cedat către apelantă fiecare jumătate din cota deţinută din terenul de 4800 mp, adică fiecare câte 480 mp, iar reclamanta R.E. i-a cedat întreaga cotă care îi revine de 960 mp din acest teren.

Apelanţii D.I., V.G.M., L.L., D.A.D., D.A.N., P.A.I. prin apelul formulat au solicitat, în principal, admiterea apelului, schimbarea în parte a hotărârii şi a încheierii atacate în sensul partajării terenurilor potrivit variantei stabilite de instanţa de fond, dar fără obligarea pârâţilor apelanţi la plata vreunei sulte către celelalte părţi. În subsidiar, admiterea apelului, schimbarea în parte a hotărârii şi a încheierii atacate în sensul partajării terenurilor potrivit variantei stabilite de instanţa de fond, însă nu la valorile stabilite de instanţă ci la valorile corecte ale terenurilor, cu cheltuieli de judecată în apel.

În motivarea apelului, apelanţii au învederat că apreciază netemeinică sentinţa şi încheierea din 26.06.2017, pronunţate de instanţa de fond în acest dosar.

Reclamanta R.E. primeşte terenul de 2900 mp, iar celelalte pârâte au primit în altă parte terenuri, potrivit înţelegerii dintre părinţi şi copiii lor.

Această înţelegere, pe care o apreciază că a fost dovedită cu probele testimoniale şi cu interogatoriile părţilor, a fost ca băiatului D.A. să îi revină casa, anexele şi terenurile pe care le folosea, în timp ce surorile defunctului au primit de la părinţi terenuri în altă parte pe care fie le folosesc (cazul suprafeţei de 1859 mp teren intravilan cuprins în Titlul de Proprietate nr. 42152/48/25.03.2002 folosit de pârâtele B.M. şi C.C.) fie le-au vândut ( cazul terenului de 2900 mp în zona satului Iojib, comuna Medieşu Aurit, pentru care pârâta I.F., în calitate de moştenitoare a defunctului D.A., a obţinut Titlul de proprietate nr. 317939/22.02.2003 după care a vândut terenul).

Reaua - credinţă a surorilor defunctului D.A. este evidentă pentru că această înţelegere a fost respectată cât timp a trăit fratele lor, fără a emite vreo pretenţie de bani sau terenuri. În schimb după moartea fratelui lor atât reclamanta cât şi pârâta I.F. au început să emită pretenţii solicitând loturi de teren din cel pe care îl foloseau moştenitorii fratelui lor.

Prin urmare nu este corect ca surorile defunctului să beneficieze şi de acele terenuri primite, dar să beneficieze şi de sulte, aşa cum a dispus instanţa de fond, astfel că apelanţii solicită schimbarea în parte a hotărârii în sensul înlăturării dispoziţiilor referitoare la plata sultelor către reclamantă şi ceilalţi pârâţi.

Apelanţii apreciază netemeinică şi nelegală sentinţa atacată sub aspectul valorilor terenurilor stabilite de instanţa de fond.

Astfel, în ceea ce priveşte terenul de 2900 mp de la locul numit Toag Grof instanţa a stabilit valoarea lui la 1.653 lei iar în ce priveşte terenul de 4800 mp de la locul numit Acasă a stabilit valoarea lui la 134.400 lei.

Iniţial apelanţii au crezut că este vorba de o eroare, astfel încât au formulat o cerere de îndreptare a erorii materiale, care însă a fost respinsă prin încheiere din data de 26.06.2017, pe care au înţeles să o atace prin prezentul apel, împreună cu sentinţa.

Din discuţiile purtate la termenul de judecată din 14 iunie 2017, acordat pentru soluţionarea acestei cereri apelanţii au înţeles modul cum a ajuns instanţa de judecată la calculul valorilor terenurilor incluse în masa partajabilă, în raport de care au fost calculate şi sultele - pasiv care afectează masa succesorală a defunctului D.A.-fiu.

Astfel, apelanţii au înţeles că la momentul stabilirii valorii terenurilor şi a taxei de timbru aferente cererii de chemare în judecată (prin încheierea din 24.07.2014) a fost avut în vedere algoritmul de calcul şi valorile stabilite în expertiza denumită Evaluarea Fondului imobiliar M. 2014.

Pentru terenul extravilan de 2900 mp categoria arabil, valoarea de 407,55 lei a fost stabilită, având în vedere valoarea de 0,57 lei /mp astfel:

- primii 500 mp x 0,57 lei/mp - 285 lei

- următorii 500 mp x 0,57 lei/mpx25% = 71,25 lei

- restul de 900 mp x 0,057 lei/mp = 51,3 lei

Pentru terenul intravilan de 4800 mp, având în vedere valoarea de 28 lei/mp, valoarea totală de 28.140 lei a fost calculată după cum urmează:

- primii 500 mp x 28 lei/mp - 14.000 lei

- următorii 500 mp x 28 lei/mpx25% = 3.500 lei

- restul de 3800 mp x 2,8 lei/mp = 10640 lei

Numai că la stabilirea valorii loturilor şi a sultelor datorate, instanţa nu a mai avut în vedere acelaşi algoritm de calcul şi a ajuns la alte valori ale terenurilor, diferite de cele avute în vedere la calculul taxei judiciare de timbru.

Astfel valoarea terenului extravilan de 2900 mp a fost calculată pur şi simplu înmulţind suprafaţa cu valoarea de 0,57 lei /mp ajungându-se la valoarea de 1653 lei iar valoarea terenului de 4800 mp a fost calculată înmulţind suprafaţa cu 28 lei/mp ajungându-se la valoarea de 134.400 lei.

Prima instanţă trebuia să aibă în vedere faptul că potrivit expertizei topografice efectuată în cauză terenul de 2900 mp care în titlul de proprietate apare ca fiind teren extravilan în fapt este teren aflat în intravilanul oraşului Tăuţii Măgherăuş şi trebuia să calculeze valoarea terenului având în vedere acest aspect.

Iar în ceea ce priveşte terenul de 4800 mp trecut în Titlul de Proprietate ca fiind teren intravilan, potrivit aceleiaşi expertize topografice o parte din teren, respectiv 3434 mp este teren extravilan şi doar diferenţa de 1366 mp este teren intravilan

La fondul cauzei, toate părţile au fost de acord a se avea în vedere valoarea terenului în raport de care a fost stabilită taxa judiciară de timbru. S-a consemnat acest lucru în încheierea din 18.02.2015 (pag.4 lin. 1-3) - fiind consemnată poziţia apelanţilor, a reclamantei R.E., precum şi a pârâtelor B.M. şi I.F.. Pârâta C.C. a depus un înscris la data de 25.02.2015 în sensul susţinerii aceloraşi valori.

Abia mai târziu, în cursul procesului, administrându-se proba cu expertiza topografică, s-a constatat că terenul de 2900 mp este de fapt teren intravilan la Tăuţii Măgherăuş iar terenul de 4800 mp de Acasă este doar o parte intravilan (1366 mp) şi o parte extravilan.

Astfel încât apelanţii nu mai sunt de acord cu valorile stabilite de instanţă nici măcar la calculul taxei judiciare de timbru pentru că nu ar fi corect ca reclamanta R.E. să primească un teren intravilan în oraşul Tăuţii Măgherăuş dar în fapt la calculul valorii acestuia şi a sultelor aferente să fie luat în calcul ca fiind un teren extravilan la Cicârlău pentru că nu este real.

În timp ce pe de altă parte, în lotul defunctului D.A. să se considere că intră doar teren intravilan la Cicârlău când, în fapt, nu este corect. Potrivit expertizei efectuată în cauză - anexa 4, fila 2 - din cei 4005 mp folosiţi în prezent de moştenitorii defunctului, doar 1366 mp reprezintă teren intravilan iar diferenţa de 2639 mp este extravilan.

Intimata I.F. a formulat întâmpinare la apelul declarat de apelanţii D.I., V.G.M., L.L., D.A.D., D.A.N., P.A.I. prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat.

Intimata a arătat că nu este de acord cu solicitările din cererea de apel.

În ceea ce priveşte solicitarea apelanţilor formulată în principal, de a nu plăti sulta celorlalte părţi din proces, intimata solicită ca instanţa de apel să ţină cont de faptul că în titlul de proprietate comun figurează toţi cei 5 fraţi, în calitate de coproprietari, fiecare dintre aceştia având drepturi egale la partajarea terenurilor.

Intimata apreciază că nu este corect ca moştenitorii defunctului D.A., adică apelanţii, să primească 4005 mp de teren intravilan Cicârlău pe care se află casa părintească, iar ceilalţi 4 fraţi să nu primească măcar o sultă corespunzătoare valorii terenului.

De asemenea, apelanţii au înţeles să formuleze cerere de îndreptare a erorii materiale cu privire la valoarea terenurilor supuse partajării, apreciind că valoarea terenurilor ar trebui să fie cea în funcţie de care instanţa fondului a stabilit plata taxelor de timbru.

Aceasta cerere a apelanţilor a fost respinsă şi în mod corect a apreciat instanţa fondului că partajarea terenurilor s-a dispus ţinându-se cont de valoarea de circulaţie a terenurilor, respectiv de valoarea pe metru pătrat din cuprinsul Grilei notarilor publici.

A reţinut instanţa fondului faptul că modalitatea de stabilire a taxelor judiciare pentru terenuri se face raportat la primii 500 mp la întreaga valoare prevăzută în grilă, următorii 500 mp la o valoare de 25% din preţul arătat în grilele notarilor publici, iar diferenţa de suprafaţă se calculează la o valoare de 10% din preţul indicat în grilă.

Intimata apreciază că instanţa fondului a făcut o bună apreciere a modalităţii de partajare a terenurilor, fiind incorect să se stabilească valoarea sultelor în funcţie de această modalitate de stabilire a taxelor de timbre, cu atât mai mult cu cât nu se poate aprecia care din părţi ar primi primii 500 mp şi care ar primi restul suprafeţelor.

În privinţa susţinerii că surorile defunctului ar fi beneficiat de alte terenuri pe care le-ar fi valorificat, este complet neadevărat, atâta timp cât titlul de proprietate menţionat de apelanţi cu nr. 45125/48/2002 nu este eliberat exclusiv în favoarea intimatelor B.M. şi C.C., ci este un titlu de proprietate comun emis în favoarea celor 5 fraţi din prezentul dosar, între care şi D.A., autorul apelanţilor, precum şi în favoarea altor 2 persoane şi anume D.M. şi C.A., titlu emis după un alt autor, defunctul V.C..

Din acest titlu de proprietate cei 5 fraţi deţin doar o cotă de 1/3 din întreaga suprafaţă de teren de 4026 mp, cota de 2/3 revenind celorlalţi 2 coproprietari din titlu.

In condiţiile în care acest titlu de proprietate nu face obiectul prezentului dosar şi nici nu a făcut obiectul unui partaj pentru sistarea stării de indiviziune, cu greu se poate spune care ar fi suprafaţa la care ar avea dreptul cele două surori menţionate de apelanţi.

Susţin apelanţii că în mod greşit a stabilit instanţa fondului valoarea terenului din Cicârlău de 4005 mp pe care l-au primit prin Sentinţa civilă atacată, considerând că acest teren chiar împreună cu construcţiile aflate pe acesta nu ar avea cum să valoreze 134.400 lei.

Intimata apreciază că este greşit, în condiţiile în care în Cicârlău preţul terenurilor pentru construcţii nu scade sub 1000 euro/ar, cu atât mai mult dacă s-ar vinde teren cu tot cu casa, valoarea nu ar scădea nici cum sub 45 000 - 50 000 Euro.

În opinia intimatei nu este nici legal şi nici onest ca defunctul D.A. prin moştenitorii săi să primească aproape întreaga suprafaţă de teren aferentă casei părinteşti şi curţii acesteia, iar ceilalţi 4 fraţi să nu primească nici sulta, în condiţiile în care toţi 5 sunt coproprietari ai acestui teren, renunţând la drepturile ce li s-ar fi cuvenit din casa părintească şi fiind de acord ca aceasta să revină fratelui lor D.A..

Intimata apreciază că instanţa fondului a omis, atunci când a împărţit terenurile, înţelegerea dintre intimata-reclamantă R.E., C.C., B.M. şi apelanta I.F., toate 4 surori, respectiv acordul părţilor, criteriu prevăzut ca şi criteriu de partajare de dispoziţiile art. 988 din Cod procedură civilă.

Între aceste 4 surori au intervenit promisiuni de vânzare - cumpărare, care îmbracă de fapt forma unui partaj amiabil cu sultă, prin care apelanta I.F. a plătit surorilor acesteia sume de bani pentru partea lor din terenuri.

Intimata consideră că în mod greşit instanţa de fond a împărtăşit poziţia doamnei expert, cum că terenul de 4800 mp ar fi incomod de partajat şi crearea unor căi de acces înspre parcele ar fi incomodă, deoarece apelanta I.F. foloseşte via de 795 mp dintotdeauna şi a avut şi probleme cu accesul la proprietate, D.I. şi copiii acesteia, adică moştenitorii defunctului D.A., ameninţând-o de fiecare dată să nu mai meargă la vie, blocându-i calea de acces în nenumărate rânduri cât şi în prezent.

Stabilirea în lotul apelantei I.F. a terenului de 795 mp vie fără a i se asigura calea de acces pe care a solicitat-o este nelegala şi menţine în continuare starea de neînţelegere care a existat dintotdeauna între aceasta şi familia fratelui D.A..

În condiţiile în care apelanta I.F. a primit teren în extravilan, în spatele terenului moştenitorilor lui D.A., valoarea terenului acesteia este cu mult mai redusă decât valoarea terenului pe care l-au primit moştenitorii defunctului D.A., şi nicidecum terenul atribuit de instanţa fondului apelantei nu valorează suma de 22.600 lei.

Raportat la criteriile legale pentru partajare de mai sus, apelanta I.F. este îndreptăţită să primească în lotul său terenul de 2880 mp din parcela de 4800 mp din titlul de proprietate comun, înscris în C.F. nr. 50488 Cicârlau, Nr cadastral 50 448, conform Variantei de partaj nr. 3.2.3. pag. 8 din raportul de expertiză topografică întocmit de doamna expert S.A..

Intimaţii D.I., V.G.M., L.L., D.A.D., D.A.N., P.A.I. au formulat întâmpinare la apelul declarat de către apelanta I.F. prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat.

Intimaţii au arătat că s-a solicitat, în principal, de către apelantă, modificarea sentinţei în sensul stabilirii unei alte variante de partaj, respectiv potrivit punctului 3.2.3 . pag. 8 din lucrarea de expertiză.

Aşa cum rezultă din lucrarea de expertiză, această variantă este reflectată în anexa 6 si presupune partajarea terenului de 4800 mp de la locul numit Acasă astfel:

- Lotul 1 - 960 mp - către moştenitorii defunctului D.A.

- Lotul 2- 2880 mp către apelanta I.F.

- Lotul 3 - 480 mp - moştenitorii lui C.C.

- Lotul 4-480 mp către B.M..

În plus, potrivit aceleiaşi variante, terenul de 2900 mp, care s-a constatat că este teren intravilan al oraşului Tăuţii Măgherăuş să revină reclamantei R.E. F..

În legătură cu această din urmă propunere, de atribuire a terenului în suprafaţă de 2900 mp către reclamantă, toate părţile au acceptat acest lucru aşa încât intimaţii nu cred că se mai impun comentarii cu privire la acest aspect.

Intimaţii nu pot fi însă de acord cu partajarea terenului de 4800 mp în modalitatea propusă de apelantă.

Chiar în finalul expertizei, pag.9, ultimul paragraf, doamna expert arată că „în propunerile solicitate nu se menţionează crearea unor căi de acces înspre loturile rezultate. Dar având în vedere configuraţia şi poziţia construcţiilor, terenul de 4800 mp este oricum incomod de partajat şi la fel de incomodă este varianta determinării unor căi de acces înspre parcelele noi. In aceste condiţii va trebui să se aibă în vedere acordarea unor drepturi de servitute în favoarea parcelelor care nu au asigurat accesul la drumul public”.

Mai mult, la fondul cauzei, nu aceasta a fost varianta agreată de către pârâta I.F., ci cea care a fost reflectată în completarea la lucrarea de expertiză depusă pentru termenul din 01.03.2017 în sensul că pârâtei I.F. să îi revină suprafaţa de 2880 mp, cu acces din drum, iar moştenitorilor lui D.A. să le revină suprafaţa de 1920 mp.

Însă şi această variantă de partaj este dezavantajoasă din mai multe puncte de vedere, aşa cum a reieşit din completarea la expertiză

• Limita de dezmembrare traversează o anexă construită de familia D., anexă care, chiar dacă are caracter provizoriu este totuşi proprietatea familiei. în cazul în care s-ar opta pentru această variantă de partaj ar fi necesară demolarea construcţiei, ceea ce ar genera din nou un conflict între părţi cu privire Ia contravaloarea anexei

• Prin această variantă spune doamna expert că suprafaţa aflată în intravilanul localităţii nu va mai fi exploatată eficient întrucât Ioturile rezultate ar avea o lăţime mică

• împărţirea pe orizontală ar limita posibilităţile de construire sau extindere, diminuând potenţialul cantitativ de amenajare, gestionare şi administrare a terenului din intravilan

Pe de altă parte, nu este echitabilă această variantă şi nici morală întrucât înţelegerea dintre părinţi si cei cinci copii a fost ca băiatului D.A. sa ii revină casa, anexele si terenurile pe care le folosea in timp ce surorile defunctului au primit de la părinţi terenuri in alta parte pe care fie le folosesc (cazul suprafeţei de 1859 mp teren intravilan cuprins in Titlul de Proprietate nr. 42152/48/25.03.2002 folosit de paratele B.M. şi C.C.) fie le-au vândut ( cazul terenului de 2900 mp în zona satului Iojib, comuna Mediesu Aurit, pentru care parata apelantă I.F., in calitate de moştenitoare a defunctului D.A., a obţinut Titlul de proprietate nr. 31-7939/22.02.2003 după care a vândut terenul).

Intimaţii mai arată că insistă apelanta asupra faptului că instanţa de fond nu a luat în calcul antecontractul intervenit între ea şi surorile ei cu privire la terenul de 4800 mp supus partajului. Aşa cum am arătat la fondul cauzei, apreciem că această convenţie nu poate fi luată în considerare întrucât are ca obiect suprafeţe de teren care nu le fuseseră atribuite reclamantei şi pârâtelor; dimpotrivă apreciem ca acest înscris a fost preconstituit, cu scopul evident de a forţa un partaj al terenului intravilan în sensul celor consemnate în acea convenţie

Intimaţii B.M., D.V.I. şi C.B.G. au formulat întâmpinare, prin care au arătat că sunt de acord cu cererea de apel a apelantei I.F., şi în consecinţă solicită admiterea acesteia aşa cum a fost formulat. În ceea ce priveşte apelul formulat de către apelanţii D.I., V.G.M., L.L. V.ia solicită respingerea acestuia.

Intimaţii au arătat că în mod corect apreciază apelanta pârâtă I.F., că Sentinţa civilă apelată este nelegală şi netemeinică.

Partajarea a fost făcută în această modalitate de instanţa fondului care a înţeles să ţină seama de modul de folosinţă a terenului, considerând că aceasta ar fi modalitatea cea mai avantajoasă.

A motivat instanţa fondului alegerea acestui criteriu de partajare considerând că, dacă ar fi atribuit apelantei - pârâte I.F. terenul în suprafaţă de 2880 mp din parcela de 4800 mp din titlul de proprietate comun, înscris în C.F. nr. 50 488 Cicârlău. Nr cadastral 50 448 conform Variantei de partaj nr. 3.2.3. pag. 8 din raportul de expertiză topografică întocmit de doamna expert Sălăgean, terenul nu ar mai putea fi folosit eficient, loturile având lăţime mică, limitându-se posibilitatea de construire sau de extindere.

Stabilind acest criteriu pentru partajare instanţa fondului nu a luat în calcul nici înţelegerea dintre B.M. şi sora sa C.C. cu apelanta -pârâtă I.F., care a adoptat aceeaşi poziţie cu a intimaţilor, fiind de acord cu partajarea terenurilor conform solicitării, unul din criteriile de partajare din Cod pr civ art. 988 fiind şi acordul părţilor.

Intimaţii mai arată faptul că apelanta I.F. a plătit intimatei B.M., respectiv mamei acestora, defuncta C.C., sumele de bani arătate în acţiunea de la fond şi în cererea de apel, fapt de care instanţa de apel ar trebui să ţină seama. Aceste sume sunt: 20.000 lei a primit intimate - reclamant R.E. pentru cota din terenul intravilan şi câte 10.000 lei au primit B.M. şi defuncta C.C. pentru jumătate din cota lor din terenul intravilan.

Intimata R.E. F. a depus întâmpinare prin care a arătat că este de acord cu cererea de apel a apelantei I.F., şi în consecinţă solicită admiterea acesteia aşa cum a fost formulat. În ceea ce priveşte apelul formulat de către apelanţii D.I., V.G.M., L.L. V.ia solicită respingerea acestuia.

Intimata a arătat că în mod corect apreciază apelanta pârâtă I.F., că sentinţa civilă apelată este nelegală şi netemeinică. Partajarea a fost făcută în această modalitate de instanţa fondului care a înţeles să ţină seama de modul de folosinţă a terenului, considerând că aceasta ar fi modalitatea cea mai avantajoasă.

A motivat instanţa fondului alegerea acestui criteriu de partajare considerând că, dacă ar fi atribuit apelantei - pârâte I.F. terenul în suprafaţă de 2880 mp din parcela de 4800 mp din titlul de proprietate comun, înscris în C.F. nr. 50488 Cicârlău nr. cadastral 50448 conform Variantei de partaj nr. 3.2.3. pag. 8 din raportul de expertiză topografică întocmit de doamna expert Sălăgean, terenul nu ar mai putea fi folosit eficient, loturile având lăţime mică, limitându-se posibilitatea de construire sau de extindere.

Stabilind acest criteriu pentru partajare instanţa fondului nu a luat în calcul nici înţelegerea dintre B.M. şi sora sa C.C. cu apelanta -pârâtă I.F., care a adoptat aceeaşi poziţie cu a intimaţilor, fiind de acord cu partajarea terenurilor conform solicitării, unul din criteriile de partajare din Cod pr civ art. 988 fiind şi acordul părţilor.

Examinând sentinţa atacată prin prisma criticilor formulate de apelanţi, a actelor şi lucrărilor dosarului, tribunalul a reţinut următoarele:

Reclamanta intimată R.E. F. a învestit prima instanţă cu judecarea unei cereri de partaj privind terenurile cuprinse în titlul de proprietate nr. 59944/9/21.03.1994: teren extravilan „Toag Grof”, în suprafaţă de 2900 mp; teren intravilan în suprafaţă de 900 mp; teren intravilan în suprafaţă de 1600 mp;  teren intravilan în suprafaţă de 500 mp; teren intravilan în suprafaţă de 1800 mp, terenul intravilan în suprafaţă totală de 4800 mp fiind înscris în CF 50448 Cicârlău, nr. cadastral 50448,  bunuri asupra cărora părţile au un drept de proprietate comună.

Toate părţile au convenit în privinţa componenţei masei bunurilor de împărţit formate din terenurile cuprinse în titlul de proprietate nr. 59944/9/21.03.1994, apelanţii pârâţi reclamanţi reconvenţionali D.I., V.G.M., L.L.-Viorica, D.A.D, D.A.N., P.A.I., renunţând la solicitarea lor, formulată pe cale reconvenţională, de a include în masa de partajat a terenului în suprafaţă de 1859 mp de natură livezi cuprinse în Titlul de proprietate nr. 45125/48 din 25.03.2002.

De asemenea, nu s-au contestat, intrând în putere de lucru judecat, cotele de proprietate ale părţilor: reclamanta R.E. F.- 1/5, apelanta intimată I.F.-1/5, intimatele pârâte B.M. şi C.C.(cea din urmă decedată în cursul procesului), fiecare câte 1/5 parte, şi defunctul D.A., autorul apelanţilor pârâţi D.I., V.G.M., L.L.-Viorica, D.A.D., D.A.N., P.A.I. -1/5 parte.

Totodată, părţile s-au învoit în sensul atribuirii terenului extravilan in suprafaţă de 2900 mp din locul denumit „Toag Grof”, în urma partajului, în proprietatea exclusivă a reclamantei R.E. F..

Nemulţumirile apelantei I.F. au vizat modalitatea de partajare a terenului intravilan de 4800 mp stabilită de prima instanţă, iar apelanţii D.I., V.G.M., L.L.-Viorica, D.A.D., D.A.N., P.A.I., au criticat obligarea lor la plata sultei către celelalte părţi, iar în subsidiar, cuantumul sultei, apreciind că valorile terenurilor nu au fost corect stabilite.

Susţinerile apelanţilor D.I., V.G.M., L.L.-V., D.A.D., D.A.N., P.A.I. potrivit cărora nu trebuiau obligaţi la sultă întrucât înţelegerea dintre părinţi şi copiii lor a fost ca autorului lor, D.A., să îi revină casa, anexele şi terenurile pe care le folosea, în timp ce surorile lui au primit de la părinţi terenuri în altă parte, puteau fi valorificate doar în cazul în care prima instanţă ar fi fost învestită, pe cale principală sau incidentală, cu o cerere de raport al donaţiilor pretins efectuate de defunctul D.A., decedat la data de 04.02.1973, fiicelor sale. 

Or, în prezenta cauză părţile au supus împărţelii exclusiv terenurile din titlul de proprietate nr. 59944/9/21.03.1994, bunuri cu privire la care, în temeiul  art. 984 Cod procedură civilă, instanţa a procedat la formarea loturilor, la atribuirea lor şi la întregirea lor  printr-o sumă în bani.

De altminteri, titlul de proprietate nr.42152/48/25.03.2002 la care fac referire apelanţii a fost eliberat moştenitorilor pentru terenurile de care au aparţinut defunctei V.C., iar nu defunctului D.A. a cărui masă succesorală a fost dezbătută şi partajată(f.131).

Apelanţii D.I., V.G.M., L.L.-Viorica, D.A.D., D.A.N., P.A.I. nu au probat înţelegerea la care fac referire în motivele de apel, iar împrejurarea că intimatele surori ale defunctului D.A., decedat la data de 14.05.2006, au tolerat folosinţa terenului intravilan de către acesta, iar după deces, de către familia lui, nu atestă existenţa vreunei asemenea convenţii.

Martora Bura Viorica, propusă de pârâţii apelanţi, a declarat că D.I. le-a propus celorlalte părţi să le plătească o sumă de bani şi să-i lase ei terenurile, ori o asemenea propunere nu corespunde pretinsei învoieli potrivit căreia terenul intravilan folosit de apelanţi i se cuvenea defunctului D.A., decedat la data de 14.05.2006, fără vreo despăgubire pentru surori.

Ca atare, tribunalul apreciază ca fiind nefondată critica apelanţilor D.I., V.G.M., L.L., D.A.D., D.A.N., P.A.I. referitoare la obligarea lor la plata sultei pentru egalizarea loturilor.

Sunt, însă, întemeiate criticile referitoare la valoarea bunurilor supuse partajului.

În faţa primei instanţe părţile au convenit asupra evaluării terenurilor supuse partajului la valoarea în funcţie de care s-a calculat taxa judiciară de timbru, respectiv cea rezultată din expertizele notarilor publici. La împărţeala în natură a terenurilor, formând loturi cu parcele având noi suprafeţe, ce urmau a fi egalizate prin sultă, prima instanţă, aplicând acelaşi algoritm de calcul din expertizele notarilor publici, a obţinut alte valori ale loturilor, întrucât expertiza utilizată prevede valori diferite în funcţie de mărimea suprafeţei de teren evaluate (primii 500mp o valoare, următorii 500 mp – o valoare mai redusă, etc.), situaţie care a nemulţumit părţile.

Ca urmare, având în vedere faptul că evaluarea bunurilor supuse partajului se face în funcţie de valoarea de circulaţie din momentul împărţelii, urmărindu-se menţinerea echilibrului între coindivizari inclusiv la data executării partajului, tribunalul a încuviinţat efectuarea unei expertize judiciare de evaluare a bunurilor imobile supuse împărţelii, apreciind întemeiat acest motiv de apel formulat de apelanţii D.I., V.G.M., L.L., D.A.D., D.A.N., P.A.I..

Prin raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de ing. B.V., însuşit de instanţa de judecată, s-a stabilit că valoarea terenului în suprafaţă de 4.800 mp înscris în C.F. 50448 Cicârlău, nr. cadastral 50448, este de 71.830 lei, respectiv 44.600 lei partea de teren cuprinsă în intravilanul localităţii (662 mp curţi construcţii şi 704 mp teren fâneaţă) şi 27.230 lei partea din acest teren cuprinsă în extravilan (1368 mp fâneaţă, 1650 mp tern cu vie şi 416 mp fâneaţă).

Terenul în suprafaţă de 2900 mp a fost evaluat la suma de 18.940 lei.

În ce priveşte modalitatea de partajare a terenurilor, se reţine, după cum s-a mai arătat, că toate părţile au fost de acord ca terenul extravilan, în suprafaţă de 2900 mp, situat la locul „Toag Grof”, cuprins în titlul de proprietate 59944/9/1994 să-i fie atribuit în proprietate exclusivă reclamantei R.E. F., CNP 2510826242539, prima instanţă a dispus în acest sens, tribunalul urmând a schimba, în temeiul art.477 al. 1 şi 984 al. 2 Cod procedură civilă, doar valoarea reţinută pentru acest teren în sentinţa atacată (soluţie dependentă de partea din hotărâre care a fost atacată).

Terenul în suprafaţă de 4.800 mp înscris în C.F. 50448 Cicârlău, nr. cadastral 50448, a fost împărţit de prima instanţă în două loturi, unul de 4005 mp, atribuit în proprietatea defunctului D.A., şi unul în suprafaţă de 795 mp atribuit pârâtei apelante I.F., conform planului de amplasament şi delimitare cuprins în anexa 4 fila 1, fila 2 şi fila 3, întocmit de d-na expert tehnic judiciar S.A..

Pârâta I.F. a criticat această modalitate de împărţire, învederând că a cumpărat de la fiecare din surorile B.M., C.C., jumătate din suprafaţa ce le revenea potrivit cotei, adică 480 mp, iar R.E. F. i-a vândut întreaga cotă de 960 mp din acelaşi teren, astfel că e îndreptăţită la 2880 mp din terenul înscris în C.F. 50448 Cicârlău, nr. cadastral 50448.  Apoi, a susţinut că stabilirea în lotul său a terenului de 795 mp vie fără a i se asigura cale de acces la parcelă este nelegală şi menţine în continuare starea de neînţelegere care a existat dintotdeauna între ea şi familia fratelui D.A..

Critica sa a vizat şi valoarea terenului înfundat ce i s-a atribuit.

Tribunalul reţine că potrivit art. 676 al.1 Cod civil, partajul bunurilor comune se va face în natură, proporţional cu cota-parte a fiecărui coproprietar, iar conform art.988 Cod procedură civilă, la formarea şi atribuirea loturilor, instanţa va ţine seama, după caz, şi de acordul părţilor, mărimea cotei-părţi ce se cuvine fiecăreia din masa bunurilor de împărţit, natura bunurilor, domiciliul şi ocupaţia părţilor, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărţeala, au făcut construcţii sau îmbunătăţiri cu acordul celorlalţi coproprietari sau altele asemenea.

Apelanta I.F., asemenea moştenitorilor defunctului D.A., decedat la data de 14.05.2006, are o cotă de 1/5 părţi din terenul înscris în C.F. 50448 Cicârlău, nr. cadastral 50448 şi a convenit cu surorile sale în sensul celor indicate în cererea de apel, prin antecontractul de vânzare-cumpărare cu dată certă notarială nr. 94/18.13.2013 a Notarilor publici Vladimir Mircea Bal – C. M. Bal.

Din acest teren în suprafaţă de 4800 mp menţionat, apelanta I.F. foloseşte o suprafaţă de aproximativ 5 ari de vie, aşa cum rezultă din interogatoriul acesteia, depoziţiile martorilor B.V., C.I. şi Ş.A., restul fiind deţinut de intimaţii D.I., V.G.M., L.L., D.A.D., D.A.N., P.A.I..

Expertul tehnic judiciar Sălăjan Andreea Renata a stabilit că suprafaţa folosită de I.F. din imobilul cu nr. cadastral 50448 are 795 mp, prezentând-o grafic în anexa 4 fila 1 din raportul de expertiză întocmit în primă instanţă (f.235). A învederat totodată că terenul de 4800 mp este incomod de partajat şi la fel de incomodă este şi varianta determinării unor căi de acces înspre parcelele noi, sugerându-se a se avea în vedere acordarea unor drepturi de servitute în favoarea acestora.

Pe terenul cu nr. cadastral 50448 se află amplasate casa de locuit şi anexele gospodăreşti ale apelanţilor intimaţi D.I., V.G.M., L.L., D.A.D., D.A.N., P.A.I., aceştia folosind, din suprafaţa de 4800 mp a nr. cadastral, 4005 mp, suprafaţă care le-a şi fost atribuită în proprietate de prima instanţă prin partajul realizat.

Solicitarea apelantei de a i se atribui o suprafaţă de 2880 mp din terenul de 4800 mp în considerarea antecontractului încheiat cu surorile sale nu poate fi primită. Înţelegerea dintre părţi putea fi valorificată în cadrul partajului, în temeiul art. 983 Cod procedură civilă, doar dacă intervenea între toţi coproprietarii bunurilor de împărţit, în caz contrar, instanţa urmând a ţine seama de criteriile partajului.

Însă, tribunalul constată că parcela de 795 mp atribuită de prima instanţă pârâtei apelante I.F., ţinând seama de modul de folosinţă, are caracter de loc înfundat, situaţia astfel creată prin partaj fiind în mod întemeiat criticată de apelantă, căci, pe lângă faptul că  perpetuează starea conflictuală dintre aceasta şi intimaţii D.I., V.G.M., L.L., D.A.D., D.A.N., P.A.I., va genera noi procese între apelanţi, art.618 al.1 Cod civil stabilind că „dacă lipsa accesului provine din vânzare, schimb, partaj sau dintr-un alt act juridic, trecerea nu va putea fi cerută decât celor care au dobândit partea de teren pe care se făcea anterior trecerea”.

Prin completarea 2 a raportului de expertiză, expertul tehnic judiciar Sălăjan Andreea Renata a identificat două posibilităţi de acces la lotul de 795 mp atribuit apelantei I.F., respectiv una cu o lungime de 112,29 m şi o lăţime de 2,98 m care permite un acces (dificil) cu mijloace auto şi o alta de 111,32m lungime şi 1,40 m lăţime –practicabilă numai cu piciorul.

A relevat d-na expert că prima cale de acces, cea cu mijloace auto, se suprapune peste anexa şi platforma lipite de construcţia intimaţilor D.I., V.G.M., L.L., D.A.D., D.A.N., P.A.I., ceea ce ar presupune demolarea anexei, spargerea platformei şi refacerea gardului pentru amenajarea accesului.

Tribunalul reţine, pe de altă parte, că pentru exploatarea optimă a terenului de 795 mp cu categoria de folosinţă –vie –este necesar accesul cu mijloace auto. 

Expertul judiciar B.V. a învederat că în ipoteza creării unei căi de acces în suprafaţa de 335mp ca lot separat, valoarea de piaţă a terenului rămas în folosinţa intimaţilor ar scădea doar cu valoarea suprafeţei de 335 mp afectată căii de acces, căci frontul stradal al imobilului intimaţilor diminuat la 25,02 ml nu afectează valoarea de piaţă.

Având în vedere că realizarea partajului în natură trebuie să constituie regula, celelalte modalităţi urmând a fi folosite doar în situaţiile în care partajul în această maniera nu poate fi realizat (art.676 Cod civil, art. 984 Cod procedură civilă), ţinând seama de necesitatea ca prin partajul judiciar să se tranşeze definitiv neînţelegerile dintre coproprietari, văzând dispoziţiile art. 988 Cod procedură civilă referitoare la criteriile partajului, dar şi de cele ale art. 617, 618 al. 1 Cod civil, tribunalul consideră întemeiate criticile apelantei I.F. referitoare la partajarea terenului cu nr. cadastral 50448 fără asigurarea unei căi de acces.

 În consecinţă, faţă de considerentele mai sus expuse, în temeiul art.480 al.2 Cod procedură civilă, tribunalul va admite în parte apelul formulat de apelanta I.F. şi va admite în parte apelul formulat de apelanţii D.I., V.G.M., L.L., D.A.D., D.A.N., P.A.I. împotriva sentinţei civile nr.4195 din 17.05.2017 şi a încheierii din 26.06.2017 pronunţate de Judecătoria Baia Mare, urmând a schimba în parte sentinţa în sensul atribuirii în proprietate exclusivă defunctului D.A., decedat în 14.05.2006, din terenul intravilan de 4800 mp cuprins în titlul de proprietate 59944/9/1994, înscris în C.F. 50448 Cicârlău, nr. cadastral 50448,  lotul 1, în suprafaţă de 3670 mp, delimitat conform planului de amplasament şi delimitare anexa 1**  a raportului de expertiză tehnică judiciară –completare 2- întocmit de d-na expert tehnic judiciar S.A., parte integrantă din prezenta decizie, lot având o valoare de 58.098,14 lei.

Va atribui în proprietate exclusivă pârâtei apelante I.F.,  din terenul intravilan de 4800 mp cuprins în titlul de proprietate 59944/9/1994, înscris în C.F. 50448 Cicârlău, nr. cadastral 50448,  lotul 2 în suprafaţă de 795 mp (6304,35 lei) şi lotul 3 în suprafaţă de 335 mp (7427,51 lei), delimitate conform planului de amplasament şi delimitare anexa 1**  a raportului de expertiză tehnică judiciară –completare 2- întocmit de d-na expert tehnic judiciar S.A., ce face parte integrantă din prezenta decizie, loturi având o valoare totală de 13.731,86 lei. 

În temeiul art.984 al. 3 Cod procedură civilă, tribunalul o va obliga pe reclamanta R.E. F. să plătească câte 262 lei cu titlu de sultă egalizatoare: pârâtei apelante I.F., pârâtei B.M. şi moştenitorilor pârâtei decedate C.C., C.B.G. şi D.V.I. şi va constata că patrimoniul defunctului D.A., decedat în 14.05.2006, este grevat de un pasiv succesoral constând în obligaţia de a plăti pârâtei apelante I.F. sultă în sumă de 4160,14 lei,  pârâtei B.M. - sultă în valoare de 17.812 lei şi  pârâţilor C.B.G. şi D.V.I., moştenitori ai pârâtei decedate C.C., sultă în valoare de 17.812 lei.

Se va dispune înscrierea în cartea funciară, în favoarea defunctului D.A., a dreptului de proprietate asupra terenului atribuit în urma partajului şi vor fi menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei atacate care nu sunt contrare prezentei decizii.

În temeiul art.477 al. 1 Cod procedură civilă, tribunalul va anula încheierea din 26.06.2017 pronunţată de Judecătoria Baia Mare ca şi consecinţă a schimbării în parte a sentinţei civilă nr.4195 din 17.05.2017 a Judecătoriei Baia Mare.

În privinţa cheltuielilor de judecată efectuate de părţi în apel, tribunalul constată că apelanţii D.I., V.G.M., L.L., D.A.D., D.A.N., P.A.I. au solicitat obligarea intimaţilor şi a intimatei apelante la plata sumei de 4202 lei din care 1402 lei taxă de timbru, 1500 lei onorariu avocat şi 1300 lei onorariu expert B., iar celelalte părţi nu au solicitat cheltuieli de judecată.

Cererea de apel a apelanţilor D.I., V.G.M., L.L., D.A.D., D.A.N., P.A.I. a fost admisă în parte, cheltuielile constând în onorariul avocaţial urmând a fi acordate în limita motivelor de apel admise, adică în cuantum de 750 lei.

În privinţa taxei de timbru şi a onorariului expertului B., tribunalul, reţinând că  în procedura partajului judiciar măsurile de împărţeală dispuse profită în egală măsură reclamanţilor, cât şi pârâţilor, apreciază că, indiferent de calitatea procesuală, suportarea cheltuielilor de judecată necesare sistării stării de coproprietate incumbă tuturor copărtaşilor direct proporţional cu cota cer li se cuvine din masa de împărţit.

Ca atare, suma de 2702 lei achitată de apelanţi cu titlu de taxă de timbru şi onorariu expert va fi suportată în limita cotei de 1/5 de proprietate, de fiecare coproprietar, respectiv în limita sumei de 540,4 lei.

În concluzie, în temeiul art. 453 al. 2 Cod procedură civilă, tribunalul îi va obliga pe intimaţii B.M., R.E. F., C.B.G. şi D.V.I., împreună, în calitate de moştenitori ai pârâtei decedate C.C. şi pe apelanta I.F. să le plătească apelanţilor D.I., V.G.M., L.L., D.A.D., D.A.N. şi P.A.I., suma de 728 lei cheltuieli de judecată în apel ( 540,4 lei + 750 lei:4= 728 lei) .

Domenii speta

Spete similare