Infractiune de evaziune fiscală prevăzută de art.9ain.1,lit. a,alin.3 din Legea 241/2005(in var. anterioara intrarii în vigoare a decizieinr.50/2013).cu aplicarea art.41 al.2 Cod penalanterior art.5 Cod Penal. Ascundere sursă impozabilă.

SENTINȚA PENALĂ NR.172/S

Şedinţa publică din data de  16 octombrie 2019

Completul de judecată constituit din:

PREŞEDINTE CGC

Grefier: AMA

Cu participarea procurorului A G din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, D.N.A. Serviciul Teritorial Braşov

Pentru astăzi fiind amânată pronunţarea în cauza penală privind pe inculpaţii:

- CAA, trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, prev. de art. 9 al. 1 lit. a, al. 3 din Legea nr. 241/2005 (în varianta anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 50/2013), cu aplicarea art. 41 al.2 Cod penal anterior (4 acte materiale) şi art. 5 Cod penal;

- CAV, trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, prev. de art. 9 al. 1 lit. a, al. 3 din Legea nr. 241/2005 (în varianta anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 50/2013), cu aplicarea art. 41 al.2 Cod penal anterior (4 acte materiale) şi art. 5 Cod penal;

- RBA, trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală, prev. de art. 26 Cod penal anterior raportat la art. 9 al. 1 lit. a, al. 3 din Legea nr. 241/2005 (în varianta anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 50/2013), cu aplicarea art. 41 al.2 Cod penal anterior (4 acte materiale) şi art. 5 Cod penal;

- S.C. C S.R.L., trimisă în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, prev. de art. 9 al. 1 lit. a, al. 3 din Legea nr. 241/2005 (în varianta anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 50/2013), cu aplicarea art. 41 al.2 Cod penal anterior (4 acte materiale) şi art. 5 Cod penal;

- S.C. C S.R.L., trimisă în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală, prev. de art. 26 Cod penal anterior raportat la 9 al. 1 lit. a, al. 3 din Legea nr. 241/2005 (în varianta anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 50/2013), cu aplicarea art. 41 al.2 Cod penal anterior (2 acte materiale) şi art. 5 Cod penal.

Dezbaterile în prezenta cauză au fost înregistrate conform dispoziţiilor art.369 A.1 Cod procedură penală.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică, la pronunţare, se constată lipsa părţilor.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Dezbaterile în cauza penală de faţă au avut loc în şedinţa publică din data de 02 octombrie 2019 când părţile prezente au pus concluzii potrivit celor consemnate în încheierea de şedinţă din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, iar instanţa, din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunţarea cauzei pentru data de 16 octombrie 2019.

TRIBUNALUL

Deliberând,

Prin rechizitoriul MINISTERULUI PUBLIC, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE  DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE, DIRECŢIA NAŢIONALĂ ANTICORUPŢIE, SERVICIUL TERITORIAL BRAŞOV cu numărul 105/P/2013 înregistrat la Tribunalul Braşov la data de 14.03.2017 sub numărul 1260/62/2017 s-a dispus:

I. Trimiterea în judecată a inculpaţilor:

CAA,  pentru infracţiunea de evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. 1 lit. a, alin. 3 din Legea 241/2005 (în varianta anterioară intrării în vigoare a Legii 50/2013), cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal anterior (4 acte materiale) şi art. 5 Cod penal;

CAV,  pentru infracţiunea de evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. 1 lit. a, alin. 3 din Legea 241/2005 (în varianta anterioară intrării în vigoare a Legii 50/2013), cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal anterior (4 acte materiale) şi art. 5 Cod penal;

 RBA, pentru infracţiunea de complicitate la evaziune fiscală, prev. de art. 26 Cod penal anterior rap. la art. 9 alin. 1 lit. a, alin. 3 din Legea 241/2005 (în varianta anterioară intrării în vigoare a Legii 50/2013), cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal anterior (4 acte materiale) şi art. 5 Cod penal;

SC C SRL  pentru infracţiunea de evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. 1 lit. a, alin. 3 din Legea 241/2005 (în varianta anterioară intrării în vigoare a Legii 50/2013), cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal anterior (4 acte materiale) și art. 5 Cod penal;

SC C SRL pentru infracțiunea de complicitate la evaziune fiscală, prev. de art. 26 Cod penal anterior rap. la art. 9 alin. 1 lit. a, alin. 3 din Legea 241/2005 (în varianta anterioară intrării în vigoare a Legii 50/2013), cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal anterior (2 acte materiale) şi art. 5 Cod penal.

II. Clasarea cauzei faţă de inculpații CAA, CAV și SC R SRL pentru comiterea infracţiunii de evaziune fiscală, prev. de art. 9 al.1 lit. a din Legea 241/2005 cu aplicarea art. 5 Cod penal şi faţă de inculpatul RBA pentru comiterea infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală, prev. de art. 26 Cod penal anterior rap. la art. 9 al.1 lit. a din Legea 241/2005 cu aplicarea art. 5 Cod penal, întrucât a intervenit prescripția răspunderii penale.

III. Clasarea cauzei relativ la comiterea infracțiunii de evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin.1 lit. c din Legea 241/2005, întrucât a intervenit prescripția răspunderii penale.

IV. Clasarea cauzei relativ la comiterea infracțiunilor de complicitate la evaziune fiscală, prev. de art. 26 Cod penal anterior rap. la art. 9 al.1 lit.a din Legea 241/2005, cu aplicarea art. 5 Cod penal – 3 fapte, întrucât nu au fost săvârșite cu vinovăția prevăzută de lege.

V. Disjungerea cauzei și formarea unui nou dosar penal pe rolul DNA – Structura Teritorială Brașov având ca obiect comiterea infracțiunilor de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art.13² din Legea nr.78/2000 rap. la art.297 alin.1 Cod penal și art.309 Cod penal şi trafic de influență, prev. de art.291 alin.1 Cod penal și cumpărare de influență, prev. de art.292 alin.1 Cod penal, fiecare cu aplicarea art.5 Cod penal, raportat la starea de fapt expusă la pct. 2, cap. ALTE SOLUȚII din rechizitoriu.

Ca stare de fapt au fost reţinute următoarele:

CAA

În perioada 22.01.2007-18.06.2008, în calitate de persoană care a deţinut şi administrat în fapt şi apoi şi în drept (începând cu 22.05.2007 ca asociat unic) SC C SRL și respectiv a deţinut şi administrat în fapt SC RT SRL (aceasta din urmă absorbită prin fuziune de prima societate la data de 07.11.2007) ar fi acţionat împreună cu inculpații CAV, fratele său şi administrator de drept al societăţilor şi RBA, asociat unic al societăţii C SRL în perioada 21.05.2003 – 22.05.2007 şi ulterior mandatarul acesteia, dar și administrator al SC C SRL, în baza aceleiași rezoluții infracționale și în scopul sustragerii de la plata obligațiilor fiscale datorate pentru vânzarea unui număr de 32 licenţe audiovizuale eliberate de CNA pentru postul de RM FM în mai multe localităţi din ţară (31 licenţe cedate de C SRL şi o licenţă cedată de RT SRL), pentru care exista cumpărător pentru un preţ de 4,5 milioane euro net (respectiv SC SBS B SRL şi SC MOS SRL, conform antecontractului de vânzare-cumpărare din data de 23.12.2006), preţ majorat la 5.000.000 euro net prin contractul de vânzare-cumpărare din 02.03.2007 (preţ care includea şi o licenţă audiovizuală deţinută de SC R SRL şi echipamente în valoarea de 573.445 lei), precum şi pentru a obține beneficii personale importante, ar fi ascuns sursa impozabilă prin simularea operațiunilor de vânzare a 25 de licențe audiovizuale la un preț subevaluat de 100 euro/licență către societatea interpusă SC C SRL (pe care a înfiinţat-o ca asociat unic în acest scop și de administrarea căreia s-a ocupat inculpatul RBA), prin contractul autentificat sub nr.222 din data de 22.01.2007 încheiat între SC C SRL și SC C SRL, în baza căruia s-a emis factura fiscală nr. 4961133 din 22.01.2007 și prin contractul autentificat sub nr. 223 din data de 22.01.2007 încheiat între SC RT SRL și SC C SRL, în baza căruia a fost emisă factura fiscală nr. 139895 din 22.01.2007, pentru ca apoi să fi înstrăinat părțile sociale ale acestei societăţi, C SRL, la valoarea de piață a licențelor audiovizuale, negociată și primită de la cumpărătorul final, estimată la 147.217 euro/licență (raportat la preţul total de 5.000.000 euro net pentru 33 licenţe, incluzând echipamente de 573.445 lei), iar ulterior prin  simularea operațiunilor de vânzare a unei licențe audiovizuale către SC C SRL, prin contractul autentificat sub nr.1818 din data de 18.06.2008 în baza căruia s-a emis factura nr. 317 din 18.06.2008 și respectiv a 6 licenţe audiovizuale către SC SBS B M SRL, prin contractul autentificat sub nr.1819 din data de 18.06.2008 în baza căruia s-a emis factura nr. 316 din 18.06.2008, la acelaşi preț subevaluat de 100 euro/licență (în condițiile în care aceste 7 licenţe nu erau transmisibile la data de 02.03.2007, dar au fost incluse în prețul plătit de cumpărătorul final la valoarea de piață estimată de 147.217 euro/licență), operaţiuni înregistrate în evidenţele contabile ale SC C SRL și SC RT SRL şi avute în vedere la stabilirea obligaţiilor fiscale ale acestora, ar fi ascuns astfel valoarea reală a tranzacţiei (147.217 euro/licență), modalitate prin care s-a cauzat un prejudiciu în valoare totală de 18.027.513 lei reprezentând: 5.674.792 lei debit principal (TVA în valoare de 2.986.045 lei şi impozit pe profit în valoare de 2.514.564 lei pentru C SRL plus TVA în valoare de 94.556 lei şi impozit pe profit în valoare de 79.626 lei pentru RT SRL) şi 12.352.721 lei accesorii, majorări de întârziere şi penalităţi (5.576.515 lei aferent impozit pe profit + 6.776.206 lei aferent TVA).

S-a apreciat de către Ministerul Public faptul că această infracţiuni ar întruni elementele constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. 1 lit. a, alin. 3 din Legea 241/2005 (în varianta anterioară intrării în vigoare a Legii 50/2013), cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal anterior (4 acte materiale, corespunzătoare celor 4 contracte simulate prin care licenţele au fost cedate pentru preţul de 100 euro) și art. 5 Cod penal.

INCULPATUL CAV

În perioada 22.01.2007-18.06.2008, în calitate de administrator de drept al SC C SRL şi SC RT SRL (aceasta din urmă absorbită prin fuziune de prima societate la data de 07.11.2007), împreună cu inculpații CAA, fratele său şi persoana care a deţinut şi administrat în fapt şi apoi şi în drept (începând cu 22.05.2007 ca asociat unic) SC C SRL şi respectiv a deţinut şi administrat în fapt SC RT SRL şi RBA, asociat unic al societăţii C SRL în perioada 21.05.2003 – 22.05.2007 şi ulterior mandatarul acesteia, dar și administrator al SC C SRL, în baza aceleiași rezoluții infracționale și în scopul sustragerii de la plata obligațiilor fiscale datorate pentru vânzarea unui număr de 32 licenţe audiovizuale eliberate de CNA pentru postul de R M FM în mai multe localităţi din ţară (31 licenţe cedate de C SRL şi o licenţă cedată de RT SRL), pentru care exista cumpărător pentru un preţ de 4,5 milIe euro net (respectiv SC SBS B SRL şi SC MOS SRL, conform antecontractului de vânzare-cumpărare din data de 23.12.2006, pe care l-a semnat ca administrator), preţ majorat la 5.000.000 euro net prin contractul de vânzare-cumpărare din 02.03.2007 (preţ care includea şi o licenţă audiovizuală deţinută de SC R SRL, precum şi echipamente în valoarea de 573.445 lei), precum şi pentru ca inculpatul CAA să obţină beneficii personale importante, ar fi ascuns sursa impozabilă prin simularea operațiunilor de vânzare a 25 de licențe audiovizuale către societatea interpusă SC C SRL (pe care inculpatul CAA a înfiiinţat-o ca asociat unic în acest scop), prin contractul autentificat sub nr. 222 din data de 22.01.2007 încheiat între SC C SRL și SC C SRL, pe care l-a semnat ca administrator şi în baza căruia a emis factura fiscală nr. 4961133 din 22.01.2007 și prin contractul autentificat sub nr.223 din data de 22.01.2007 încheiat între SC RT SRL și SC C SRL, pe care l-a semnat ca administrator şi în baza căruia a emis factura fiscală nr. 139895 din 22.01.2007, la un preț subevaluat de 100 euro/licență, ştiind că apoi părțile sociale ale SC C SRL vor fi cesionate la valoarea de piață a licențelor audiovizuale negociată și primită de inculpatul CAA de la cumpărătorul final, estimată la 147.217 euro/licență (raportat la preţul total de 5.000.000 euro net pentru 33 licenţe, incluzând echipamente de 573.445 lei), iar ulterior prin simularea operațiunilor de vânzare a unei licențe audiovizuale către SC C SRL, prin contractul autentificat sub nr.1818 din data de 18.06.2008 (pentru semnarea căruia, în calitate de administrator, l-a împuternicit pe inculpatul RBA), în baza căruia a emis factura nr. 317 din 18.06.2008 și respectiv a 6 licenţe audiovizuale către SC SBS B M SRL, prin contractul autentificat sub nr.1819 din data de 18.06.2008 (pentru semnarea căruia, în calitate de administrator, l-a împuternicit pe inculpatul RBA), în baza căruia a emis factura nr. 316 din 18.06.2008, la acelaşi preț subevaluat de 100 euro/licență (în condițiile în care aceste 7 licenţe nu erau transmisibile la data de 02.03.2007, dar au fost incluse în prețul plătit de cumpărătorul final la valoarea de piață estimată de 147.217 euro/licență), operaţiuni pe care le-ar fi înregistrat în evidenţele contabile ale SC C SRL și SC RT SRL, fiind avute în vedere la stabilirea obligaţiilor fiscale ale acestora, ar fi ascuns astfel valoarea reală a tranzacţiei (147.217 euro/licență), modalitate prin care s-a cauzat un prejudiciu în valoare totală de 18.027.513 lei reprezentând: 5.674.792 lei debit principal (TVA în valoare de 2.986.045 lei şi impozit pe profit în valoare de 2.514.564 lei pentru C SRL plus TVA în valoare de 94.556 lei şi impozit pe profit în valoare de 79.626 lei pentru RT SRL) şi 12.352.721 lei accesorii, majorări de întârziere şi penalităţi (5.576.515 lei aferent impozit pe profit + 6.776.206 lei aferent TVA).

Ministerul Public a apreciat ă această faptă întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. 1 lit. a, alin. 3 din Legea 241/2005 (în varianta anterioară intrării în vigoare a Legii 50/2013), cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal anterior (4 acte materiale, corespunzătoare celor 4 contracte simulate prin care licenţele au fost cedate pentru preţul de 100 euro) și art. 5 Cod penal.

INCULPATUL RBA

În perioada 22.01.2007-18.06.2008, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în calitate de asociat unic al societăţii C SRL (în perioada 21.05.2003 – 22.05.2007) şi ulterior de mandatar al acesteia, dar și de administrator al SC C SRL, i-ar fi ajutat pe inculpații CAA (persoana care a deţinut şi administrat în fapt şi apoi şi în drept, începând cu 22.05.2007 ca asociat unic, SC C SRL şi respectiv a deţinut şi administrat în fapt SC RT SRL, societate care la data de 07.11.2007 a fost absorbită prin fuziune de SC C SRL) şi CAV, (fratele primului şi administrator de drept al celor două societăţi) să se sustragă de la plata obligațiilor fiscale datorate pentru vânzarea unui număr de 32 licenţe audiovizuale eliberate de CNA pentru postul de R M FM în mai multe localităţi din ţară (31 licenţe cedate de C SRL şi o licenţă cedată de RT SRL), pentru care exista cumpărător pentru un preţ de 4,5 milIe euro net (respectiv SC SBS B SRL şi SC MOS SRL, conform antecontractului de vânzare-cumpărare din data de 23.12.2006 pe care l-a semnat în calitate de promitent), preţ majorat la 5.000.000 euro net prin contractul de vânzare-cumpărare din 02.03.2007 (preţ care includea şi o licenţă audiovizuală deţinută de SC R SRL, precum şi echipamente în valoarea de 573.445 lei), precum şi pentru a asigura inculpatului CAA obținerea de beneficii personale importante şi ar fi astfel contribuit la ascunderea sursei impozabile prin aceea că, la solicitarea inculpatului CAA, după ce a emis ca asociat unic la SC C SRL  decizia nr. 01 din 12.01.2007, prin care s-a hotărât cedarea a 24 licenţe către SC C SRL, ar fi semnat în calitate de administrator de drept al acesteia din urmă contractele prin care licenţele au fost efectiv cedate, respectiv contractul autentificat sub nr. 222 din data de 22.01.2007, încheiat între SC C SRL și SC C SRL, în baza căruia s-a emis factura fiscală nr. 4961133 din 22.01.2007 şi contractul autentificat sub nr. 223 din data de 22.01.2007, încheiat între SC RT SRL și SC C SRL, în baza căruia a fost emisă factura fiscală nr. 139895 din 22.01.2007 (operaţiuni pe care le-a înregistrat în evidenţele contabile ale SC C SRL, confirmând astfel înregistrările din evidenţele contabile ale SC C SRL şi SC RT SRL prin care a fost ascunsă sursa impozabilă), iar în calitate de împuternicit al SC C SRL (prin procura dată de administratorul acesteia, inculpatul CAV) ar fi  semnat contractul autentificat sub nr.1818 din data de 18.06.2008, încheiat între SC C SRL și SC C SRL, în baza căruia s-a emis factura nr. 317 din 18.06.2008 şi contractul autentificat sub nr.1819 din data de 18.06.2008, încheiat între SC C SRL și SC SBS B M SRL, în baza căruia s-a emis factura nr. 316 din 18.06.2008 (în condițiile în care cele 7 licenţe care au făcut obiectul acestor ultime două contracte nu erau transmisibile la data de 02.03.2007, dar au fost incluse în prețul plătit de cumpărătorul final la valoarea de piață estimată de 147.217 euro/licență), operaţiuni pe care inculpatul CAV le-a înregistrat în evidenţele contabile ale C SRL, ascunzând astfel sursa imozabilă, ştiind că preţul declarat în aceste contracte, de 100 euro/licenţă, este fictiv şi că inculpatul CAA urma să-şi cedeze părțile sociale ale SC C SRL la valoarea de piață a licențelor, negociată și primită de la cumpărătorul final, estimată la 147.217 euro/licență (raportat la preţul total de 5.000.000 euro net pentru 33 licenţe, incluzând echipamente de 573.445 lei), fiind ascunsă astfel valoarea reală a tranzacţiei (147.217 euro/licență), modalitate prin care s-a cauzat un prejudiciu în valoare totală de 18.027.513 lei reprezentând: 5.674.792 lei debit principal (TVA în valoare de 2.986.045 lei şi impozit pe profit în valoare de 2.514.564 lei pentru C SRL plus TVA în valoare de 94.556 lei şi impozit pe profit în valoare de 79.626 lei pentru RT SRL) şi 12.352.721 lei accesorii, majorări de întârziere şi penalităţi (5.576.515 lei aferent impozit pe profit + 6.776.206 lei aferent TVA).

Ministerul Public a apreciat că această faptă întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la evaziune fiscală, prev. de art. 26 Cod penal anterior rap. la art. 9 alin. 1 lit. a, alin. 3 din Legea 241/2005 (în varianta anterioară intrării în vigoare a Legii 50/2013), cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal anterior (4 acte materiale, corespunzătoare celor 4 contracte simulate prin care licenţele au fost cedate pentru preţul de 100 euro) şi art. 5 Cod penal.

INCULPATA SC C SRL

În perioada 22.01.2007-18.06.2008, în exercitarea obiectului de activitate, ar fi acţionat prin intermediul reprezentanţilor săi, CAV – administrator, RBA – asociat unic în perioada 21.05.2003 – 22.05.2007 şi ulterior mandatar şi CAA – persoană care a deţinut şi administrat în fapt societatea şi apoi şi în drept, începând cu 22.05.2007 ca asociat unic și respectiv a deţinut şi administrat în fapt SC RT SRL (aceasta din urmă administrată tot de CAV şi absorbită prin fuziune de C SRL la data de 07.11.2007), în baza aceleiași rezoluții infracționale și în scopul sustragerii de la plata obligațiilor fiscale datorate pentru vânzarea unui număr de 32 licenţe audiovizuale eliberate de CNA pentru postul de R M FM în mai multe localităţi din ţară (31 licenţe cedate de C SRL şi o licenţă cedată de RT SRL), pentru care exista cumpărător pentru un preţ de 4,5 milIe euro net (respectiv SC SBS B SRL şi SC MOS SRL, conform antecontractului de vânzare-cumpărare din data de 23.12.2006), preţ majorat la 5.000.000 euro net prin contractul de vânzare-cumpărare din 02.03.2007 (preţ care includea şi o licenţă audiovizuală deţinută de SC R SRL, precum şi echipamente în valoarea de 573.445 lei), precum şi pentru a asigura obţinerea de inculpatul CAA de beneficii personale importante, ar fi ascuns sursa impozabilă prin simularea operațiunilor de vânzare a 25 de licențe audiovizuale la un preț subevaluat de 100 euro/licență către societatea interpusă SC C SRL (pe care inculpatul CAA a înfiinţat-o în acest scop și de administrarea căreia s-a ocupat inculpatul RBA), prin contractul autentificat sub nr.222 din data de 22.01.2007, încheiat între SC C SRL și SC C SRL, în baza căruia s-a emis factura fiscală nr. 4961133 din 22.01.2007 și prin contractul autentificat sub nr. 223 din data de 22.01.2007, încheiat între SC RT SRL și SC C SRL, în baza căruia a fost emisă factura fiscală nr. 139895 din 22.01.2007, pentru ca apoi inculpatul CAA să înstrăineze părțile sociale ale acestei societăţi, C SRL, la valoarea de piață a licențelor audiovizuale, negociată și primită de la cumpărătorul final, estimată la 147.217 euro/licență (raportat la preţul total de 5.000.000 euro net pentru 33 licenţe, incluzând echipamente de 573.445 lei), iar ulterior prin  simularea operațiunilor de vânzare a unei licențe audiovizuale către SC C SRL, prin contractul autentificat sub nr.1818 din data de 18.06.2008 în baza căruia s-a emis factura nr. 317 din 18.06.2008 și respectiv a 6 licenţe audiovizuale către SC SBS B M SRL, prin contractul autentificat sub nr.1819 din data de 18.06.2008 în baza căruia s-a emis factura nr. 316 din 18.06.2008, la acelaşi preț subevaluat de 100 euro/licență (în condițiile în care aceste 7 licenţe nu erau transmisibile la data de 02.03.2007, dar au fost incluse în prețul plătit de cumpărătorul final la valoarea de piață estimată de 147.217 euro/licență), operaţiuni înregistrate în evidenţele contabile ale SC C SRL și SC RT SRL şi avute în vedere la stabilirea obligaţiilor fiscale ale acestora, fiind ascunsă astfel valoarea reală a tranzacţiei (147.217 euro/licență), modalitate prin care s-a cauzat un prejudiciu în valoare totală de 18.027.513 lei reprezentând: 5.674.792 lei debit principal (TVA în valoare de 2.986.045 lei şi impozit pe profit în valoare de 2.514.564 lei pentru C SRL plus TVA în valoare de 94.556 lei şi impozit pe profit în valoare de 79.626 lei pentru RT SRL) şi 12.352.721 lei accesorii, majorări de întârziere şi penalităţi (5.576.515 lei aferent impozit pe profit + 6.776.206 lei aferent TVA).

Ministerul Public a apreciat că această faptă ar întruni elementele constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. 1 lit. a, alin. 3 din Legea 241/2005 (în varianta anterioară intrării în vigoare a Legii 50/2013), cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal anterior (4 acte materiale, corespunzătoare celor 4 contracte simulate prin care licenţele au fost cedate pentru preţul de 100 euro) și art. 5 Cod penal.

INCULPATA SC C SRL

În data de 22.01.2007, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în exercitarea obiectului de activitate și după ce a fost înființată în acest scop, ar fi acţionat prin intermediul reprezentanților CAA – asociat unic și RBA – administrator, le-ar fi ajutat pe inculpatele SC C SRL și SC RT SRL (societate care la data de 07.11.2007 a fost absorbită prin fuziune de SC C SRL) să se sustragă de la plata obligațiilor fiscale datorate pentru vânzarea unui număr de 25 licenţe audiovizuale eliberate de CNA pentru postul de R M FM în mai multe localităţi din ţară (24 licenţe cedate de C SRL şi o licenţă cedată de RT SRL), pentru care exista cumpărător pentru un preţ de 4,5 milIe euro net (respectiv SC SBS B SRL şi SC MOS SRL, conform antecontractului de vânzare-cumpărare din data de 23.12.2006), preţ majorat la 5.000.000 euro net prin contractul de vânzare-cumpărare din 02.03.2007 (preţ care includea şi o licenţă audiovizuală deţinută de SC R SRL, precum şi echipamente în valoarea de 573.445 lei), precum şi pentru a asigura obţinerea de inculpatul CAA de beneficii personale importante, ar fi participat la simularea operațiunilor de cumpărare a 25 de licențe audiovizuale de la SC C SRL și SC RT SRL, la un preț subevaluat de 100 euro/licență, prin  contractul autentificat sub nr. 222 din data de 22.01.2007, încheiat între SC C SRL și SC C SRL, în baza căruia s-a emis factura fiscală nr. 4961133 din 22.01.2007 şi contractul autentificat sub nr. 223 din data de 22.01.2007, încheiat între SC RT SRL și SC C SRL, în baza căruia a fost emisă factura fiscală nr. 139895 din 22.01.2007 (operaţiuni care au fost înregistrate în evidenţele contabile ale SC C SRL, confirmând astfel înregistrările din evidenţele contabile ale SC C SRL şi SC RT SRL prin care a fost ascunsă sursa impozabilă), pentru ca apoi inculpatul CAA să-i înstrăineze părțile sociale la valoarea de piață a licențelor audiovizuale negociată și primită de la cumpărătorul final, estimată la 147.217 euro/licență (raportat la preţul total de 5.000.000 euro net pentru 33 licenţe, incluzând echipamente de 573.445 lei, stabilit prin contractul de cesiune părți sociale din 02.03.2007, încheiat cu beneficiarii finali SC SBS B M SRL şi SC MOS SRL),  fiind ascunsă astfel valoarea reală a tranzacţiei (147.217 euro/licență), modalitate prin care s-a cauzat un prejudiciu în valoare totală de 14.313.501 lei reprezentând 4.354.547 lei debit principal (TVA în valoare de 2.269.341 lei şi impozit pe profit în valoare de 1.911.024 lei pentru C SRL plus TVA în valoare de 94.556 lei şi impozit pe profit în valoare de 79.626 lei pentru RT SRL) și 9.958.954 lei accesorii, majorări de întârziere şi penalităţi (5.471.949 lei aferent TVA + 4.487.005 lei aferent impozit pe profit).

Ministerul Public a apreciat că această faptă ar întruni elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la evaziune fiscală, prev. de art. 26 Cod penal anterior rap. la art. 9 alin. 1 lit. a, alin. 3 din Legea 241/2005 (în varianta anterioară intrării în vigoare a Legii 50/2013), cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal anterior (2 acte materiale, corespunzătoare celor 2 contracte simulate prin care licenţele au fost cedate pentru preţul de 100 euro) şi art. 5 Cod penal.

Istoricul cauzei relevă că prin ordonanța procurorului din data de 08.11.2007, pentru o mai bună înfăptuire a justiției, s-a dispus conexarea dosarului penal cu numărul 223/P/2007 la dosarul penal cu numărul 190/P/2007, având în vedere faptul că cele 5 licențe la care se făcea referire în sesizarea depusă de NVP se găseau între cele 33 de licențe cu privire la care se efectuau cercetări în dosarul cu numărul unic 190/P/2007.

În urma cercetărilor efectuate, prin ordonanța procurorului din data de 05.03.2012, s-au dispus apoi următoarele: neînceperea urmăririi penale față de CAA sub aspectul săvârșirii infracțiunii de luare de mită, prev. de art. 254 Cod penal anterior raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, apreciindu-se ca fiind incidente prevederile art.10 lit.a și b Cod procedură penală anterior; disjungerea cauzei și declinarea dosarului către Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov sub aspectul săvârșirii de către CAA a infracțiunilor de înșelăciune, prev. de art. 215 Cod penal anterior, fals în declarații, prev. de art. 292 Cod penal anterior și bancrută frauduloasă, prev. de art. 143 din Legea nr. 85/2006;  disjungerea cauzei și continuarea cercetărilor în cadrul DNA față de CAA sub aspectul săvârșirii infracțiunii de evaziune fiscală, prev. de art. 8 și art. 9 din Legea nr. 241/2005.

A  fost constituit astfel dosarul înregistrat la Direcția Națională Anticorupție – Secția Combatere a Infracțiunilor de Corupție sub numărul unic 98/P/2012,  trimis pe cale administrativă, aşa cum am arătat mai sus, Serviciului Teritorial Brașov, unde, la data de 22.11.2013, a fost înregistrat sub numărul unic 105/P/2013.

În dosarul penal nr. 105/P/2013, prin ordonanța din data de 09.12.2014 s-a dispus începerea urmăririi penale în cauză cu privire la săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, prev. de art. 9 A. 1 lit. a) din Legea nr. 241/2005.

Ulterior, prin ordonanța din data de 31.10.2016 s-a dispus schimbarea încadrării juridice din infracţiunea prev. de art. 9 alin. 1 lit. a din Legea 241/2005 pentru care s-a început urmărirea penală în cauză, în infracţiunile de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. 1 lit. a, alin. 3 din Legea 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal şi art. 5 Cod penal şi de art. 9 alin. 1 lit a din Legea 241/2005 cu aplicarea art. 5 Cod penal precum și efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de suspecţii:

 CAA, pentru comiterea infracţiunilor de evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. 1 lit. a, alin. 3 din Legea 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal şi art. 5 Cod penal și evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. 1 lit. a din Legea 241/2005 cu aplicarea art. 5 Cod penal în final cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal;

CAV, pentru comiterea infracţiunilor de evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. 1 lit. a, alin. 3 din Legea 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal şi art. 5 Cod penal și evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. 1 lit. a din Legea 241/2005 cu aplicarea art. 5 Cod penal în final cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal;

RBA, pentru comiterea infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală, prev. de art. 48 A. 1 rap. la art. 9 alin. 1 lit. a, alin. 3 din Legea 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal şi art. 5 Cod penal;

SC C SRL Brașov, pentru comiterea infracţiunii de evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. 1 lit. a, alin. 3 din Legea 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal şi art. 5 Cod penal;

SC R SRL Brașov, pentru comiterea infracţiunii de evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. 1 lit. a din Legea 241/2005 cu aplicarea art. 5 Cod penal.

La data de 21.11.2016 prin ordonanţă s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva inculpaților:

CAA pentru comiterea infracţiunilor de evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. 1 lit. a, alin. 3 din Legea 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal şi art. 5 Cod penal și evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. 1 lit. a din Legea 241/2005 cu aplicarea art. 5 Cod penal în final cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal;

CAV pentru comiterea infracţiunilor de evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. 1 lit. a, alin. 3 din Legea 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal şi art. 5 Cod penal și evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. 1 lit. a din Legea 241/2005 cu aplicarea art. 5 Cod penal în final cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal;

RBA pentru comiterea infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală, prev. de art. 48 alin. 1 rap. la art. 9 alin. 1 lit. a, alin. 3 din Legea 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal şi art. 5 Cod penal;

SC C SRL Brașov pentru comiterea infracţiunii de evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. 1 lit. a, alin. 3 din Legea 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal şi art. 5 Cod penal;

SC R SRL Brașov pentru comiterea infracţiunii de evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. 1 lit. a din Legea 241/2005 cu aplicarea art. 5 Cod penal.

Prin ordonanţa din data de 16.12.2016 s-a dispus extinderea și efectuarea în continuare a urmăririi penale față de SC C SRL, pentru comiterea infracțiunii de complicitate la evaziune fiscală, prev. de art. 48 alin. 1 rap. la art. 9 alin. 1 lit. a, A. 3 din Legea 241/2005 cu aplicarea art. 35 A. 1 Cod penal şi art. 5 Cod penal.

Prin ordonanța din data de 06.01.2017 s-a dispus extinderea acțiunii penale față de SC C SRL, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la evaziune fiscală, prev. de art. 48 A. 1 rap. la art. 9 alin. 1 lit. a, alin. 3 din Legea 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal şi art. 5 Cod penal.

În data de 23.02.2017, s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpaților, după cum urmează:

CAA, din infracțiunile de evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. 1 lit. a, alin. 3 din Legea 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal și evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. 1 lit. a din Legea 241/2005, în final cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal și art. 5 Cod penal în infracțiunile de evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. 1 lit. a, alin. 3 din Legea 241/2005 (în varianta anterioară intrării în vigoare a Legii 50/2013), cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal anterior (4 acte materiale) și evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. 1 lit. a din Legea 241/2005, în final cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal anterior și art. 5 Cod penal.

CAV, din infracțiunile de evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. 1 lit. a, alin. 3 din Legea 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal și evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. 1 lit. a din Legea 241/2005, în final cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal și art. 5 Cod penal în infracțiunile de evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. 1 lit. a, alin. 3 din Legea 241/2005 (în varianta anterioară intrării în vigoare a Legii 50/2013), cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal anterior (4 acte materiale) și evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. 1 lit. a din Legea 241/2005, în final cu aplicarea art. 33 lit.a Cod penal anterior și art. 5 Cod penal.

SC C SRL din infracțiunea de evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. 1 lit. a, alin. 3 din Legea 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 5 Cod penal în infracțiunea de evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. 1 lit. a, alin. 3 din Legea 241/2005 (în varianta anterioară intrării în vigoare a Legii 50/2013), cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal anterior (4 acte materiale) și art. 5 Cod penal.

RBA, din infracțiunea de complicitate la evaziune fiscală, prev. de art. 48 alin. 1 Cod penal rap. la art. 9 alin. 1 lit. a, alin. 3 din Legea 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal şi art. 5 Cod penal în infracțiunea de complicitate la evaziune fiscală, prev. de art. 26 Cod penal anterior rap. la art. 9 alin. 1 lit. a, alin. 3 din Legea 241/2005 (în varianta anterioară intrării în vigoare a Legii 50/2013), cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal anterior (4 acte materiale) şi art. 5 Cod penal

SC C SRL din infracțiunea de complicitate la evaziune fiscală, prev. de art. 48 alin. 1 Cod penal rap. la art. 9 alin. 1 lit. a, alin. 3 din Legea 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal şi art. 5 Cod penal în infracțiunea de complicitate la evaziune fiscală, prev. de art. 26 Cod penal anterior rap. la art. 9 alin. 1 lit. a, alin. 3 din Legea 241/2005 (în varianta anterioară intrării în vigoare a Legii 50/2013), cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal anterior (2 acte materiale) şi art. 5 Cod penal

Totodată s-a dispus extinderea și efectuarea în continuare a urmăririi penale față de RBA pentru comiterea infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală, prev. de art. 26 Cod penal anterior rap. la art. 9 alin. 1 lit. a din Legea 241/2005 cu aplicarea art. 5 Cod penal.

Prin ordonanța din data de 27.02.2017 s-a dispus extinderea acțiunii penale față de RBA pentru infracțiunea anterior menționată.

Prin Încheierea judecătorului de cameră preliminară din data de 15.05.2017 în temeiul art. 346 A. (2) Cod Procedură Penală s-a constatat legalitatea rechizitoriului cu nr. 105/P/2013 al MINISTERULUI PUBLIC, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE  DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE, DIRECŢIA NAŢIONALĂ ANTICORUPŢIE, SERVICIUL TERITORIAL BRAŞOV prin care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor:

- CAA, ……..pentru infracţiunea de evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. 1 lit. a, alin. 3 din Legea 241/2005 (în varianta anterioară intrării în vigoare a Legii 50/2013), cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal anterior (4 acte materiale) şi art. 5 Cod penal.

- CAV ….  pentru infracţiunea de evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. 1 lit. a, alin. 3 din Legea 241/2005 (în varianta anterioară intrării în vigoare a Legii 50/2013), cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal anterior (4 acte materiale) şi art. 5 Cod penal.

 - RBA pentru infracţiunea de complicitate la evaziune fiscală, prev. de art. 26 Cod penal anterior rap. la art. 9 alin. 1 lit. a, alin. 3 din Legea 241/2005 (în varianta anterioară intrării în vigoare a Legii 50/2013), cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal anterior (4 acte materiale) şi art. 5 Cod penal.

- SC C SRL, , având nr. de ordine în Registrul Comerțului J8, pentru infracţiunea de evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. 1 lit. a, alin. 3 din Legea 241/2005 (în varianta anterioară intrării în vigoare a Legii 50/2013), cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal anterior (4 acte materiale) și art. 5 Cod penal.

- SC C SRL, pentru infracțiunea de complicitate la evaziune fiscală, prev. de art. 26 Cod penal anterior rap. la art. 9 alin. 1 lit. a, alin. 3 din Legea 241/2005 (în varianta anterioară intrării în vigoare a Legii 50/2013), cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal anterior (2 acte materiale) şi art. 5 Cod penal.

S-a dispus începerea judecăţii în cauza privind pe inculpaţii de mai sus, pentru infracţiunile menţionate.

Au fost respinse, cererile, excepţiile și neregularitățile invocate de inculpaţii CAA,  CAV, SC C SRL şi SC C SRL refereitoare la nelegaliatea urmăririi penale, nelegalitatea actelor procedurale menţionate, nelegalitatea unor probe, nelegalitatea şi neregularitatea actului de sesizare, cât şi cea privitoare la restituirea cauzei la parchet.

În faza de judecată au fost audiaţi martorii din lucrări, probele testimoniale contestate, au fost audiaţi martorii propuşi de inculpaţi, a fost administrată proba cu înscrisuri şi proba cu expertiza tehnică. Au fost formulate obiecțiuni, care au fost admise, expertul răspunzând la acestea.

Analizând actele şi probele dosarului, instanţa constată următoarele:

Potrivit datelor furnizate de către Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, din certificatele constatatoare aflate la dosarul cauzei reies următoarele informaţii referitoare la persoanele şi perioadele în care acestea au administrat societăţile cu privire la care există interes în cauză:

Societatea comercială R SRL a fost înregistrată la registrul comerțului în cursul lunii octombrie 1992, avându-l ca administrator pe CAA, numit în funcție la data de 29.09.1992.

Domeniul principal de activitate a constat în activități de difuzare a programelor R, iar din 20.05.2003 în activități de R și televiziune. Sediul social a fost stabilit în Brașov, iar începând cu data de 30.06.1999 în Brașov.

Potrivit mențiunii din registrul comerțului nr.10040 din 20.05.2003, CAA a fost revocat din funcția de administrator, în locul său fiind numit RBA, care a deținut această funcție până la data de 10.02.2006, când a fost înlocuit de CAV.

La data de 23.12.2006 SC R SRL îi avea ca asociați pe SC C SRL din Brașov (58 părți sociale), BV (29 părți sociale) și R C. A (13 părți sociale), iar ca administrator pe CAV. Această structură a acționariatului și a organelor de conducere s-a menținut și la datele de 22.01.2007 respectiv, la 18.06.2008.

Începând cu data de 01.02.2017, CAA a devenit noul administrator al societății.

Societatea comercială C SRL, a fost înregistrată la registrul comerțului în cursul lunii noiembrie 1991, avându-i ca asociaţi pe CAA (12 părţi sociale reprezentând 60%) şi CA A (frate – 8 părţi sociale reprezentând 40%), ambii fiind desemnaţi şi administratori. Domeniul principal de activitate a constat în activități de R și televiziune. Sediul social a fost stabilit în Brașov, str., iar din 2003 în Brașov..

În anul 2003 a fost revocat din funcţia de administrator CAA, în locul lui fiind numit RBA. Din istoricul ORC rezultă că în februarie 2007 CAA şi-a cedat părţile sociale fratelui său, CAV. În luna mai 2007 şi CA A şi-a cedat părţile sociale în favoarea lui CAV – 4 părţi sociale şi a SC C SRL - 4 părţi sociale. Administrator rămâne de la aceeaşi dată doar RBA.

Societatea comercială C SRL, a fost înregistrată la registrul comerțului în cursul lunii ianuarie 1993, avându-l ca asociat unic și administrator pe CAA. Domeniul principal de activitate a constat în producția de filme cinematografice și video, iar din 26.02.2009 în activități de producție cinematografică, video și de programe de televiziune. Sediul social a fost stabilit în Brașov (…) jud. Brașov, iar începând cu data de 21.05.2003, în Brașov (…), jud. Brașov. În baza încheierii nr.10448 din 21.05.2003 a judecătorului delegat la registrul comerțului, părțile sociale ale societăţii au fost preluate de RBA, iar administrator a fost desemnat DLD.

La data de 23.12.2006 SC C SRL îl avea ca asociat unic pe RBA, iar ca administrator pe CAV, numit în această funcție din data de 11.11.2005. Această structură a acționariatului și a organelor de conducere s-a menținut și la data de 22.01.2007. În baza încheierii nr.6767 din 22.05.2007 a judecătorului delegat la registrul comerțului, părțile sociale ale SC C SRL au ajuns din nou în posesia asociatului unic CAA, administratorul societății rămânând inculpatul CAV.

 În baza încheierii nr. 14577 din 07.11.2007 a judecătorului delegat la registrul comerțului, SC C SRL a fuzionat prin absorbție cu SC RT SRL.

 La data de 18.06.2008, societatea îl avea ca asociat unic pe inculpatul CAA, iar ca administrator pe inculpatul CAV.

Începând cu data de 12.05.2016, SC C SRL a intrat în insolvență, sub incidența Legii nr.85/2014, fiind desemnat ca administrator judiciar provizoriu TE SPRL, iar ca administrator special CAA.

Tabloul se prezintă astfel:

SC C SRL:

Perioada: 20.01.1993 - 21.05.2003:

•Asociat unic CAA

•Administrator CAA

Perioada 21.05.20013 - 10.11.2005:

•Asociat unic RBA

•Administrator e o terţă persoană.

Perioada 11.11.2005 - 21.05.2007:

•Asociat unic RBA

•Administrator CAA.

Perioada 22.05.2007 - 30.10.2007 

•Asociat unic CAA

•Administrator CAA.

Perioada 31.10.2007 -

•Asociat unic CAA

•Administrator CAV

La data de 31.10.2007 prin proces de fuziune prin absorbţie, societatea se reorganizează în R TIMPA SRL

SC R  SRL

Perioada 29.09.1992 - 12.06.1998: asociat SC B SRL (29%)

•Asociat SC C SRL (51%)

•Asociat R C. A (1%)

•Asociat B B. I (10%)

•Administrator CAV

Perioada 13.06.1998 -  28.07.1998:

•Asociat SC B SRL (29%)

•Asociat SC C SRL (58%)

•Asociat R C. A (3%)

•Asociat B B. I (10%)

•Administrator CAV

Perioada 29.07.1998-  19.05.2003:

•Asociat SC B SRL (29%)

•Asociat SC C SRL (58%)

•Asociat R C. A (13%)

•Administrator CAV

Perioada 20.05.2003 -  08.02.2006: 

•Asociat BV (29%)

•Asociat SC C SRL (58%)

•Asociat R C. A (13%)

•Administrator R B A

Perioada 09.02.2006:  25.02.2014: 

•Asociat BV (29%)

•Asociat SC C SRL ( 58%)

•Asociat R C. A ( 13%)

•Administrator CAV

Perioada 26.02.2014 - 19.10.2015:

•Asociat BV (29%)

•Asociat SC C SRL (58%)

•Asociat R C. A (13%)

•Administrator N F-C

Perioada 20.10.2015 -  13.12.2015: 

•Asociat BV (29%)

•Asociat SC C SRL (71%)

•Administrator N F-C

Perioada 13.11.2015

•Asociat BV (29%)

•Asociat SC C SRL ( 71%)

•Administrator C A-V

SC C SRL

Perioada 22.12.2006 -  02.03.2007 :

•Asociat unic CAA

•Administrator R B -A

Perioada 03.03.2007 - 15.03.2007:

•Asociat MOS SRL (80%)

•Asociat SBS B M SRL (20%)

•Administratori B C si T PW

Perioada 16.03.2007 - 08.06.2008:

•Asociat NC M H BV O (80%)

•Asociat SBS B M SRL (20%)

•Administratori B C si T PW

Perioada 09.06.2008 - 09.06.2009:

•Asociat NC M H BV O (80%)

•Asociat SBS B M SRL (20%)

•Administratori P T si T PW

Perioada 10.06.2008 - 23.06.2010:

•Asociat NC M H BV O (80%)

•Asociat SBS B M SRL (20%)

•Administratori QS H si T PW

Perioada 24.06.2016 - 13.01.2014 :

•Asociat NC M H BV O (80%)

•Asociat SBS B M SRL (20%)

•Administratori C C F si T PW

Perioada 14.01.2014 - 06.05.2014: 

•Asociat  P7SI R H SRL (20%)

•Asociat NC M H BV O (80%)

•Administratori C C F si T PW

Perioada 07.05.2014 -

•Asociat unic  P7SI R H SRL ( 100%) isi va schimba denumirea in AG R H din data de 18.09.2014

•Administratori C C F si T PW

SC C SRL

Perioada 11.11.1991- 11.06.2003:

•Asociat C A A (40%)

•Asociat CAA (60%)

•Administrator C A

Perioada 12.06.2003 - 18.02.2007:

•Asociat C A A (40%)

•Asociat CAA (60%)

•Administrator RBA

Perioada 19.02.2007 - 16.05.2007:

•Asociat C A A (40%)

•Asociat CAV (60%)

•Administrator RBA

Perioada 17.05.2007 - 24.05.2009:

•Asociat SC C SRL (20%)

•Asociat C A A ( 80%)

•Administrator RBA

Perioada 25.05.20019 - 12.03.2012:

•Asociat SC C SRL (20%)

•Asociat C A A (80%)

•Administrator C A-V

Perioada 13.03.2012 - 05.06.2014:

•Asociat SC C SRL (20%)

•Asociat CAV (80%)

•Administrator C A-V

Perioada 06.06.2014 - :

•Asociat unic G M (100%)

•Administrator G M

Codul fiscal valabil la data de 31.12.2007 prevedea la art. 7, raportat la definiţia persoanelor afiliate, următoarele:

“ 21. persoane afiliate - o persoană este afiliata cu altă persoană dacă relaţia dintre ele este definită de cel puţin unul dintre următoarele cazuri:

a) o persoană fizică este afiliata cu altă persoană fizică, dacă acestea sunt soţ/soţie sau rude până la gradul al III-lea inclusiv, între persoanele afiliate, preţul la care se transfera bunurile corporale sau necorporale ori se prestează servicii reprezintă preţ de transfer;

b) o persoană fizică este afiliata cu o persoană juridică dacă persoana fizică deţine, în mod direct sau indirect, inclusiv deţinerile persoanelor afiliate, minimum 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot deţinute la persoana juridică ori dacă controlează în mod efectiv persoana juridică;

c) o persoană juridică este afiliata cu altă persoană juridică dacă cel puţin:

 (i) prima persoană juridică deţine, în mod direct sau indirect, inclusiv deţinerile persoanelor afiliate, minimum 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot la cealaltă persoană juridică ori dacă controlează persoana juridică;

 (ii) a doua persoană juridică deţine, în mod direct sau indirect, inclusiv deţinerile persoanelor afiliate, minimum 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot la prima persoană juridică;

 (iii) o persoană juridică terţa deţine, în mod direct sau indirect, inclusiv deţinerile persoanelor afiliate, minimum 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot atât la prima persoană juridică, cât şi la cea de-a doua.

În aceste condiţii, pornind de la definiţiile de mai sus, se poate concluziona că în raporturile derulate între SC C SRL, RT SRL şi C SRL operatorii economici pot fi încadraţi ca persoane afiliate.

În perioada 2002 -2003 CAA a creat rețeaua națională R M FM, care emitea în Brașov și în alte 32 localități din țară în baza licențelor audiovizuale deținute în patrimoniul societăților C SRL, RT SRL și R SRL, licenţe obținute de la Consiliul Național al Audiovizualului, potrivit dispozițiilor Legii 504/2002. Din totalul de 33 licențe audiovizuale care alcătuiau rețeaua M FM, 4 licenţe, M FM B, M FM H, M FM S și M FM TB, au fost achiziționate de SC C SRL de la alte societăți din țară.

Acuzaţiile reţinute în prezenta cauză în sarcina inculpaţilor vizează posibile infracţiuni comise în perioada 2007-2008, în diferite forme de participare, despre care Ministerul Public afirmă că ar fost comise în scopul sustragerii de la plata obligațiilor fiscale datorate de inculpatele SC C SRL și SC R SRL și al prejudicierii astfel a bugetului consolidat al statului român.

În perioada 2002 -2003 CAA a creat rețeaua națională R M FM, care emitea în Brașov și în alte 32 localități din țară în baza licențelor audiovizuale deținute în patrimoniul societăților C SRL, RT SRL și R SRL, licenţe obținute în cea mai mare parte în mod gratuit de la Consiliul Național al Audiovizualului, potrivit dispozițiilor Legii 504/2002. Din totalul de 33 licențe audiovizuale care alcătuiau rețeaua M FM, 4 licenţe, M FM B, M FM H, M FM S și M FM TB, au fost achiziționate de SC C SRL.

R M FM emitea în mai multe localități din țară în baza licențelor audiovizuale și de emisie deținute de SC C SRL (31 licențe), RT SRL (1 licență) și SC R SRL (1 licență).

CAA a luat hotărârea să înstrăineze licențele pe care le deținea pentru rețeaua M FM. Pentru aceasta a purtat negocieri atât cu reprezentanții tRtului Lagardere (Franța), care deținea posturile de R Europa FM și R 21, cât și cu cei ai tRtului SBS B M O, care deținea posturile de R K FM și Magic FM.

Descrierea contractelor care privesc prezenta cauză:

La sfârșitul anului 2006 CAA s-a hotărât să vândă rețeaua R M FM către cei care dețineau rețeaua R K FM, manifestare concretizată în final în contractul de vânzare-cumpărare din data de 02.03.2007, preţul fiind de 5 milIe euro net. Transferul licenţelor audiovizuale nu a fost făcut direct de la societăţile C SRL, RT SRL şi R SRL, care le deţineau, către cumpărătorul final SBS B M, ci prin interpunerea unei alte societăţi, C SRL, astfel a fost înfiinţată această societate în care CAA era asociat unic. 

 La data de 23.12.2006 a fost încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare, semnat de C A A, RBA şi CAV, ocazie cu care s-a decis ca licențele audiovizuale pentru posturile de R M FM (33 la număr) și echipamentele de emisie aferente, aflate în proprietatea celor două societăți inculpate, să fie transferate în proprietatea SC C SRL, o societate în curs de înființare la care CAA urma să dețină 100% din capitalul social. Părţile sociale ale C SRL urmau apoi să fie cesionate pentru 5 milioane de euro promitentului cumpărător, acesta declarându-se interesat de achiziția părților doar în măsura în care societatea va avea în deplină proprietate cele 33 licențe audiovizuale M FM și echipamentele de emisie aferente, care urmau a fi transferate separat.

Astfel, după negocieri purtate în cursul lunii decembrie 2006, la data de 23.12.2006 s-a semnat antecontractul de vânzare-cumpărare părți sociale între promitentul-vânzător CAA, promitenții RBA, SC C SRL - reprezentată de către CAV și SC RT SRL Brașov - reprezentată de către CAV și promitentul cumpărător MG M GI H SA din Lugano, prin reprezentant Ad (avocat).

Obiectul antecontractului l-a constituit vânzarea-cumpărarea părților sociale reprezentând 100% din capitalul social al SC C SRL Brașov, societate încă în curs de înființare, cu condiția transferării către această societate a tuturor licențelor R (33 la număr) și echipamentelor aferente deținute de către promitenții SC C SRL Brașov și SC RT SRL Brașov, enumerate în anexa 1. (licențele enumerate permiteau emisia R în următoarele localități: București, Slobozia, Constanța, Mangalia, S (Tulcea), B, Ploiești, Sinaia, TB (Focșani), Galați, Bacău, H (Iași), Botoșani, Suceava, Satu Mare, Zalău, Bistrița, Târgu Mureș, Sighișoara, Sfântu Gheorghe, Miercurea Ciuc, Agnita, Sibiu, Alba Iulia, Cluj Napoca, Deva, Arad, Oradea, Târgu Jiu, Alexandria, Drăgănești Olt, Brașov, Predeal).

Prețul cesiunii a fost stabilit la 4.500.000 euro, la care urma să se adauge impozitul pe venitul din transferarea părților sociale, ceea ce înseamnă că prețul total urma să fie de 5.357.142,86 euro (din care 857.142,86 euro reprezintă impozitul pe venit aferent cesiunii).

Din prețul total, 200.000 euro urmau a fi plătiți în avans, în termen de 3 zile de la semnarea antecontractului, într-un cont bancar al promitentului vânzător, iar diferența de 4.300.000 euro urma să fie depusă într-un cont Escrow, deschis în favoarea promitentului vânzător la o bancă agreată de părți, până la data de 25 ianuarie 2007.

Din preambulul antecontractului de vânzare cumpărare părţi sociale, rezultă că SC C SRL şi SC RT SRL erau deţinătoarele licenţelor audiovizuale pentru posturile R M FM menționate în Anexa 1  şi proprietarele echipamentelor de emisie constând în emiţătoare, Rrelee şi sisteme radiante, de asemenea enumerate în anexă, iar inculpatul CAA urma să dețină părţile sociale reprezentând 100% capitalul social al SC C SRL, o societate cu răspundere limitată în curs de înfiinţare la data semnării antecontractului. SC C SRL şi SC RT SRL se obligă să facă obiectul unui proces de reorganizare având ca finalitate transferarea licențelor R și a echipamentelor în proprietatea SC C SRL.

Din cuprinsul antecontractului rezultă că promitentul cumpărător era interesat să achiziţioneze părţile sociale reprezentând 100% din capitalul social al SC C SRL doar în măsura în care această societate va avea în proprietate Licenţele R şi Echipamentele, prin semnarea unui contract de cesiune părţi sociale.

La momentul încheierii antecontractului din 23.12.2006 SC C SRL era în curs de înființare, aceasta primind număr de ordine în Registrul Comerțului la data de 22.12.2006, avându-l ca asociat unic pe CAA și ca administrator pe RBA (până în data de 02.03.2007), dar certificatul de înregistrate la ORC a fost emis abia la data de 27.12.2006. Domeniul principal de activitate a constat în activități de R și televiziune, iar sediul social a fost stabilit la aceeaşi adresă din Brașov, respectiv str. Olteț, nr.10-11, camera 7, jud. Brașov, unde funcționau și celelate societăți ale lui CAA.

În ce priveşte plata avansului prevăzut în antecontract, prin OP din data de 28.12.2006, SC SBS B M SRL a plătit persoanei fizice CAA, în contul deschis la Raiffeisen Bank Sucursala Brasov, avansul de 200.000 euro (684.960 lei) având înscrisă ca justificare a plăţii menţiunea “plată în numele M.G. M I H SA”.

Sub acest aspect trebuie precizat că nu MG M G I H SA a fost cumpărătorul cu care a negociat inculpatul CAA, ci această societate a fost interpusă de SBS B M, adevăratul cumpărător, în condiţiile în care care la acel moment societatea nu putea dobândi licențe audiovizuale în România.

Ulterior încheierii antecontractului, în data de 22.01.2007, între SC C SRL Brașov, reprezentată de către CAV, în calitate de cedent și SC C SRL Brașov, reprezentată de către RBA, în calitate de cesionar-beneficiar, s-a perfectat contractul de cedare-dobândire licență autentificat sub nr. 222 de notarul public BE, prin care cea dintâi societate a înstrăinat către cea de-a doua societate un număr de 24 licențe audiovizuale, la prețul de 100 euro fiecare.

Pentru realizarea vânzării, din dispoziţia lui CAA, RBA a semnat decizia nr.1 din 12.01.2007 prin care, în calitate de asociat unic la SC C SRL, a decis cedarea licențelor către inculpata SC C SRL.

Contractul prevede în mod expres că SC C SRL vinde doar 24 de licențe audiovizuale (pentru orașele București, Slobozia, Constanța, Mangalia, S, B, Ploiești, Sinaia, TB, Bacău, H, Suceava, Bistrița, Târgu Mureș, Sighișoara, Miercurea Ciuc, Sibiu, Alba Iulia, Cluj Napoca, Deva, Arad, Oradea, Brașov, Predeal),  fără echipamente tehnice, clădiri sau alte active. Nu s-a prevăzut vânzarea unei afaceri, a unei întreprinderi, a unui post de R, nu s-a prevăzut preluarea niciunui activ și a niciunui angajat. Se cedează exclusiv licențele audiovizuale care în temeiul contractului intră în patrimoniul SC C SRL.

SC C SRL deţinea la data de 22.01.2007 cele 24 licenţe audiovizuale, 20 dintre acestea fiind achiziţionate cu suma de 85.395,26 lei de la alte societăţi comerciale deținute de CAA, respectiv SC R SRL (10 licențe la prețul de 6.899,94 lei) și SC RT SRL (6 licențe la prețul de 2.032,56 lei), dar și de la alte societăți din țară, respectiv SC R GALAȚI SRL (2 licențe pentru prețul de 58.799 lei), SC DO SRL (1 licență la prețul de 338,76 lei) și SC V T SRL (1 licență la prețul de 17.325 lei), iar 4 licențe au fost obţinute de SC C SRL de la Consiliul Naţional al Audiovizualului.

În baza contractului de cedare-dobândire licenţe autentificat sub nr. 222/22.01.2007, C SRL a emis factura nr. 4961133 din 22.01.2007, în valoare totală de 8.117,61 lei inclusiv TVA, încasată cu OP nr. 20211002/30.01.2008, după aproximativ un an faţă de data menţionată în contract, respectiv data de 22.01.2007.

Din actele dosarului rezultă că SC C SRL a înregistrat în contabilitate această factură, așa cum rezultă din balanța de verificare aferentă lunii ianuarie 2007 și din fișa analitică cont 6583 și a declarat-o organelor fiscale prin decontul de TVA înregistrat sub nr. 457 din 22.02.2007 și declarația privind impozitul pe profit înregistrată sub nr.4337/15.02.2008 depuse de CAV - administrator.

În aceeași dată în care s-au cedat licențele, 22.01.2007, SC C SRL, în calitate de vânzător, a încheiat cu SC C  SRL, în calitate de cumpărător, contractul de vânzare-cumpărare nr. 72 având ca obiect echipamente audiovizuale (emițătoare, Rrelee, procesoare) în valoare de 573.436 lei. La pct. 6.1. din contract s-au stipulat următoarele:  ”Cumpărătorul se obligă să efectueze plata produselor cu servicii de publicitate R potrivit contractului de publicitate nr. 66/01.02.2007”.

Pentru echipamentele astfel vândute SC C SRL a emis facturile nr. 4961192 din 01.02.2007, în valoare de 129.899,21 lei, nr.4961193 din 01.02.2007, în valoare de 179.738,79 lei, nr. 4961194 din 01.02.2007 în valoare de 184.334,57 lei și nr.4961195 din 01.02.2007, în valoare de 79.472,96 lei. Aceste facturi au fost înscrise în Ordinul de compensare seria B nr.6999398 din 15.02.2007, inițiat de SC C SRL.

Pentru echipamentele achiziționate, SC C SRL a emis factura nr.001/01.02.2007, în valoare de 573.445,53 lei, care a fost înscrisă de asemenea în Ordinul de compensare seria B, nr.6999399 din 15.02.2007, al cărui inițiator a fost SC C SRL.

În data de 22.01.2007 s-a încheiat și contractul de cedare-dobândire licență între SC RT SRL Brașov, reprezentată de către CAV, în calitate de cedent și SC C SRL Brașov, reprezentată de către RBA, în calitate de cesionar-beneficiar, autentificat de notarul public sub nr. 223, care prevede cedarea-dobândirea unei licențe R (ISG, 91,60 MHz, licență audiovizuală R309.1/12.11.1998, licență de emisie nr. R207.2/14.11.2006), pentru același preț de 100 euro (vol. IV, f. 49-50). Contractul are ca obiect doar licența audiovizuală, nu un post de R sau active necesare emisiei (sediu, echipament, personal).

Pentru realizarea vânzării, numitul RN, a semnat decizia nr. 1 din 12.01.2007 prin care, în calitate de asociat unic, a decis cedarea unei licențe către SC C SRL, acțiune pe care a întreprins-o din dispoziția lui CAA fără să cunoască detaliile afacerii.

În baza acestui contract, societatea RT SRL a emis factura nr. 139895 din 22.01.2007, în valoare totală de 338,23 lei inclusiv TVA (284,23 lei baza impozabilă, TVA colectată 54 lei).

Din actele dosarului rezultă că SC RT SRL a înregistrat în contabilitate această factură, așa cum rezultă din balanța de verificare aferentă lunii ianuarie 2007 și a declarat-o organelor fiscale prin decontul de TVA aferent lunii martie 2007, înregistrat sub nr.12009/25.04.2007 și prin declarația privind impozitul pe profit înregistrată sub nr.13630/04.10.2007, depuse în format electronic.

La data de 25.01.2007, s-a încheiat Actul adițional nr. 1/25.01.2007 la Antecontractul de vânzare-cumpărare din data de 23.12.2006  între promitentul-vânzător CAA, promitenții RBA, SC C SRL Brașov, reprezentată de către CAV și SC RT SRL Brașov, reprezentată tot de către CAV și promitentul cumpărător M.G. M GI H SA din Lugano, prin reprezentant Ad, în care se  prevedea amânarea până la 25.02.2007 a datei de depunere a sumei de 4.300.000 euro plus impozitul pe venitul din transferul părților sociale aferent prețului total al cesiunii de 4.500.000 euro într-un cont Escrow deschis la o bancă agreată de părți și înlocuirea uneia dintre licențele ce făceau obiectul Anexei 1 la antecontract (licența R și echipamentele aferente localității Agnita au fost înlocuite cu licența R aferentă localității Sfântu Gheorghe, frecvența 103.00 Mhz și echipamentele de emisie aferente).

Această licență nu se găsea nici în patrimoniul SC C SRL și nici în cel al SC RT SRL, ci în patrimoniul SC R SRL, societate deținută și controlată de asemenea de CAA.

La data de 28.02.2007 s-a încheiat Actul adițional nr. 2/28.02.2007 la Antecontractul de vânzare-cumpărare părți sociale din data de 23.12.2006, între CAA, în calitate de promitent-vânzător, SC C SRL Brașov, reprezentată de către CAV, SC RT SRL Brașov, reprezentată de asemenea de CAV, RBA, M.G. M GI H SA Lugano, reprezentată de Ad, SC SBS B M SRL, reprezentată de Aa MR și SC MOS SRL, reprezentată de NMci, în care se prevedea că toate drepturile și obligațiile deținute de M.G. M GI H SA Lugano în temeiul antecontractului menționat sunt transferate către SC SBS B M SRL, în proporție de 20% și SC MOS SRL, în proporție de 80%, cele două societăți anterior menționate devenind astfel promitenți cumpărători, precum și că avansul plătit inițial de SC SBS B M SRL în numele M.G. M GI H SA Lugano se consideră ca fiind o plată directă în avans efectuată de cea dintâi societate în nume propriu.

În data de 02.03.2007 între A A C, în calitate de cedent și SC SBS B M SRL București, reprezentată de către Aa M R și SC MOS SRL București, reprezentată de NM, în calitate de cesionari, s-a încheiat contractul de cesiune părți sociale având ca obiect vânzarea-cumpărarea tuturor părților sociale (în  număr de 20) ale SC C SRL Brașov cu toate drepturile ce decurg din acestea inclusiv referitoare la activele societății.

Potrivit prevederilor contractului, prețul net al cesiunii a fost stabilit la 5.000.000 euro, la care se adaugă impozitul pe venit din transferul părților sociale, rezultând astfel un preț brut de 5.952.380,96 euro, care urma să fie achitat astfel: 1.190.476,20 euro de către SBS B M SRL și 4.761.904,76 euro de către MOS SRL.

În acest contract de cesiune părţi sociale din data de 02.03.2007, la pct. 4.4.2, se precizează faptul că SC C SRL nu are alte active, având licenţele audiovizuale şi echipamentele (transferate de la SC C SRL și SC RT SRL) aspecte care sunt confirmate de înregistrările din balanţa de verificare analitică pentru luna ianuarie 2007, întocmită de societatea C SRL, în care la Clasa 2 - Conturi de imobilizări, Ga 20 - Imobilizări Necorporale, societatea are evidenţiat contul 201 „Cheltuieli de constituire” în sumă de 725 lei şi contul 205310 „Licenţe emisie R” în sumă de 8.456 lei. De asemenea, în același contract de cesiune se precizează la pct. 4.5 că SC C SRL nu deţine nicio proprietate imobiliară.

Raportat la data împlinirii termenului de emisie la care fiecare dintre aceste 8 licențe să devină transferabilă, prin contract cedentul CAA  s-a obligat şi a garantat următoarele:

- SC R SRL va transfera licenţa audiovizuală pentru Sfântu Gheorghe (frecvența 103.00 MHz – R Astra) și licențele de emisie, autorizațiile tehnice de funcționare și deciziile de autorizare audiovizuală aferente, persoanei indicată în respectivul contract de colaborare, la preţul de 100 euro,

- SC RT SRL va transfera licenţa audiovizuală pentru Târgu Jiu și licența de emisie, autorizația tehnică de funcționare și decizia de autorizare audiovizuală aferente, persoanei indicată în respectivul contract de colaborare, la preţul de 100 euro,

- SC C SRL va transfera licenţele audiovizuale pentru Botoşani, Satu Mare, Zalău, Alexandria şi Caracal și licențele de emisie, autorizațiile tehnice de funcționare și deciziile de autorizare audiovizuală aferente, persoanei indicată în respectivul contract de colaborare, la preţul de 100 euro pentru fiecare localitate

- SC RT SRL va transfera licenţa audiovizuală pentru Galaţi și licența de emisie, autorizația tehnică de funcționare și decizia de autorizare audiovizuală aferente, persoanei indicată în respectivul contract de colaborare, la preţul de 100 euro.

În vederea respectării obligațiilor asumate prin contractul de cesiune părți sociale din data de 02.03.2007 cu privire la cele 8 licențe netransferabile la acel moment, în data de 18.06.2008 au fost încheiate trei contracte de cesiune licenţe audiovizuale, două de SC C SRL și unul de SC R SRL.

Cele două contracte încheiate de SC C SRL au vizat următoarele:

1. Contractul de cesiune licenţe audiovizuale autentificat sub nr. 1818 din 18.06.2008, încheiat între SC C SRL, reprezentată legal prin împuternicit F C, în calitate de cesionar și SC C SRL, reprezentată legal prin împuternicit RBA, în calitate de cedent, prin care SC C SRL cesionează licenţa audiovizuală nr., având licența de emisie nr. (Galaţi), la preţul de 100 Euro.  (vol. IV, f. 118-121)

Pentru realizarea cesiunii, CAA a semnat decizia nr. 3 din 23.05.2008 prin care, în calitate de asociat unic al inculpatei SC C SRL, a decis cedarea licenței anterior menționate către inculpata SC C SRL.

RBA a fost împuternicit să semneze contractul de cesiune licenţe audiovizuale autentificat sub nr. 1818 din 18.06.2008 de către CAV, prin procura specială autentificată sub nr.2248 din 17.06.2008.

SC C SRL a emis factura fiscală nr. 317 din 18.06.2008, în valoare totală de 435,54 lei inclusiv TVA (366,00 lei baza impozabilă, TVA colectată 69,54 lei). Conform fişei „411 - client C SRL”, întocmită de către societatea C SRL, rezultă că factura nr. 317 din 18.06.2008 a fost încasată integral cu OP nr.694/23.06.2008.

Factura a fost înregistrată în evidențele contabile ale SC C SRL și declarată organelor fiscale prin decontul de TVA înregistrat sub nr. 34470 din 24.07.2008 depus de CAV și declarația privind impozitul pe profit înregistrată sub nr.4159/15.04.2009, depusă în format electronic.

2. Contractul de cesiune licenţe audiovizuale autentificat sub nr. din 18.06.2008, încheiat între SC SBS B M SRL, reprezentată legal prin împuternicit F C, în calitate de cesionar și SC C SRL, reprezentată legal prin împuternicit RBA, în calitate de cedent, prin care SC C SRL cesionează un număr de 6 licenţe audiovizuale: Zalău, Satu Mare, Alexandria, Caracal, Târgu Jiu și Botoşani, la preţul total de 600 euro (rezultând astfel  un  preţ unitar pentru fiecare licenţă de 100 euro).

Pentru realizarea cesiunii, CAA a semnat decizia nr. 2 din 23.05.2008 prin care, în calitate de asociat unic al SC C SRL, a decis cedarea celor 6 licențe menționate către SC SBS B M SRL.

Prin aceeaşi decizie CAA l-a împuternicit pe CAV ca în calitate de administrator să reprezinte C SRL la semnarea contractului de cesiune a licenţelor.

RBA a fost împuternicit apoi de către CAV, prin procura specială autentificată sub nr.2247 din 17.06.2008 să semneze contractul de cesiune licenţe audiovizuale autentificat sub nr. 1819 din 18.06.2008, fapt ulterior realizat, aşa cum s-a menţionat mai sus.

SC C SRL a emis factura nr. 316 din 18.06.2008, în valoare totală de 2.613,24 lei inclusiv TVA (2.196,00 lei baza impozabilă, TVA colectată 417,24 lei). Conform fişei „411 - client SBS B M SRL”, întocmită de către societatea C SRL, rezultă că factura nr. 316 din 18.06.2008, a fost încasată integral cu OP nr. 139/25.06.2008 (valoarea ordinului de plată este de 3.048,78 lei).

Factura a fost înregistrată în evidențele contabile ale SC C SRL și declarată organelor fiscale prin decontul de TVA înregistrat sub nr. 34470 din 24.07.2008 depus de CAV și declarația privind impozitul pe profit înregistrată sub nr.4159/15.04.2009, depusă în format electronic.

În ce privește licența deținută de SC R SRL, la data de 18.06.2008 a fost încheiat contractul de cesiune licenţe audiovizuale, autentificat sub nr. 1820, între SBS B M SRL, reprezentată legal prin împuternicit F C, în calitate de cesionar și SC R SRL, reprezentată legal prin împuternicit RBA, în calitate de cedent, prin care SC R SRL cesionează licenţa audiovizuală nr. având licența de emisie nr.R209.2/13.10.2005 (Sfântu Gheorghe), la preţul de 100 Euro.

Potrivit contractului de cesiune părți sociale din data de 02.03.2007, SC MOS SRL avea de plată suma totală de 4.761.904,76 euro (din care 4.000.000 euro contravaloarea părților sociale și 761.904,76 euro contravaloarea impozitului pe venit din cesiunea celor 16 părți sociale), iar SC SBS B M SRL mai avea de plată suma totală de 990.476,2 euro (din care 800.000 euro contravaloarea părților sociale și 190.476,20 euro contravaloarea impozitului pe venit din cesiunea celor 4 părți sociale).

Această sumă de 4.761.904,76 euro datorată de SC MOS SRL a făcut obiectul contractului de împrumut din data de 02.03.2007, fiind obținută de la SC SBS B M SRL  (conform procesului-verbal nr. 3068/25.02.2008 al ANAF).

Astfel, ca urmare a contractului din 02.03.2007, SC SBS B M SRL a plătit lui CAA, în contul deschis la Raiffeisen Bank Sucursala Brașov, suma totală de 17.059.020 lei, echivalentul sumei de 5.000.000 euro, după cum urmează:

1.  prin OP din data de 28.12.2006, emis pentru suma de  684.960 lei, respectiv avansul de 200.000 euro, care a fost achitată de societate având înscrisă ca justificare a plăţii menţiunea “plată în numele M.G. M G I H SA”.

Referitor la această sumă de bani, prin Actul adițional nr. 2/28.02.2007 la Antecontractul de vânzare-cumpărare părți sociale din data de 23.12.2006, s-a stabilit că se consideră ca fiind o plată directă în avans efectuată de SC SBS B M SRL în nume propriu.

2. prin OP din data de  02.03.2007, emis pentru suma de 13.528.800 lei, echivalentul a 4.000.000 euro, care a fost achitată din contul de la ING Bank, reprezentând “părţi sociale în numele SC MOS SRL”

3.  prin OP din data de 02.03.2007, emis pentru suma de 1.014.660 lei, echivalentul a 300.000 euro, care a fost achitată din contul E de la ING Bank, reprezentând “obligaţiile financiare proprii”.

4.  prin OP din data de 18.06.2008, emis pentru suma de 1.830.600 lei, echivalentul a 500.000 euro, achitată din contul de la ING Bank, reprezentând “c.v rest preţ cesiune cf contr cesiune părţi sociale din 02.03.2007”.

Este confirmat astfel faptul că beneficiarul licențelor a fost SC SBS B M SRL, implicarea societății SC MOS SRL fiind justificată de faptul că adevăratul beneficiar nu avea rezidență fiscală în România, așa cum rezultă din declarația martorei NM, asociat și administrator al societății.

De asemenea, SC SBS B M SRL a plătit către bugetul de stat cu titlu de impozit aferent veniturilor obținute din tranzacția de cesiune părți sociale suma totală de 3.223.061 lei, astfel:

-prin OP nr. din data de 02.03.2007 a achitat suma de 646.146 lei (vol. IV, f.115) și

-prin OP nr.  din data de 02.03.2007 a achitat suma de 2.576.915 lei, în numele SC MOS SRL (vol. IV, f.116).

După ce SC C SRL a dobândit licențele prin contractele menționate mai sus, semnate din partea societății de RBA, numitul CAA a dispus (prin decizia asociatului unic nr. 1 din 02.03.2007, vol. IV f.81-82), printre altele, revocarea din funcția de administrator a acestuia din urmă, înaintea cesiunii părților sociale în favoarea SBS B M SRL și înlocuirea cu numiții PW T – cetățean Dez și C B – cetățean elvețian, persoane desemnate de societatea cumpărătoare.

Prin Hotărârea AGA nr.2/03.03.2007 a SC C SRL, intervenită la o zi după cesiunea părților sociale de către inculpatul CAA, asociații acestei societăți, SC MOS SRL și SC SBS B M SRL, au decis retragerea din societate a asociatului majoritar prin cesiunea celor 16 părți sociale, reprezentând 80% din capitalul social, către NC M H BV, o companie olandeză, pentru suma de 16.105.715 lei, echivalentul a 4.761.904,76 euro.

În aceeași dată, între SC MOS SRL și NC M H BV a intervenit contractul de cesiune a celor 16 părți sociale, la prețul anterior menționat. Prin contractul de garanție reală mobiliară din data de 27.04.2007, cele 16 părți sociale au fost gajate în favoarea SC SBS B M SRL. În data de 25.05.2007 între NC M H BV, SC MOS SRL și SC SBS B M SRL s-a încheiat contractul de delegație perfectă prin care cea din urmă societate a preluat dreptul de a încasa suma din contractul de împrumut încheiat cu SC MOS SRL, în valoare de 4.761.904,76 euro, de la NC M H BV din O. Până la data controlului efectuat de către organele fiscale din cadrul ANAF – Direcția Antifraudă Fiscală, respectiv 25.02.2008, SC SBS B M SRL nu încasase nicio sumă de la societatea olandeză.

Cu ocazia solicitării la CNA a aprobării preluării de către SC C SRL a licențelor audiovizuale de la SC C SRL, CAA a depus o declarație notarială, datată la 15.01.2007, în cuprinsul căreia s-a menționat că acesta nu mai este acționar/asociat direct sau indirect la alte societăți de comunicație audiovizuală.

Prin adresa nr. 9711 RF din 01.09.2014, emisă de Consiliul Naţional al Audiovizualului, se confirmă faptul că la data de 18.01.2007 societatea C SRL a preluat 25 de licenţe audiovizuale: o licenţă de la SC RT SRL şi 24 de la SC C SRL. La momentul respectiv CNA a cunoscut doar această tranzacție, nu și cumpărătorul final al licențelor audiovizuale, astfel că nu a analizat operațiunea în ansamblul ei. În plus, potrivit art.44 din Legea audiovizualului, CNA verifică și autorizează transferul licențelor doar prin prisma îndeplinirii condițiilor privitoare la posibilitatea deținerii licenței raportat la calitatea de asociat în altă societate sau procentul maxim în raport de care se apreciază că se deține o poziție dominantă pe piața audiovizualului, fără a interesa cuantumul prețului plătit pentru cedarea respectivelor licențe.

Astfel, la data de 15.02.2007 CNA a emis decizia nr.127 prin care a solicitat SC C SRL să intre în legalitate în sensul respectării dispozițiilor art. 44 A. 9 din Legea audiovizualului întrucât exista supoziția că la momentul solicitării și respectiv aprobării cesiunii celor 25 de licențe achiziționate de SC C SRL de la SC C SRL și respectiv, de la SC RT SRL, CAA, acționar majoritar la SC C SRL depășea cota de 20 de procente permisă de lege, fiind acționar indirect și la SC R SRL cu un procent de 34,8 %., prin societatea C SRL, unde deţinea 60% din capitalul social.

Potrivit art. 44 A.1 din Legea audiovizualului nr. 504/2002, pentru a proteja pluralismul și diversitatea culturală, concentrarea proprietății și extinderea cotei de audiență în domeniul audiovizualului sunt limitate la dimensiuni care să asigure eficiența economică, dar care să nu genereze apariția de poziții dominante în formarea opiniei publice.

Conform prevederilor art. 44 A. 9 din aceeași lege, o persoană fizică sau juridică poate fi investitor ori acționar majoritar, direct sau indirect, la o singură societate de comunicație audiovizuală, iar la altele poate deține cel mult 20% din capitalul social.

Ca urmare a mai multor sesizări depuse la CNA de către R XXI și senatorul NVP, această instituție a luat în discuție legalitatea transferului de licențe între SC C SRL și SC C SRL sub aspectul respectării prevederilor din legea audiovizualului, în şedinţa din data de 28.03.2007 CNA a validat transferul, sesizând însă Consiliul Concurenţei şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru fals intelectual vizând declaraţiile lui CAA că nu mai este acţionar la altă societate de comunicație audiovizuală.

Prin rezoluția nr.1127/P/2009 din data de 28.09.2009, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov a dispus neînceperea urmăririi penale față de CAA relativ la comiterea infracțiunii de fals în declarații, prev. de art.292 Cod penal anterior.

În acest context în care exista pericolul nevalidării transferului licenţelor de către CNA, după ce CAA a cesionat părțile sociale ale SC C SRL către SC SBS B M SRL și SC MOS SRL, reprezentanții noilor asociați au decis cesionarea licențelor direct către SC SBS B M SRL.

În acest sens s-a încheiat contractul de cesiune licențe autentificat sub nr. 518 din 04.04.2007 prin care SC C SRL a cesionat 18 licențe audiovizuale (aferente localităților Sighișoara, H, S, Miercurea Ciuc, Alba Iulia, Deva, Arad, Oradea, Brașov, Predeal, Sf. Gheorghe, Bacău, Tg. Bujor, B, Mangalia, Ploiești, Sinaia și Slobozia) către SC SBS B M SRL la prețul de 1.000.000 euro, la care se adăuga TVA. Conform punctului 2.3 din contract, data intrării în vigoare și implicit cesiunea și transferul licențelor urmau să aibă loc la data la care va fi obținută aprobarea CNA privind cesiunea de licențe (vol. V, f.489-493).

Faptul că acest transfer s-a realizat doar pentru a evita o decizie nefavorabilă a CNA cu privire la transferul licenţelor între C SRL şi C SRL rezultă şi din aceea că, deși aprobarea Consiliului Național al Audiovizualului a fost obținută în ședința din data de 26.04.2007, SC C SRL a cesionat efectiv cele 18 licențe audiovizuale menționate în contractul autentificat sub nr.518 din 04.04.2007 abia în data de 27.12.2007, moment în care a emis factura nr.005 în valoare totală de 4.126.087 lei. SC SBS B M SRL a plătit integral această sumă de 1.000.000 euro prin două ordine de plată emise în datele de 18.01.2008 și 28.01.2008.

În ceea ce privește infracțiunea de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. 1 lit. a, alin. 3 din Legea 241/2005 (în varianta anterioară intrării în vigoare a Legii 50/2013), cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal anterior (4 acte materiale) şi art. 5 Cod penal, constând în ascunderea sursei impozabile prin cedarea de către SC C SRL a 32 de licențe audiovizuale:

Acuzația adusă, în esență, se referă la faptul că deși cunoșteau valoarea reală de tranzacționare a licențelor audiovizuale (147.217 euro/licență apreciată de Ministerul Public prin împărțirea sumei încasate la numărul de licențe vândute) în perioada 22.01.2007-18.06.2008, în scopul diminuării semnificative a impozitului pe profit şi a TVA-ului, CAA (administrator de fapt al SC C SRL, SC RT SRL – în prezent absorbită de cea dintâi societate și SC R SRL și asociat unic al SC C SRL), CAV (administrator al SC C SRL, SC RT SRL și SC R SRL) și RBA (administrator al SC C SRL, manager economic al SC C SRL și reprezentant al SC R SRL), prin diferite forme de participație, au transferat cele 33 de licențe audiovizuale între SC C SRL, SC RT SRL și SC R SRL, pe de-o parte și SC C SRL, pe de altă parte, la prețul de 100 euro/licență, ascunzând astfel sursa impozabilă.

Apoi au înstrăinat părțile sociale ale acestei societăţi, C SRL, la valoarea de piață a licențelor audiovizuale (considerată de acuzație), negociată și primită de la cumpărătorul final, estimată la 147.217 euro/licență (raportat la preţul total de 5.000.000 euro net pentru 33 licenţe, incluzând echipamente de 573.445 lei).

S-a apreciat că bugetul statului român a fost prejudiciat cu un debit principal de 5.674.792 lei, din care TVA în valoare de 3.080.601 lei şi impozit pe profit în valoare de 2.594.190 lei, în cazul inculpatei SC C SRL (în care este inclus și prejudiciul aferent societății SC RT SRL) și de 188.606 lei, din care TVA în valoare de 102.386 lei şi impozit pe profit în valoare de 86.220 lei, în cazul inculpatei SC R SRL.

S-a pornit de la premisa că tranzacţia fiecărei licenţe din patrimoniul societăţii care o deţinea SC C SRL, SC RT SRL, SC R SRL către cumpărătorul final care era interesat să achiziționeze un număr cât mai mare de licențe, presupunea și plata unor taxe şi impozite semnificative, în principal TVA în valoare de 19% din valoarea preţului convenit.

S-a apreciat că mecanismul utilizat a fost ilegal și prin aceasta s-a ascuns sursa impozabilă. Astfel, licențele au fost transferate la un preț de 100 euro/licență, către o nouă societate, C SRL, care a fost înființată pentru această operațiune de CAA ca asociat unic şi al cărei administrator a fost desemnat RBA, preţ care a fost declarat organelor fiscale în vederea stabilirii obligațiilor aferente. Părțile sociale ale societății nou înființate au fost cedate apoi cumpărătorului final la preţul stabilit de CAA, respectiv 5 milIe euro.

S-a apreciat că prin semnarea contractelor de cedare a licențelor la valoarea de 100 euro și înregistrarea în contabilitate a facturilor aferente a fost ascunsă sursa impozabilă în condițiile în care valoarea reală a tranzacției fusese stabilită deja la valoarea de 5.000.000 euro net, preț urmărit a fi obținut de la început de vânzător și din care se încasase deja un avans semnificativ.

S-a considerat că valoarea la care s-a perfectat cedarea licențelor de la SC C SRL și SC RT SRL către SC C SRL a fost vădit subevaluată raportat la valoarea reală de piață, respectiv la prețul convenit în mod independent de părțile antecontractului din 23.12.2006 și la care în final licențele au fost cedate, de aproximativ 5 milIe euro.

Referitor la ascunderea sursei impozabile, s-a apreciat că s-a ascuns intenția reală de a se efectua anumite tranzacții. Prin operațiuni subsecvente s-a plătit prețul licențelor audiovizuale prin tranzacționarea părților sociale ale societății care le deținea.

Raportul de inspecție fiscală efectuat în cursul urmăririi penale:

În martie 2011, în cadrul dosarului penal, s-a solicitat ANAF efectuarea unui control care să verifice operaţiunile derulate de SC C SRL, SC RT SRL şi SC R SRL cu SC C SRL și să stabilească dacă prin aceste operațiuni s-a înregistrat un prejudiciu în dauna bugetului consolidat al statului.

Reprezentanții Agenției Naționale de Administrare Fiscală, Direcția Generală Coordonare Inspecție Fiscală, Unitatea de Investigații Fiscale, au efectuat verificări și, prin procesul-verbal nr. 4189/31.07.2013, au concluzionat că transferul licențelor s-a efectuat la prețuri nesemnificative și că SC C SRL, SC RT SRL și SC R SRL ar fi trebuit să obțină venituri mult mai mari, raportat la valoarea tranzacției finale, stabilind totodată că se impune demararea unei inspecții fiscale care să procedeze la reconsiderarea tranzacțiilor derulate cu aceste licențe. În consecință a fost sesizată DGFP Brașov, ca organ fiscal competent, care a procedat la declanșarea inspecției fiscale.

În urma inspecțiilor fiscale efectuate la C SRL și R SRL (la SC RT SRL nu a fost efectuată o inspecție fiscală având în vedere că aceasta a fost absorbită de C SRL), concretizate în RIF 91/14.03 2016 (control la C SRL - vol. VIII, f. 30-238) şi RIF 86/11.03.2016 (control la R SRL – vol. X, f. 33-424), s-a stabilit că tranzacţiile cu licenţe audiovizuale efectuate între societăţile supuse controlului şi SC C SRL au fost realizate la o valoare inferioară valorii de piaţă, aspect de natură a atrage reîncadrarea tranzacţiilor pentru a reflecta conţinutul economic al acestora, conform prevederilor art. 11 alin. 1 din Legea 571/2003 privind Codul fiscal în vigoare la acel moment.

În cuprinsul acestor acte de control s-a susținut faptul că tranzactiile cu licențe audiovizuale s-au derulat între părți afiliate, controlate în comun de către asociații și administratorii societăților cedente și ai societății cesionare și nu reflectă conținutul economic al acesteia, motiv care a generat reîncadrarea tranzacțiilor pentru a reflecta cât mai fidel conținutul economic, apreciindu-se totodată că prin cesiunea licențelor la o valoare subevaluată s-a urmărit diminuarea sarcinii fiscale datorată bugetului de stat, diminuarea semnificativă a impozitului pe profit și a TVA, ascunderea sursei impozabile, aspecte susceptibile de a fi încadrate în dispozitiile art. 9 alin. 1 lit. a din Legea nr.241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale.

Inspecția fiscală realizată de către reprezentanții ANAF la SC C SRL Brașov a vizat perioada 01.01.2007-31.12.2009, s-a desfășurat în intervalul 02.12.2013-19.02.2016 și a avut ca obiective următoarele obligații bugetare - impozit pe profit și taxa pe valoarea adăugată (TVA).

S-a constatat că modalitatea în care s-au derulat operațiunile de tranzacționare de licențe audiovizuale deținute de SC C SRL, sub prețul pieței, a avut consecința certă a diminuării impozitelor și taxelor datorate bugetului de stat, fiind stabilite în consecinţă obligaţii fiscale suplimentare în sumă totală de 16.807.184 lei,  reprezentând 5.678.031 lei debit principal (2.595.664 lei impozit pe profit şi 3.082.368 TVA) şi 11.129.153 lei accesorii (penalităţi şi majorări de întârziere).

Pentru stabilirea acestor obligații fiscale suplimentare, inspectorii ANAF au avut în vedere următoarele prevederi legale în materie:

Art. 6 și art. 7 din OG 92/2003 privind Codul de procedură fiscală raportat la prevederile art. 11 alin. 1 din Legea 571/2003 privind Codul fiscal, în baza cărora au procedat la reîncadrarea tranzacțiilor cu licențe audiovizuale astfel încât să reflecte conținutul economic al acestora;

Pct. 12 din Capitolul II, Titlul II din HG 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii 571/2003, în baza căruia venitul suplimentar neînregistrat din cedarea licențelor a fost considerat venit impozabil, care se ia în calcul la stabilirea profitului impozabil;

Art. 17 din Legea 571/2003, potrivit căruia impozitul pe profit a fost determinat prin aplicarea cotei de 16%;

Art. 129 alin. 1 și 3 lit. b din Legea 571/2003 și art. 126 alin. 1 lit. c din Legea 571/2003, în baza cărora s-a considerat că cedarea de licențe audiovizuale reprezintă o prestare de servicii și în consecință o operațiune impozabilă;

Art. 140 alin. 1 din Legea 571/2003, potrivit căruia se datorează TVA în cota standard de 19%, calculată la valoarea rezultată din reîncadrarea tranzacțiilor conform art. 11 alin. 1 din Legea 571/2003.

În vederea stabilirii modalității de efectuare a tranzacțiilor precum și a prejudiciului adus bugetului de stat prin aceste operațiuni au fost efectuate constatări și de către specialiști din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Prin raportul de constatare din data de 29.01.2016 (vol. IV, f. 282-318), suplimentul la raportul de constatare, întocmit la data de 19.10.2016 (vol. IV, f. 340-385), punctul de vedere întocmit urmare a obiecțiunilor formulate de inculpați la raportul de constatare, la data de 17.11.2016 (vol. IV, f. 408-416) și suplimentul la raportul de constatare, întocmit la data de 09.12.2016 (vol. IV, f. 448-473), specialiștii antifraudă din cadrul DNA – Serviciul Teritorial Braşov au stabilit următoarele:

În cuprinsul actelor emise s-a considerat că deși administratorii societăților aveau posibilitatea vânzării directe a licenţelor către MG M G I H SA, SBS B M SRL sau MOS SRL, la valoarea de piaţă, aceştia au înstrăinat licenţele audiovizuale cu preţul unitar de 100 euro către C SRL, ascunzând şi transferând în acest fel veniturile posibile ale societăţilor pe care le controlau.

Prin semnarea antecontractului de vânzare-cumpărare din data de 23.12.2006 persoanele semnatare au cunoscut că societatea C SRL, care avea ca active doar licenţele audiovizuale (pct.4.4.2. din Contract de cesiune părţi sociale din data de 02.03.2007, „Societatea (C SRL), nu are alte active decât Licenţele Audiovizuale şi Echipamentele”), urma a fi cesionată pentru suma netă de 4.500.000 euro, astfel încât s-a apreciat că valoarea unei licențe nu putea fi apreciată la 100 euro.

S-a considerat că transferul licenţelor audiovizuale între societăţile controlate de A A C s-a făcut la preţuri nesemnificative de 100 euro în comparaţie cu cele obţinute de acesta în nume personal, prin interpunerea societăţii C SRL în aceste tranzacţii, de 147.217 euro (5.000.000 euro – 141.840 euro = 4.858.160 : 33 licenţe = 147.217 euro/licenţă. Valoarea de 141.840 euro reprezintă contravaloarea în euro a sumei de 573.445,53 lei – preţul echipamentelor), preţ mediu/licenţă audiovizuală.

Astfel s-a apeciat că în urma tranzacţionării celor 31 de licenţe, SC C SRL a înregistrat la venituri suma de 9.383,52 lei (care constituie şi baza impozabilă pentru TVA) şi a colectat taxa pe valoarea adaugată în cuantum de 1.782,87 lei.

În urma tranzacţionării licenţei audiovizuale, SC RT SRL a înregistrat la venituri suma de 284,23 lei (care constituie şi baza impozabilă pentru TVA) şi a colectat taxa pe valoarea adaugată în cuantum de 54 lei.

Astfel, la momentul tranzacţiilor (22.01.2007 şi 18.06.2008), veniturile obţinute de SC C SRL și SC RT SRL din tranzacţionarea celor 32 de licenţe audiovizuale au fost de 9.667,75 lei (9.383,52 lei SC C SRL și 284,23 lei SC RT SRL), fiind evidenţiate obligaţii fiscale către bugetul statului în valoare totală de 3.383,7 lei, reprezentând: 1.546,83 lei impozit pe profit (1.501,36 lei la SC C SRL și 45,47 lei la SC RT SRL) şi 1.836,87 lei TVA (1.782,87 lei la SC C SRL și 54 lei la SC RT SRL).

 Părțile sociale ale SC C SRL (societate care nu deținea în patrimoniu alte active imobilizate cu excepția acestor 33 de licențe și a echipamentelor aferente) au fost cesionate la prețul net de 5.000.000 euro, preț supus libertății contractuale, rezultat din tranzacții derulate între părți independente.

Analiza realizată prin compararea valorii nete de cesiune a părţilor sociale, 5.000.000 EURO (echivalentul a 17.059.020 lei) cu valoarea veniturilor înregistrate din tranzacţionarea celor 33 de licenţe de către SC C SRL, SC RT SRL şi SC R SRL (10.033,75 lei), s-a apreciat că demonstrează că valoarea licenţelor existente la momentul cesiunii părţilor sociale a fost mult subevaluată.

Astfel, s-a apreciat că tranzacțiile cu aceste licenţe nu reflectă conținutul economic fapt care a condus la reîncadrarea acestora cu consecinţa stabilirii valorii reale de tranzacţionare şi implicit a stabilirii obligațiilor fiscale suplimentare (impozit pe profit şi TVA). Prețul net de 5.000.000 euro a fost utilizat ca bază de referință pentru reîncadrarea tranzacțiilor audiovizuale fiind, astfel cum am menționat anterior, un preț de piață supus libertății contractuale, rezultat din tranzacții derulate între părți independente.

Prin cedarea licenţelor la o valoare subevaluată s-a apreciat că s-a urmărit diminuarea sarcinii fiscale datorată bugetului de stat, în fapt diminuarea semnificativă a impozitului pe profit şi a TVA-ului.

Acest lucru ar fi posibil prin înființarea unei societăți juridice afiliate – SC C SRL (asociat unic CAA și administrator RBA) în patrimoniul căreia trebuiau reunite, în modalitatea arătată mai sus, toate licențele ce urmau a fi achiziționate de către cumpărătorul SC SBS B M SRL și ale cărei părți sociale urmau a fi cesionate la prețul net de 5 milIe euro.

În realitate, interpunerea SC C SRL în acest mecanism nu a avut alt scop decât acela al sustragerii de la plata obligațiilor fiscale prin ascunderea sursei impozabile.

În aceste condiții, între societățile afiliate C SRL și RT SRL, pe de-o parte și C SRL, pe de altă parte, s-au simulat operațiuni de vânzare la prețuri modice (100 euro/licență), iar apoi, pentru ca beneficiarul real să devină proprietarul licențelor, au fost vândute părțile sociale ale C SRL cu prețul real al licențelor audiovizuale (care includea și cele 8 licențe netransmisibile la acel moment) și nu la valoarea acțiunilor cedate.

Înstrăinarea licenţelor a avut şi un impact fiscal în sensul că dacă acestea se vindeau la valoarea de piaţă, societăţile implicate ar fi datorat impozit pe profit şi TVA în alte sume decât cele declarate și plătite.

Astfel, dacă societatea C SRL ar fi vândut direct licenţele ar fi trebuit să întocmească facturi în valoare totală de 18.713.238,83 lei inclusiv TVA (15.725.410,78 lei baza impozabilă şi TVA 2.987.828,05 lei), echivalentul a 5.430.835 EURO inclusiv TVA.

Diferenţa faţă de facturile emise de societatea C SRL (respectiv facturile fiscale nr.4961133 din 22.01.2007, nr. 317 din 18.06.2008 şi nr. 316 din 18.06.2008) este de 18.702.072,44 lei inclusiv TVA (15.716.027,26 lei baza impozabilă şi TVA  2.986.045 lei) .

S-a apreciat astfel că SC C SRL, prin tranzacţiile effectuate, a prejudiciat bugetul de stat cu suma totală de  5.500.610 lei,  din care TVA în valoare de 2.986.045 lei şi impozit pe profit în valoare de 2.514.564 lei.

Dacă societatea RT SRL ar fi vândut direct licenţele ar fi trebuit să întocmească facturi în valoare totală de 592.556,67 lei inclusiv TVA (497.946,78 lei baza impozabilă, TVA 94.609,89), echivalentul a 175.188,23 EURO inclusiv TVA. Diferenţa faţă de factura emisă de societatea RT SRL (factura fiscală nr. 139895 din 22.01.2007), este de 592.218,44 lei inclusiv TVA (497.662,55 lei baza impozabilă, TVA colectat de 94.556 lei).

S-a apreciat că SC RT SRL, prin tranzacţiile efectuate a prejudiciat bugetul de stat cu suma totală de 174.182 lei din care TVA în valoare de 94.556 lei şi impozit pe profit în valoare de 79.626 lei.

Potrivit încheierii nr.14578/07.11.2007, înscrisă în Registrul Comerţului la data de 08.11.2007, în baza cererii de radiere firmă nr.63213/05.11.2007, societatea RT SRL este RADIATĂ, pe motivul: fuziune prin absorbţie între SC C SRL şi SC RT SRL.

Ca urmare, având în vedere că SC C SRL a dobândit drepturile şi obligaţiile SC RT SRL, la obligaţiile stabilite pentru SC C SRL se adaugă şi obligaţiile SC RT SRL, rezultând obligaţii totale de:  5.674.792 lei din care TVA în valoare de 3.080.601 lei şi impozit pe profit în valoare de 2.594.190 lei.

Prin suplimentul la raport întocmit la data de 19.10.2016, au fost calculate accesorii pentru debitul principal stabilit în sarcina SC C SRL, respectiv majorări de întârziere şi penalităţi până la data de 11.05.2016 (data intrării în insolvenţă), în sumă de 12.352.721 lei (5.576.515 lei aferent impozit pe profit + 6.776.206 lei aferent TVA), astfel că în final prejudiciul reţinut în sarcina C SRL este în sumă totală de 18.027.513 lei.

Prin al doilea supliment la raportul de constatare întocmit la data de 09.12.2016, s-a procedat la defalcarea prejudiciului stabilit în sarcina SC C SRL prin raportare la datele de săvârșire a faptelor, în scopul stabilirii contribuției inculpatei SC C SRL, complice, la prejudicierea bugetului de stat, stabilindu-se următoarele:

- prejudiciul aferent vânzării, în data de 22.01.2007, a 24 de licenţe audiovizuale de către SC C SRL către SC C SRL este în valoare de 4.180.365 lei (TVA în sumă de 2.269.341 lei și impozit pe profit în sumă de 1.911.024 lei), la care se adaugă obligații fiscale accesorii în valoare de 9.925.337 lei (din care 349.626 lei sunt obligaţii fiscale aferente debitelor principale ale SC RT SRL după fuziune)

- prejudiciul aferent vânzării, în data de 22.01.2007, a unei licenţe audiovizuale de către SC RT SRL către SC C SRL este în valoare de 174.182 lei (TVA în sumă de 94.556 lei și impozit pe profit în sumă de 79.626 lei), la care se adaugă obligaţii fiscale accesorii în valoare de 33.617 lei (calculate până la data de 08.11.2007).

În consecință, s-a apreciat că mecanismul de ascundere a sursei impozabile realizat între SC C SRL și SC RT SRL, reprezentate direct sau indirect de CAA, CAV și RBA, pe de-o parte și SC SBS B M SRL (ca beneficiar final și real al licențelor audiovizuale), pe de altă parte, prin interpunerea societății inculpate SC C SRL, înființată anume în acest scop, a implicat în prealabil operațiunea de vânzare cumpărare subevaluată a licențelor audiovizuale (inclusiv a celor netransmisibile la data de 02.03.2007), apoi o altă operațiune de vânzare cumpărare a părților sociale la prețul de piață al licențelor audiovizuale.

În raportul de constatare întocmit în cauză de către specialiștii antifraudă din cadrul DNA – ST BRAȘOV, se arată că în urma tranzacţionării în datele de 22.01.2007 și 18.06.2008 a celor 31 de licenţe la valoarea unitară de 100 euro, SC C SRL a înregistrat la venituri suma de 9.383,52 lei (care constituie şi baza impozabilă pentru TVA) în loc de valoarea reală de 18.713.238,83 lei inclusiv TVA (echivalentul a 5.430.835 euro).

În urma tranzacţionării în data de 22.01.2007 a unei licenţe audiovizuale la valoarea de 100 euro, SC RT SRL a înregistrat la venituri suma de 284,23 lei (care constituie şi baza impozabilă pentru TVA) în loc de valoarea reală de 592.556,67 lei inclusiv TVA (echivalentul a 175.188,23 euro).

În aceste condiții, s-a apreciat că ascunderea parțială a sursei impozabile față de organele fiscale, cu consecința prejudicierii bugetului consolidat al statului cu suma totală de 18.027.513 lei, a avut loc la momentul încheierii contractelor de vânzare cumpărare a licențelor audiovizuale la prețuri mult subevaluate şi emiterii facturilor fiscale aferente (înregistrate în evidenţele contabile ale societăţilor şi declarate organelor fiscale), în baza aceleiași rezoluții infracționale și în scopul sustragerii de la plata obligațiilor fiscale aferente prețului real de piață, negociat și încasat efectiv de inculpatul CAA.

În cursul judecății a fost efectuată o expertiză care a stabilit următoarele aspecte:

În raporturile derulate între SC C SRL, R TÂMPĂ SRL şi C SRL, operatorii economici pot fi încadraţi ca persoane afiliate.

În ipoteza în care socieatea C SRL ar fi cedat părţile sociale în mod direct către SBS B / M offices S SRL, la un preţ de 5.000.000 de Euro net, beneficiarul celor 5.000.000 ar fi fost asociatul unic de la acea dată, RBA. CA implicaţie fiscală pentru SC C SRL ar fi rămas impozitul pe venitul din transferul părţilor sociale în cuantum de 952.380,95 euro iar pentru SBS B / M OS SRL nu ar fi fost implicaţii fiscale suplimentare”.

Obligaţiile fiscale rezultate în urma operaţiunilor derulate între C SRL, RT SRL, C R SRL, SBS B SRL şi MOS SRL sunt constituite din TVA de plată în cuantum de 1907 lei şi impozit pe profit asupra căruia, din cauza lipsei de documente financiar – contabile expertul nu s-a putut pronunţa, în timp ce, în ipoteza în care societatea C SRL (rămasă în urma divizării de patrimoniu cu licenţele şi echipamentele aferente) ar fi ceat părţile sociale în mod direct către SBS B SRL / MOS SRL la preţ de 5.000.000 euro net (potrivit Contractului de cesiune părţi sociale din data de 02.03.2007) ar fi avut de plată impozitul pe venitul din transferul părţilor sociale în cuantum de 952.380,95 Euro.

Societăţile C SRL, R SRL şi RT SRL ar fi plătit bugetului de stat, dacă preţul de vânzare al licenţelor ar fi fost preţul la care C A a cesionat părţile sociale deţinute de C SRL – respectiv suma netă de 147217 Euro / licenţa, sumele de 1.898.452 lei (C SRL), 79671 lei (RT SRL) şi 86239 lei (R SRL).

În care tranzacţia de vânzare a licenţelor audiovizuale s-ar fi derulat direct între cedent – C SRL / RT SRL / R SRL – şi SBS B M SRL, la valoarea de 141217 Euro / licenţa, TVA de plată ar fi fost în valoare totală de 3.184.513 lei în timp ce, în urma semnării contractului de cesiune părţi sociale între cedent SC C SRL şi cesionari M şi SBS, a fost achitata la bugetul de stat suma de 3.223.061 lei la data de 02.03.2007.

Obligaţia bugetară mai mare a fost obţinută prin cesiunea realizată la data de 02.03.2007, în urma căreia a fost achitata la stat suma de 3.223.061 lei.

Realizarea tranzacţiilor sucesive coroborate cu tranzacţia finală nu a adus niciun prejudiciu

S-a apreciat că modalitatea de tranzacţionare aleasă în concret a fost cea în care Statul a colectat maximum posibil din punct de vedere al taxelor aferente.

Calculele de mai sus relevă că în concret în urma tranzacțiilor efectuate de firmele implicate în vânzarea licențelor Statul Român nu a suferit vreun prejudiciu.

Licența R:

Potrivit Legii 504/2002 a audiovizualului, difuzarea unui serviciu de programe de către un Rdifuzor aflat în jurisdicţia României se poate face numai în baza licenţei audiovizuale şi, după caz, şi a licenţei de emisie (art. 50), iar potrivit art. 7 din OUG 79/2002 (abrogată prin Legea 154/2012), frecvenţele Relectrice şi resursele de numerotaţie sunt resurse limitate, aflate în proprietatea publică a statului, fiind atribuite în baza unei proceduri expres prevăzute, pe baza principiilor obiectivităţii, transparenţei, nediscriminării şi proporţionalităţii.

Licenţa de emisie (actul juridic prin care Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii acordă titularului de licenţă audiovizuală analogică dreptul de a utiliza, pentru o perioadă determinată, una sau mai multe frecvenţe R, după caz, în conformitate cu licenţa audiovizuală analogică) se atribuie de către Inspectoratul General pentru Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei (IGCTI). Licenţa audiovizuală (actul juridic emis în baza deciziei Consiliului Naţional al Audiovizualului, prin care se acordă unui Rdifuzor aflat în jurisdicţia României dreptul de a difuza, într-o zonă determinată, un anume serviciu de programe; în funcţie de modalitatea tehnică de transmisie, licenţa audiovizuală poate fi analogică sau digitală) se atribuie de către CNA, pe perioadă determinată, putând fi cedată în condiţiile legii şi cuprinde, între altele, zona de difuzare şi frecvenţa sau frecvenţele asignate, după caz.

În aceste condiţii, licenţa audiovizuală poate fi cedată altui furnizor, cu aprobarea prealabilă a CNA şi după cel puţin 1 an de zile de la intrarea în emisie și cu asumarea de către noul titular a tuturor obligaţiilor decurgând din licenţă. Nu există o reglementare a actului translativ al licenței, astfel legea nu stabilește un anumit act care trebuie încheiat de părți. În practică aceste licențe se vând în baza unor acte translative de proprietate sau sunt cesionate părțile sociale ale socității care le deține.

În aceste condiții s-a pus problema dacă licența audiovizuală are sau nu valoare economic.

Ministerul Public a apreciat că o asemenea licență are o valoare economică intrinsecă. A demonstrat acest fapt prin aceea că licențele au fost strânse în cadrul unei societăți ale cărei părți sociale au fost ulterior vândute cu suma de 5.000.000 euro. În ceea ce privește prețul fiecărei licențe în parte, s-a apreciat că nici în antecontractul inițial încheiat în 23.12.2006 și nici în contractul de cedare părți sociale din 02.03.2007 nu s-a prevăzut expres valoarea fiecărei licențe în parte ci doar prețul global pentru toate licențele cedate. În aceste condiții, ținând cont și de faptul că în afara licențelor nu s-a cedat vreun alt bun sau activ (cu excepţia echipamentelor al căror preţ, 573.445,53 lei, a fost prevăzut distinct) prețul fiecărei licențe în parte a fost estimat prin împărțirea prețului final la numărul licențelor cedate. S-a apreciat că dacă unele licențe ar valora mai puțin dacă ar fi fost vândute separat, altele ar fi valorat mai mult, astfel că, prin raportare la prețul final plătit, considerarea aceleiași valori pentru fiecare licențe nu are efect asupra stabilirii obligațiilor fiscale pentru tranzacțiile realizate la aceeași dată.

Având în vedere că SC C SRL nu dispunea de vreun activ şi nu a desfăşurat nicio activitate anterior, fiind înfiinţată pentru transferul licenţelor, fapt care rezultă din antecontractul de vânzare-cumpărare din 23.12.2006, părţile sociale au fost cedate pentru suma de 5 milIe euro net, Ministerul public a considerat că acesta e preţul real de piaţă de la acel moment al licenţelor transferate (minus preţul echipamentelor de 573.445,73 lei stabilit distinct).

În prezent cadrul legislativ existent, atât la acest moment cât și la data tranzacțiilor care sunt analizate în cauză, nicio dispoziție legală nu prevede acest lucru. Exploatarea licenței devine un act de comerț, astfel modul în care este exploatată licența poate produce valoare economică.

Licența conferă dreptul de a emite pe o anumită frecvență.

Cedarea părților sociale ale SC C SRL este un act legal, reglementat de lege, valabilitatea acestui act de cesiune nu poate fi analizată prin prisma prețului utilizat la vânzarea licențelor audiovizuale, preț de achiziție utilizat pentru concentrarea tuturor licențelor în cadrul SC C SRL. Faptul că SC C SRL cumpără licențele de la diferite societăți cu care se afla în relații de afiliere, cu suma de 100 euro bucata, nu înseamnă că cesionarea ulterioară a părților sociale ale SC C (care deținea aceste licențe) nu ar fi fost întotdeauna legală.

În mod normal, fiind un bun care conferă posibilitatea ca prin exploatare să aducă profit, în legătură cu vânzarea licențelor (al căror număr este limitat) determină existența unei piețe în cadrul căreia se tranzacționează acest bun care de fapt în realitate este un drept, de a emite în eter pe o anumită lungime de undă.

Putem considera că este un bun cu valoare economică, prin transfer, deoarece profitul este adus de modul de exploatare al licenței. În mod evident este vorba de cine exploatează acest drept, unde – ca poziție geografică, cărui segment de Pulație se adresează, etc, aspecte care reprezintă factori extrinseci licenței în sine. Ca atare nu există un preț real pe piață care să stabilească valoarea de exploatare a unei licențe. Evident că cine o cumpără urmărește ă obțină un profit din exploatarea ei, dar asta nu însemnă că licența în sine nu rămâne altceva decât un drept de a emite în eter.

În ceea ce priveşte valoarea economică a unei licenţe audio vizuale, martorii care au fost audiaţi pe această temă au arătat în modalităţi variate faptul că licenţa nu are valoare economică.

B C D - licenţa în sine este un cumul de drepturi şi obligaţii, este un înscris care permite beneficiarului să emită în anumite condiţii care nu are valoare economică şi care presupune efectuarea de investiţii ulterioare în vederea punerii în funcţiune. Operatorul unei licenţe în funcţie de modul în care o exploatează poate să aibă sau să nu aibă beneficii sau chiar să aibă pierderi.

B M (expert contabil judiciar) - Factura este un document în care se menţionează tranzacţii de tip comercial care pot avea loc între două entităţi şi în cuprinsul căreia se înscriu în mod obligatoriu câteva elemente de identificare a tranzacţiei comerciale. Este documentul prin care o tranzacţie comercială este consemnată şi luată în considerare de către părţile care intră în tranzacţia comercială, furnizor-beneficiar şi, de asemenea, este documentul care este verificat de către organele fiscale în ceea ce priveşte efectuarea tranzacţiei consemnate în cuprinsul acesteia. Ca atare, nu orice menţiune scrisă într-o factură poate constitui o tranzacţie comercială decât în măsura în care desemnează o mişcare patrimonială. Patrimoniul este compus din elemente tangibile şi intangibile de activ şi de pasiv. Aceste elemente sunt consemnate în bilanţul societăţii şi la cazul în speţă ar fi trebuit ca tranzacţia respectivă să se refere la o marfă. Marfa putând fi echivalată unui bun sau în situaţia în care părţile decid cu privire la anumite cheltuieli care s-au făcut în decursul timpului de către una dintre ele ca urmare a unei înţelegeri comerciale, să fie suportată de cealaltă parte, se pot înscrie în factură cheltuieli urmând a se preciza cu ce anume şi care în principiu, trebuie să fie aferente activităţii de exploatare. Licenţa audiovizuală nu poate fi inclusă într-o gestiune, ca o marfă, întrucât conţinutul ei nu este patrimonial, nu are valoare economică, fiind o autorizaţie pe care o dă o instituţie a statului pentru permisiunea de a se efectua o anumită activitate, în cazul în speţă pentru a emite în vederea îndeplinirii activităţii de televiziune şi R. Ea este echivalentul a unei autorizaţii sanitar veterinare, de exemplu o autorizaţie pentru exercitarea activităţii pentru o casă de schimb valutar etc. Dacă ar fi fost o marfă sau un bun care să desemneze un element patrimonial s-ar fi regăsit in inventarul societăţii cu o valoare prinsă într-un cont de activ or, la data la care a fost obţinută a presupus nişte cheltuieli de natura taxelor şi care au fost incluse în costuri ca fiind costuri aferente activităţii de exploatare. consider că semantica acestui cuvânt a putut duce la interpretarea pe care au făcut-o organele fiscale că ar desemna un patent, o invenţie, un drept intelectual care să presupună o valoare economică perpetuă şi care să poată să fie comercializată.

Trebuie separată ce înseamnă activitate societară şi cum se stabileşte valoarea unei acţiuni sau a unei părţi sociale. Valoarea unei acţiuni/parte socială  are ca punct de plecare valoarea contabilă a acţiunii/părţii sociale şi care se determină după o formulă care este consacrată în legea nr. 82 a contabilităţii şi care înseamnă activul net contabil determinat prin formula amintită mai înainte împărţită la numărul de acţiuni/părţi sociale. Pentru acţionar este un barometru că investiţia făcută în societate a dat roade şi poate fi mai mare decât capitalul social subscris sau poate să fie mai mică.

D A C - licenţa este o autorizaţie care se emite de CNA în baza unei proceduri şi nicăieri nu există o dispoziţie care să reglementeze dacă o licenţă are sau nu valoare economică. Depinde de modul în care exploatată, ea trebuind să fie însoţită de echipament în vederea exploatării. Din punctul meu de vedere nu pot face nicio distincţie între o licenţă şi o autorizaţie de funcţionare împotriva incendiilor. Astfel, din punctul meu de vedere, licenţa poate fi considerată că este un bun nepatrimonial. Ulterior însă, folosită potrivit destinaţiei sale, o licenţă poate avea valoare economică în funcţie de o serie de criterii obiective şi subiective, privită ca o afacere.

G D – Licenţa nu are valoare economică, este un act administrativ care conferă posibilitatea de a exploata o frecvenţă R. Frecvenţele sunt un bun al statului, care sunt exploatate prin intermediul ANCOM, iar licenţele sunt eliberate de CNA, după ce sunt puse la dispoziţie de ANCOM. Fără să existe o frecvenţă liberă nu se poate acorda o licenţă. Prin urmare, valoare economică are exploatarea frecvenţei prin posibile acte de publicitate.

Referitor la modalităţile prin care o licenţă poate fi înstrăinată, martorul a arătat că există două posibilităţi şi anume cesionarea licenţei de la societatea A la societatea B sau să se schimbe acţionariatul societăţii care deţine acele licenţe. Ambele proceduri se fac cu aprobare CNA.

DLD - o licenţă poate să aibă valoare economică sau nu. O licenţă poate fi cedată cu titlu gratuit sau poate fi înstrăinată cu titlu oneros. Valoarea economică a licenţei este dată de potenţialul acelei licenţe de a aduce profit.

M N - din experienţa pe care eu o am pot afirma că oricare licenţă are valoare diferită pentru diferite companii. În acest sens factorii care influenţează valoarea unei licenţe pentru o companie sunt foarte mulţi şi pot să exemplific. Pentru K FM o licenţă în Timişoara era extrem de importantă pentru că adăuga un procent important la acoperirea Rului. În acest sens vorbim de audienţă, număr potenţial ascultători. În acelaşi sens o licenţă într-un oraş mai mic avea o valoare mai mică. La momentul în care CNA acordă licenţa beneficiarului nu i se solicită nicio sumă de bani. prin exploatarea licenței propriu zise beneficiarul este cel care oferă valoare economică licenței prin modul în care o exploatează. Aceasta în funcție de potențialul ascultătorilor și de valoarea aproximativă a sumelor de bani care pot fi obținute din vânzarea de publicitate. Licența propriu zisă dă dreptul beneficiarului de a emite pe o anumită lungime de undă. Atunci când se stabilește valoarea unei licențe se iau în vedere mai mulți factori printre care: infrastuctura necesară operării, audiență, cerere de publicitate cât și compania în sine, oamenii care muncesc în cadrul acelei societăți, cât de eficientă și eficace este acea companie care exploatează licențele.

O I (jurist; în perioada 2006-2012 membru al Consiliului Naţional al Audiovizualului) - Frecvenţa este proprietatea statului. Licenţa este o autorizaţie ce se acordă pentru a se putea emite pe o anumită frecvenţă. Din punctul meu de vedere o licenţă audiovizuală nu are valoare economică. Din punctul meu de vedere frecvenţa este cea care are  valoare economică, dar nu poate fi valorificată pentru că aparţine statului. Ea poate fi doar exploatată. Exploatarea frecvenţei şi, implicit, a licenţei poate aduce celui care exercită această activitate o sumă de bani, dacă aceasta este obţinută din activitatea de publicitate.

Atunci când se înstrăinează o licenţă în realitate se înstrăinează dreptul de a folosi o frecvenţă şi nu licenţa în sine. Acest lucru are, de regulă, loc atunci când deţinătorul nu mai are capacitatea de a o exploata. Înstrăinarea licenţei şi implicit a dreptului de a folosi frecvenţa se face cu aprobarea C.N.A., iar noul deţinător primeşte o nouă licenţă pe numele său, cu dreptul de a exploata aceeaşi frecvenţă. Din punctul meu de vedere vânzarea unei licenţe este o activitate ilegală pentru că nu se poate face. atunci când se vinde aparatura aferentă exploatării licenţei se poate considera că are loc o vânzare. În toate celelalte cazuri  deoarece licenţa are caracter inuitu personae aceasta nu poate fi vândută. Atunci când o societate comercială deţine licenţe şi se află în imposibilitatea de a le mai exploata se adresează CNA care constată această stare de fapt şi îşi dă acordul pentru ca frecvenţa să fie utilizată de o altă persoană juridică. Este un transfer al licenţei şi pentru CNA nu are relevanţă caracterul pecuniar al acestui transfer.

Este posibil transferul licenţei de la o societate la alta, cu acordul CNA, iar acest transfer nu trebuie condiţionat de aspecte pecuniare, din perspectiva C.N.A.

CNA este interesată ca cel care preia să aibă capacitatea să exploateze.  Ca să rezum, arăt că transferul unei licenţe de la societatea „A” la societatea „B” poate să aibă loc doar dacă societatea „A” nu mai are capacitatea să o exploateze, CNA constată acest lucru şi societatea „B” are capacitatea să o exploateze. Incapacitatea societăţii „A” de a exploata se constată anterior transferului licenţei de către CNA, de asemenea, capacitatea societăţii „B” de a la exploata este verificată anterior transferului. Abia ulterior poate avea loc transferul. De regulă, este vorba despre incapacitatea financiară a deţinătorului de licenţă de a o exploata în continuare, dar poate să aibă legătură şi cu aspectele tehnice ale echipamentelor. De asemenea, mai poate fi legat şi de resursa umană a societăţii care deţine licenţa. Cu privire la societatea „B”, CNA verifică dacă aceasta are capacitatea de a exploata licenţa, fiind efectuate aceleaşi verificări ca la acordarea licenţei, existenţa sediului, a aparaturii, a mijloacelor tehnice de funcţionare, a aspectelor financiare şi a resurselor umane.  În situaţia în care, în cadrul aceleiaşi reţele, funcţionează mai multe societăţi comerciale deţinătoare de licenţe, între acestea pot avea loc transferuri de licenţă, dar cu îndeplinirea aceloraşi condiţii mai sus enumerate. Şi în situaţia în care are loc cesiunea părţilor sociale ale societăţii care are licenţele şi, implicit, dreptul de a exploata anumite frecvenţe aferente licenţelor, către o altă societate, pentru această operaţiune, în prealabil este necesar acordul C.N.A. ca act juridic această operaţiune poate fi considerată legală, dar din punctul de vedere al dreptului de a exploata frecvenţele, acest act nu respectă cerinţele legii. În această situaţie CNA ia act de cesiunea părţilor sociale ale societăţii şi verifică reprezentativitatea acţionariatului în societate din perspectiva condiţiilor prevăzute de lege referitoare la poziţia dominantă pe piaţă a unei societăţi sau a unor acţionari care exploatează frecvenţa. CNA verifică înregistrarea cesiunii părţilor sociale în registrul comerţului. De asemenea, CNA verifică în cadrul verificărilor care se fac pentru a stabili existenţa sau nu a unei poziţii dominante pe piaţă aria de întindere a emiterii pe o anumită arie raportat la numărul de locuitori, pornindu-se de la premisa numărului de persoane care pot fi influenţate prin acest mijloc de comunicare în masă. Există posibilitatea ca o frecvenţă să aibă capacitatea de emitere pentru un judeţ, dar există şi frecvenţe care au capacitatea de emitere pe un cartier sau două dar şi pe întreaga ţară. În cadrul analizei poziţiei dominante nu se verifică eventualele legături de afiliere între societăţi sau de rudenie între asociaţi.

Pipera Gheorghe (avocat) - licenţa are valoare economică, iar atunci când o licenţă este acordată de CNA nu costă nimic. Depinde cum este exploatată această licenţă, ca afacere.

Martorul a mai arătat că la momentul în care a formulat sesizarea, avea un contract de asistenţă juridică cu domnul N.V.P. La acel moment 2006 a avut o opinie cu privire la caracterul tranzacţiei raportat la documentele prezentate de domnul P. În aceste condiţii a avut reprezentarea unei simulaţii pentru a evita plata T.V.A. ulterior după o perioadă de 12 ani, cu privire la tranzacţie a avut reprezentarea că a avut loc transferul unei afaceri, iar aceasta, la fel ca şi transferul părţilor sociale, este o acţiune licită, scutită de T.V.A.

P R - Referitor la licenţele audio acestea se concesionează, potrivit legii. Licenţa dă drept unei societăţi să exploateze o anumită frecvenţă. Frecvenţele sunt proprietatea statului şi se acordă pe o perioadă de 9 ani timp în care proprietarul frecvenţei poate ajunge la concluzia că poate să înstrăineze licenţa aferentă frecvenţei. Din punctul meu de vedere nu licenţa are valoare economică ci frecvenţa este cea care are valoare economică. Apreciez că prin emiterea pe o anumită frecvenţă postul de R poate obţine venituri din publicitate. Când o societate cedează licenţa R şi implicit dreptul de a exploata o anumită frecvenţă această acţiune poate avea valoare economică pentru că se înstrăinează sediul, aparatura, personalul etc. de asemenea, se înstrăinează şi dreptul de a obţine venituri din publicitate exploatând acea frecvenţă. În ceea ce priveşte valoarea unei licenţe apreciez că este o chestiune care priveşte părţile implicate. Nu există criterii de evaluare a preţului unei licenţe, CNA-ul fiind interesat doar de capacitatea celui care preia licenţa să o exploateze potrivit destinaţiei sale. De asemenea, CNA-ul este interesat ca nicio societate să nu obţină o poziţie dominantă în exploatarea unui număr de frecvenţe. În ceea ce priveşte tranzacţia de înstrăinare a licenţelor CNA-ul nu are niciun interes. Licenţa poate fi considerată un bun nepatrimonial.

În ceea ce priveşte actul în baza căruia are loc înstrăinarea unei licenţe arăt că licenţa poate fi: cesionată, cedată sau se poate schimba acţionariatul societăţii care deţine licenţele.

Din punctul meu de vedere SBS B S.R.L. avea capacitatea de a exploata licenţele pe care le-a dobândit.

R Aa M - din punctul meu de vedere tranzacţia dintre SC C SRL şi SBS B S.R.L.  a întrunit condiţiile dispoziţiilor legale la acea vreme. Din punctul meu de vedere o licenţă poate să aibă sau nu valoare economică în funcţie de cum este exploatată.

R R - probabil că licenţa are valoare economică în sine are, dar este un bun al statului. Licenţa este oferită în regim gratuit fiecărui operator, exploatarea licenţei este cea care conferă valoare economică acestui drept. Referitor la cum se calculează preţul pentru tranzacţionarea unei licenţe, martorul a arătat că nu există o practică prestabilită. Se are în vedere interesul pe care firma cumpărătoare îl are în a dobândi o reţea/licenţă/drept de operare în acel oraş precum şi alte criterii obiective şi subiective, fiind vorba despre o afacere. Nu există un preţ minimal sau maximal.

R A - din punctul meu de vedere licenţa nu are valoare economică intrinsecă. Valoarea este dată de cel care o exploatează şi creează astfel plus valoare. Altfel, o astfel de licenţă nu are niciun fel de valoare.

ZC - o licenţă are valoare economică datorită faptului că în urma exploatării ei se poate obţine profit. Acest profit diferă în funcţie de piaţa de publicitate, oraş, potenţialul economic al oraşului, puterea licenţei, de acoperire a unei zone etc. din punct de vedere contabil o licenţă nu are valoare economică, dacă ţi-o atribuie CNA-ul, doar prin exploatarea acesteia se poate obţine profit în funcţie de factorii pe care i-am enumerat mai sus.

Licenţa se vinde ca orice bun, fiind necesar acordul prealabil al CNA. În situaţia în care se cesionează părţile sociale ale societăţii care deţine licenţele, trebuie să se anunţe CNA-ul cu privire la schimbarea acţionariatului, iar dacă se vinde licenţa bucată cu bucată este necesar acordul CNA.

Referitor la măsura în care era o practică uzuală pe piața de M să se achiziționeze părțile sociale ale societății care deține licențe și nu de a achizitiona licențe bucată cu bucată, martora a arătat că erau valabile ambele variante și, de asemenea, amândouă erau practicate în funcție de politica Gului.

În concluzie, instanța apreciază că licența audiovizuală este un drept care permite emiterea pe o anumită frecvență, iar exploatarea acestui drept devine din punct de vedere economic un act aducător de venituri. În mod cert, cel care o achiziționează o va face pentru a obține profituri din exploatarea licenței în viitor.

Optimizarea/competitivitatea fiscală

Când un comerciant urmează să încheie un act care atrage după sine plata unor taxe (impozit, tva unde este cazul) acesta va recurge la sfaturile unui expert pentru a obține acele informații referitoare la optimizarea fiscală.

Competitivatea fiscală, presupune alegerea acelor soluții fiscale convenabile clientului sau altor terți direct implicați.

Conform legislației și practicii internaționale, nicio persoană (fizică sau juridică) nu este obligată să plătească mai multe taxe și impozite decât ceea ce e menționat în legislația fiscală. Costurile fiscale sunt un element important al costurilor fiecărei afaceri/tranzacţii.

Optimizarea costurilor fiscale presupune orice activitate desfăsurată în limita legislaţiei al cărui scop este reducerea obligaţiilor fiscale prin: scutirea, reducerea, amânarea obligaţiilor fiscale; recuperarea în timp corespunzător a creanţelor fiscale sau evitarea deţinerii de creanţe fiscale permitând obţinerea de costuri reduse de finanţare a obligaţiilor fiscale; fructificarea legislaţiei fiscale pentru obţinerea maximului deducerilor fiscale şi minimizarea situaţiilor în care nu se acceptă deducerile fiscale; desfăşurarea/efectuarea operaţiunilor impozabile în zonele unde nivelul de taxare, costurile şi riscurile fiscale sunt cele mai scăzute.

În mod cert, nu este optimizarea costurilor fiscale acea activitate desfăsurată la limita sau în afara legislaţiei al cărui scop este evaziunea obligaţiilor fiscale prin exercitarea voită, cu intenţie clară de a ocoli legislaţia fiscală prin: ascunderea bazei impozabile şi a subiecţilor impozitării; declararea falsă a veniturilor sau a bazei impozabile în scopul reducerii obligațiilor fiscale; interpretarea legislației fiscale în mod abuziv numai în favoarea contribuabilului; lipsa de transparență și/sau raportarea trunchiată sau parțială a tranzacțiilor, subiecților tranzacției, bazei impozabile; efectuarea de tranzacții fără documentație și raportare specific; frauda fiscală.

Doctrina economică a evidențiat, la nivel teoretic, legătura existentă între rata generală a fiscalității şi comportamentul fiscal al contribuabilului. Mai mult chiar, practica de zi cu zi a confirmat faptul că un nivel ridicat al sarcinii fiscale care grevează asupra contribuabililor, potențat de asime¬tria şi volatilitatea normativă, dar şi de inconsistențele pe linia administrării şi gestionării impozitelor, vor induce modificări la nivelul psihologiei comportamentale a contribuabililor. În acest sens, un nivel ridicat de impozitare va fi perceput de contribuabili ca o formă de agresiune asupra veniturilor pe care le realizează, căutând, pe cale de consecinţă, să identifice "portiţe de scăpare" de sub această sarcină fiscală la care sunt constrânşi.

Preocuparea contribuabililor se va deplasa de la o gestiune economică eficientă către o ges¬tionare fiscală optimă (cunoscută şi sub denumirea de optimizare fiscală), iar principiul influenţării pozitive a contribuabilului (care, în fapt, ar trebui să guverneze mecanismele funcţionale ale siste¬mului fiscal) rămâne la stadiul de deziderat. În măsura în care disfuncţionalităţile existente în me¬diul de afaceri (indiferent de natura lor) conduc la relativizarea demarcaţiei între sectorul transpa¬rent şi palierul informal al economiei naţionale, "atenţia" contribuabililor va fi orientată în vederea identificării acelor metode de evazionare fiscală care să le asigure un grad cât mai ridicat de pro¬tecţie, în raport cu măsurile punitive ale cadrului normativ. Pornind de la considerentul că aceste metode de eludare a legii îmbracă o formă mai mult sau mai puţin legală sau morală, contribuabilii vor căuta să realizeze o delimitare între deductibilităţile fiscale "tolerate" de slăbiciunile referenţia¬lului normativ, cele aflate sub incidenţa sancţiunilor contravenţionale şi cele aflate în sfera de cuprindere a abaterilor penale, deşi, de foarte multe ori, această linie de demarcaţie este extrem de fragilă şi, oarecum, arbitrară.

Frauda fiscală desemnează, în sens strict, o acțiune sau inacțiune infracțiune la lege - (prevăzută și sancționată de lege) și se distinge de evaziunea fiscală legală, care se definește ca o utilizare abilă a posibilităților oferite de lege.

În aceste condiții, s-a pus problema dacă prețul cesiunii a corespuns exclusiv licențelor audiovizuale transmise și echipamentelor aferente, pornind de la premisa că în speță cumpărătorii au plătit un preț de 5 milIe de euro pentru o societate cu capital social de 200 lei, care nu funcționa, nu avea un istoric, nu avea personal, nu avea proprietăți imobiliare și deținea active reprezentând licențe audiovizuale în valoare totală declarată de doar 8.456 lei și echipamente de emisie în valoare de 573.436 lei. Se impune a menționa că valoarea unei acţiuni/parte socială  are ca punct de plecare valoarea contabilă a acţiunii/părţii sociale şi care se determină după o formulă care este consacrată în Legea nr. 82/1991 a contabilităţii şi care înseamnă activul net contabil determinat prin formula amintită mai înainte împărţită la numărul de acţiuni/părţi sociale. Pentru acţionar este un barometru că investiţia făcută în societate a dat roade şi poate fi mai mare decât capitalul social subscris sau poate să fie mai mică.

Iar cea de a doua problemă care trebuie stabilită se referă la măsura în care mecanismul folosit reprezintă ascunderea sursei impozabile, cesionarea părților sociale ale societății care deținea licențele a echivalat cu vânzarea licențelor, iar în caz afirmativ dacă aceste acțiuni se circumscriu tipicității infracțiunii analizate. Opțiunea între a încheia o operațiune care intră în sfera TVA și a încheia o operațiune societară care nu intră în sfera TVA, dacă prin aceasta este sau nu realizată tipicitatea infracțiunii de ascundere a sursei impozabile, aceasta în contextul în care operațiunile sunt încheiate la vedere, înregistrate în contabilitate și prin prisma optimizării fiscale, fiecare subiect deținător de drepturi și obligații va alege varianta cât mai puțin oneroasă din punct de vedere fiscal.

În al treilea rând, se pune problema dacă recalcularea sumelor datorate este posibilă și în ce manieră se poate efectua reconsiderarea tranzacțiilor fiscale. Deoarece sub aspect fiscal pentru stabilirea sumelor datorate cu titlu de taxe către bugetul statului, dacă este posibilă recalcularea (reîncadrarea) ulterioară ca măsura aplicabilă în cazurile în care se probează legătura de cauzalitate între utilizarea unor instrumente fiscale disimulate şi denaturarea astfel a substanţei şi conţinutului economic al tranzacţiilor, efectul fiscal fiind stabilirea unor debite suplimentare de plată în sarcina contribuabilului.

Ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile:

Această activitate ilicită se poate referi la: provenienţa bunului (sursa, originea, geneza acestuia), situaţia bunului (cui aparţine în realitate bunul, cine este proprietarul real), dispoziţia bunului (locul unde se află efectiv bunul), circulaţia bunului (circuitele, traseele pe care le parcurge bunul), proprietarul bunului (persoana care l-a dobândit, care deţine dreptul de proprietate asupra acestuia) şi se poate realiza în fapt prin întocmirea sau obţinerea de documente false privind provenienţa, apartenenţa, dispoziţia, circulaţia sau proprietatea bunului.

În ceea ce priveşte sursa impozabilă sau taxabilă, aceasta este orice entitate care constituie „baza de calcul” a obligaţiilor fiscale sau „sursa impozabilă sau taxabilă” reprezintă evenimentul sau actul juridic care dă naştere obligaţiei fiscale.

Sunt astfel de acte, cele care au ca efect dobândirea unui bun (bunul dobândit printr-un contract de vânzare-cumpărare, donaţie, schimb, constituie bază de impunere pentru impozit pe teren, clădiri etc.), realizarea unui venit (realizarea unui venit în temeiul unui contract de muncă, de împrumut, de vânzare-cumpărare constituie bază de impunere pentru impozitul pe profit), precum şi efectuarea unor acte de consum (contract de vânzare-cumpărare care constituie bază de impunere pentru TVA, accize, taxe vamale).

Fapta se consumă la momentul producerii faptului juridic generator se constituie şi raportul de drept material fiscal, având ca obiect creanţa statului sau unităţii administrativ-teritoriale asupra contribuabilului.

Subiectul activ al infracţiunii poate fi orice persoană fizică responsabilă penal. (decizia nr. 4192/2012 a ÎCCJ).

Subiectul activ nu trebuie să aibă o anumită calitate, să fie calificat, ci este simplu, fapta putând fi comisă de alte persoane decât contribuabilul.

Elementul material, respectiv acţiunea de „ascundere a bunurilor ori a sursei impozabile sau taxabile”, poate avea loc atât prin mijloace fizice (mai ales cu privire la bunuri corporale), cât şi prin manipulări juridice (mai ales cu privire la sursele veniturilor), făcute în scopul sustragerii acestor bunuri sau surse de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale.

Sub aspectul formei de vinovăţie infracţiunea se comite dosar cu intenţie directă calificată de scop. Infracţiunea are ca element material al situaţiei premisă existenţa unei obligaţii legale de a plăti taxe sau impozite pentru anumite activităţi prestate sau bunuri deţinute.

Scopul urmărit prin comiterea acestei infracţiuni este sustragerea de la plata obligaţiilor fiscale, fapta ilicită constând în ascunderea provenienţei bunurilor.

 Omisiunea plăţii unei taxe datorate nu constituie infracţiunea de evaziune fiscală, dacă bunul sau sursa impozabilă nu au fost ascunse. În acest caz ia naştere pentru cel care nu a efectuat plata doar obligaţia de plată a taxei respective, nu şi răspunderea penală.

În speță, de la bun început s-a urmărit vânzarea licențelor audiovizuale. În mod clar s-a negociat un preț, având în vedere valoarea posibilă de exploatare a licențelor care vor fi dobândite de cumpărător.

Nu se poate pune semnul echivalentei între tranzacţia efectuată cu SBS B M (concern european interesat de achizitonare în perspectiva extinderii reţelei R la nivel naţional) şi tranzacţia efectuată între cele două societăţi controlate de A C (tranzacţie care nu a vizat interesul faţă de anumite licenţe R, având un caracter administrativ, urmărind „Garea” bunurilor ce urmau să fie înstrăinate – staţii de emisie, echipament de emisie, licenţe etc. – în cadrul unei singure societăţi comerciale).

Cedarea licențelor audiovizuale a fost analizată, avizată și autorizată de Consiliul Naţional al Audiovizualului, Ru B, asociatul unic al  C SRL, a semnat decizia nr. 1 din 12.01.2007 de cedare a licențelor, acţiune pe care a întreprins-o din dispoziţia numitului CAA.

În baza contractului de cedare-dobândire licenţe autentificat sub nr. 222/22.01.2007, C SRL a emis factura nr. 4961133 din 22.01.2007, în valoare totală de 8.117,61 lei inclusiv TVA, încasată cu OP nr. 20211002/30.01.2008.

Totdată, C SRL a înregistrat în contabilitate această factură, aşa cum rezultă din balanţa de verificare aferentă lunii ianuarie 2007 şi din fişa analitică cont 6583 şi a declarat-o organelor fiscale prin decontul de TVA înregistrat sub nr. 457 din 22.02.2007 şi declaraţia privind impozitul pe profit înregistrată sub  nr. 4337/15.02.2008, ambele depuse de CAV - administrator.

De asemenea, în data de 22.01.2007, C SRL, în calitate de vânzător, a încheiat cu C SRL, în calitate de cumpărător, contractul de vânzare-cumpărare nr. 72 având ca obiect echipamente audiovizuale (emiţătoare, Rrelee, procesoare) în valoare de 573.436 lei.

Pentru echipamentele astfel vândute, inculpata C SRL a emis facturile nr. 4961192 din 01.02.2007, în valoare de 129.899,21 lei, nr. 4961193 din 01.02.2007, în valoare de 179.738,79 lei, nr. 4961194 din 01.02.2007 în valoare de 184.334,57 lei şi nr.4961195 din 01.02.2007, în valoare de 79.472,96 lei.

Aceste facturi au fost înscrise în Ordinul de compensare seria B nr. 6999398 din 15.02.2007, iniţiat de C SRL.

Pentru echipamentele achiziţionate, C SRL a emis factura nr. 001/01.02.2007, în valoare de 573.445,53 lei, care a fost înscrisă de asemenea în Ordinul de compensare seria B, nr. 6999399 din 15.02.2007, al cărui iniţiator a fost C SRL.

De asemenea, în data de 22.01.2007 s-a încheiat contractul de cedare-dobândire licenţă autentificat de notarul public sub nr. 223 BNP BE între RT SRL, în calitate de cedent, şi C SRL, în calitate de cesionar-beneficiar, care prevede cedarea-dobândirea unei licenţe R (IS G, 91,60 MHz, licenţă audiovizuală, licenţă de emisie nr. pentru preţul de 100 de euro.

Din aceleași considerente prezentate mai sus, și anume analizare, avizare și autorizare de Consiliul Naţional al Audiovizualului a cedării licențelor, numitul Ru N a semnat decizia nr. 1 din 12.01.2007 prin care, în calitate de asociat unic, a decis cedarea unei licenţe către C SRL, acţiune pe care a întreprins-o din dispoziţia numitului CAA.

Urmare a încheierii contractului de cedare-dobândire licenţă încheiat între RT SRL şi C SRL, RT SRL a emis factura nr. din 22.01.2007, în valoare totală de 338,23 lei inclusiv TVA (284,23 lei baza impozabilă, TVA colectată 54 lei).

Totodată, RT SRL a înregistrat în contabilitate această factură, așa cum rezultă din balanţa de verificare aferentă lunii ianuarie 2007 şi a declarat-o organelor fiscale prin decontul de TVA aferent lunii martie 2007, înregistrat sub nr. 12009/25.04.2007 şi prin declaraţia privind impozitul pe profit înregistrată sub nr. 13630/04.10.2007.

 Ulterior, toate părțile sociale ale C SRL (al căror titular exclusiv era CAA, fiind astfel asociat unic) au fost cesionate către SBS B M SRL și MOS SRL.

În baza contractului de cesiune licenţe audiovizuale din data de 18.06.2008  autentificat  sub nr. 1818 C SRL a emis factura fiscală nr. 317 din 18.06.2008, în valoare totală de 435,54 lei inclusiv TVA (366,00 lei baza impozabilă, TVA colectată 69,54 lei), care a fost  a fost încasată integral cu OP nr.694/23.06.2008.

Factura a fost înregistrată în evidenţele contabile ale inculpatei C SRL şi declarată organelor fiscale prin decontul de TVA înregistrat sub nr. 34470 din 24.07.2008, precum şi declaraţia privind impozitul pe profit înregistrată sub nr.4159/15.04.2009.

Totdată, între SBS B M SRL, şi C SRL a fost încheiat contractul de cesiune licenţe audiovizuale din data de 18.06.2008 autentificat sub nr. 1819 prin care s-au cesionat număr de 6 licenţe audiovizuale la preţul total de 600 de euro.

Pentru realizarea cesiunii, numitul CAA a semnat decizia nr. 2 din 23.05.2008 prin care, în calitate de asociat unic al C SRL, a decis cedarea celor 6 licenţe menţionate către SC SBS B M SRL.

Prin aceeaşi decizie numitul CAA l-a împuternicit pe numitul CAV ca în calitate de administrator să reprezinte C SRL la semnarea contractului de cesiune a licenţelor.

Totdată, Ru B a fost împuternicit (mandatar) de numitul CAV, prin procura specială autentificată sub nr.2247 din 17.06.2008 să semnez contractul de cesiune licenţe audiovizuale autentificat sub nr. 1819 din 18.06.2008.

În baza contractului de cesiune licenţe audiovizuale din data de 18.06.2008 autentificat sub nr. 1819 C SRL a emis factura nr. 316 din 18.06.2008, în valoare totală de 2.613,24 lei inclusiv TVA (2.196,00 lei baza impozabilă, TVA colectată 417,24 lei), care a fost încasată integral cu OP nr. 139/25.06.2008.

Factura a fost înregistrată în evidenţele contabile ale C SRL şi declarată organelor fiscale prin decontul de TVA înregistrat sub nr. din 24.07.2008 şi declaraţia privind impozitul pe profit înregistrată sub nr.

Totodată, între R SRL și SBS B M SRL în data de 18.06.2008 a fost încheiat contractul de cesiune licenţe audiovizuale autentificat sub nr. 1820 prin care s-a cesionat o licență audiovizuală.

Nu au fost efectuate acte ascundere a provenienței licențelor, nu a fost ascunsă sursa, sau originea acestora, cum nu a fost ascunsă nici situația licențelor, proprietarul a fost cunoscut. Nu au fost întocmite documente false privind provenienţa, apartenenţa, dispoziţia, circulaţia sau proprietatea licențelor.

Prin succesiunea actelor încheiate nu se poate considera că a fost ascunsă valoarea unei licențe audiovizuale.

Compararea valorii nete de cesiune a părţilor sociale, 5.000.000 EURO (echivalentul a 17.059.020 lei) cu valoarea veniturilor înregistrate din tranzacţionarea celor 33 de licenţe de către SC C SRL, SC RT SRL şi SC R SRL (10.033,75 lei) nu demonstrează că valoarea licenţelor existente la momentul cesiunii părţilor sociale a fost subevaluată. Astfel cum s-a arătat mai sus, licența nu are o valoare economică, modul în care aceasta va fi exploatată este un act care aduce venituri. Aşadar, nu se poate afirma că preţul vânzării către SBS a fost cel corect şi orice alt preţ în afară de acesta nu este real, întrucât scopul celor două tranzacţii, aşa cum am arătat, a fost diferit.

De altfel, atât preţul transferurilor către C SRL, cât şi, ulterior, către SBS, au fost cunoscute de către organele fiscale încă de la momentul primului control efectuat la solicitarea expresă a contribuabilului. Prin urmare, conflictul nu a fost generat de necunoaşterea preţului la care au fost efectuate cele două transferuri, ci de dispută referitoare la realitatea preţului transferurilor către C SRL.

Înfracţiunea analizată se comite prin aceea că de regulă, contribuabilul acţionează, cu intenţie, pentru că organele fiscale să nu afle de o realitate fiscală (existenţa unei tranzacţii, a unui contract, bun supus impozitării), astfel încât să fie eludate, în beneficiul contribuabilului, taxele fiscale aferente.

În anul 2008 au fost efectuate două conztoale la sediul societăților C SRL, RT SRL și C SRL, inspecții finalizate prin întocmirea proceselor verbale din data de 13.03.2008 şi data de 19.03.2008. Aceste controale au avut ca obiect chiar modul de cedare a licenţelor audiovizuale derulate C SRL şi C SRL pe de o parte , iar pe de altă parte C SRL şi RT SRL.

În urma activităţii de control nu au fost semnalate nereguli în legătură cu tranzacţiile efectuate între cele două societăţi. De remarcat este şi faptul că primul control a fost efectuat în intervalul de timp în care ar fi fost posibilă rectificarea declaraţiilor fiscale, astfel încât orice posibile nereguli, dacă ar fi fost semnalate atunci, ar fi putut fi intreptate.

Din probatoriul administrat rezultă fără niciun dubiu că aceste controale au fost efectuate la solicitarea expresă a inculpatului C A, care a solicitat ANAF verificarea legalităţii tranzacţiilor la care se referă acuzarea.

Organele fiscale au avut cunoştinţă despre tranzacţia efectuată şi, în plus, au şi verificat documentaţia aferenta precum şi toată documentaţia solicitată, nefiind semnalate nereguli iar, pe de altă parte, rezultatul acestor controale a permis contribuabilului să considere în mod legitim că operaţiunile efectuate sunt legale. Concluzia principală care poate fi desprinsă dincolo de orice dubiu este că organele fiscale au avut cunoştinţă despre tranzacţia efectuată.

Exemplificative în acest sens sunt depoziţiile martorilor care au efectuat controalele:

P E: În anul 2007 ocupa funcţia de inspector în cadrul DGRFP Braşov. În anul 2007 a efectuat un control inopinat la firma C. Martora a arătat că, pentru efectuarea controlului, a solicitat diferite documente reprezentanţilor societăţii, documente care au fost puse la dispoziţie. A fost verificată şi o vânzare de licenţe şi o cesiune de părţi sociale. La acel control nu au fost constatate nereguli. Martora a mai arătat că s-a verificat baza de impozitare, precum şi, cu siguranţă, declaraţia 300 dacă era vorba de TVA, precum şi declaraţia 100 pentru impozit pe profit. Nu a existat nicio suspiciune de nelegalitate asupra tranzacţiilor verificate, în caz contrar ar fi fost dispusă efectuarea inspecţiei fiscale. Martora a conchis că, din punct de vedere fiscal, controlul fiscal reprezintă o confirmare a legalităţii actelor contabile şi, dacă ar fi constatat existenţa unei baze de impozitare ascunse, ar fi precizat acest lucru şi ar fi solicitat efectuarea inspecţiei fiscale. Pune referirile la inspecţia fiscală din cuprinsul procesului – verbal pe seama unor erori. Martora susţine că acel proces – verbal reprezintă în fapt „o fotografie a stării de fapt fiscale”.

D Aa: În calitate de consilier în cadrul DGRFP Braşov la nivelul anului 2007 a efectuat, împreună cu martora P E, controlul inopinat la C. Controlul a fost efectuat ca urmare a primirii unei adrese de la Administraţia Finanţelor Publice. Martora a susţinut în faţa instanţei că nu îşi aminsteste dacă au fost constatate nereguli sau deficienţe. Pune referirile la inspecţia fiscla din cuprinsul procesului – verbal pe seama unor erori. Cu ocazia controlului au fost verificate inclusiv facturile şi înregistrarea lor în contabilitate, precum şi impozitele şi taxele aferente. În relaţia cu societatea C, nu s-au constatat deficienţe privind modul de înregistrare, constituire şi raportare a documentelor financiar contabile. Dacă ar fi constatat indicii de săvârşire a unei infracţiuni de evaziune fiscală, martora şi-ar fi anunţat superiorii. Martora susţine că acel proces – verbal reprezintă infapt „o fotografie a stării de fapt fiscale”.

MA: La nivelul anului 2007 lucra în cadrul Administraţiei pentru contribuabili mijlocii regiunea Braşov, având competenta de a stabili componenta echipelor de control şi obiectivelor de control. Solicitarea de efectuare a unui control la societatea C a venit de la reprezentantul societăţii, care dorea efectuarea verificării cu privire la o tranzacţie. Echipa de control trebuia să verifice şi să constate dacă acea tranzacţie a fost înregistrată în evidenţele contabile ale societăţii şi eventualele implicaţii fiscale aferente. În urma celor constatate şi consemnate în procesul verbal, nefiind găsite nereguli, nu s-a apreciat că există elemente care să impună declanşarea inspecţiei fiscale. Martora a arătat că ştie că, după câţiva ani, o echipă de control a avut un alt punct de vedere cu privire la tranzacţia dintre C şi C, însă nu cunoaşte conţinutul acelui raport de inspecţie fiscală. Martora a admis faptul că, urmare a faptului că la controlul fiscal nu s-au depistat nereguli, contribuabilul putea să considere că tranzacţia este legală.

IJ: La nivelul anului 2007 era conducătorul DGRFP Braşov – departamentul inspecţie fiscală. Martorul susţine în legătură cu controlul efectuat la societatea C că a fost cu siguranţă vorba despre o solicitare în acest sens a contribuabilului. Scopul pentru care contribuabilii puteau formula asemenea cereri era pentru că aceştia să fie convinşi că şi-au îndeplinit în mod corect obligaţiile fiscale, obligaţiile declarative şi cele de plată. La controlul efectuat nu s-au constatat deficienţe. Similar altor martori, şi acest martor foloseşte sintagma „fotografie a situaţiei de fapt fiscale”. În măsura în care s-ar fi constatat nereguli, s-ar fi demarat inspecţia fiscală. Martorul susţine că nu îşi explică menţiunea din procesul verbal în sensul că s-a verificat modul de constituire a obligaţiilor fiscale. Martorul susţine că, aşa cum rezultă din conţinutul procesului – verbal, baza de impozitare a fost stabilită corect de către contribuabil.

IG: În perioada 2001 – 2008 a ocupat funcţia de director executiv adjunct pe probleme de inspecţie fiscală, în cadrul DGRFP Braşov. Controlul la societatea C a fost demarat la cererea contribuabilului. În legătură cu constituirea ANAF ca parte civilă în prezenţa cauză, martorul arată că s-a cerut constituirea ANAF ca parte civilă în baza raportului specialistului DNA. După ce martorul a studiat procesul – verbal din 20.03.2007, a afirmat că, pentru contribuabil, menţiunile din acest proces – verbal ar fi putut să conducă la reprezentarea faptului că nu sunt probleme din punct de vedere fiscal în legătură cu tranzacţia respectivă. În măsura în care inspectorii ar fi constatat probleme, puteau să demareze inspecţia fiscală. Inspectorii fiscali au aceleaşi drepturi şi prerogative, indiferent dacă este vorba despre un control fiscal parţial sau de inspecţia fiscală.

VGL: În perioada 2001 – 2008 şi 2009 a avut calitatea de director executiv, respectiv director general la DGRFP Braşov. Martorul a enunţat aspecte generice referitoare la controlul fiscal, arătând ca şi în cazul unei cercetări la faţa locului, cât şi în cazul inspecţiei fiscale, organul de control poate solicita punerea la dispoziţie a oricăror documente. În măsura în care verificarea punctuală a unei tranzacţii (cercetarea la faţa locului) crează suspiciuni, trebuia efectuată inspecţia fiscală.

DGŞ: A fost preşedinte al ANAF în perioada martir 2013 – februarie 2016. Martorul a arătat că îşi aminteşte că a fost abordat de dl. C, care i s-a plâns că ANAF a făcut un abuz cu prilejul unui control la unele dintre societăţile sale. În perioada respectivă exista posibilitatea ca un contribuabil să ceară efectuarea unui control punctual, cu privire la un / unele aspecte sau tranzacţii. Martorul a susţinut că, indiferent de tipul de control, organul fiscal are competenţa să verifice preţul bunului cu care acesta a ieşit din patrimoniul unei societăţi şi a intrat în partimoniul unei alt societăţi ori de câte ori există o bănuială că preţul ar putea să nu fie real. De asemenea, organul fiscal are obligaţia de a verifica toate aspectele în cazul în care constată că există suspiciuni sau indicii ale unei fraude. Mai exact, în cazul în care s-ar fi descoperit indiciile unei tranzacţii simulate, nereale, organul fiscal avea obligaţia să facă investigaţii suplimentare şi, eventual, să demareze inspecţia fiscală. Cu referire la situaţia punctuală a controalelor efectuate la societăţile C şi C, martorul a arătat că dacă primele două contoale au fost efectuate de către angajaţii aceluiaşi organ fiscal, echipe diferite, există o culpă a angajaţilor care au efectuat aceste controale. Cu privire la contribuabil, dacă pe aceeaşi tranzazctie se realizează un control de două – trei ori, acesta poate să tragă în mod legitim concluzia că lucrurile sunt în regulă.

TV: În anul 2007 era angajat în cadrul Ministerului de Finanţe, şef administraţie municipiul Braşov. C A a formulat o cerere prin care a solicitat să fie verificate tranzacţiile pe care dânsul le-a făcut cu firmele C şi C. Cu ocazia formulării acestei cereri, dl. C a şi explicat martorului, însoţit de directorul general al DGRFP Braşov de la acea vreme, dl. Voinescu, dinamica operaţiunilor pe care le-a efectuat, în sensul că a cesionat părţi sociale de la o firmă la alta, într-o primă parte, după care de la firmă care a primit părţile sociale le-a cesionat mai departe la un preţ superior şi şi-a achitat impozitele aferente. S-a urmat procedura standard de control şi dacă din rezultatele activităţii ar fi reieşit că sunt elemente ce impun efectuarea unei inspecţii fiscale, echipa de control ar fi făcut propunere în acest sens. Un agent economic supus unui astfel de control („fotografie a stării de fapt”) poate concluzionă că obligaţiile înregistrate sunt stabilite corect.

CD: În anul 2012 a ocupat poziţia de Ministru al Economiei, iar în 2013 – 2014 a fost Ministrul Finanţelor. În 2007 exista posibilitatea ca un contribuabil să solicite verificarea punctuală a anumitor aspecte fiscale, natura acestui control fiind de inspecţie fiscală parţială. După ce a studiat conţinutul procesului – verbal de control din 20.03.2007, martorul apreciază că acesta a fost încheiat ca urmare a unui control tematic privind preţul de transfer. Controlul tranzacţiei din punct de vedre fiscal presupune relaţia dintre cele două societăţi comerciale, preţul de transfer şi obligaţiile fiscale.

Pentru vânzare licențelor audiovizuale legea nu prevede încheierea unui act translativ de un anumit fel. Ca atare, astfel cum a rezultat și din practică, fie se vând licențele bucată cu bucată, fie se schimbă acționariatul societății care le deține, prin operațiuni societare de cesiuni de părți sociale. Diferența este dată de obligațiile fiscale ce sunt generate de aceste operațiuni.

Tranzacțiile succesive pentru concentrarea licențelor audiovizuale în patrimoniu SC C SRL (prin acte de vânzare – cumpărare la un preț de 100 euro licența - prima operațiune) înregistrate în contabilitate și pentru care au fost achitate taxele fiscale aferente și ulterior cesionarea părților sociale ale acestei din urmă societăți către o altă societate la suma de 5.000.000 euro (a doua operațiune) nu circumscrie infracțiunii de ascundere a sursei impozabile. Ca atare, nici sub aspectul laturii subiective nu sunt întrunite cerinţele prevăzute de lege pentru a fi în prezenţa infracţiunii de evaziune fiscală. A fost utilizat un mecanism pentru a obține avantaje fiscale, deoarece operațiunea societară este scutită de plata TVA. Niciuna din operațiuni nu a fost ascunsă.

Nu au fost efectuate operațiuni prin manopere simulate, încheiate sub aparența unor acte legale, care să le transforme în operațiuni nelegale.

În general, mijloacele folosite pentru sustragerea de la obligațiile fiscale se prezintă sub infinite forme, însă acestea pot fi împărțite în două categorii: ilicite (evaziunea fiscală frauduloasă) și  licite (evaziunea fiscală legală, tolerată). Se poate face prin urmare o distincție între frauda fiscală, care constituie un fapt ilicit, chiar de natură penală, și evaziunea fiscală propriu-zisă, care nu implică fapte care să întrunească elementele constitutive ale unei infracțiuni.

Prin evaziune fiscală legală se înțelege acțiunea contribuabilului de a ocoli legea în materie fiscală datorită unor erori sau inadvertențe de reglementare. Este vorba de folosirea unor procedee juridice pentru evitarea obligațiilor fiscale, fără încălcarea legii, de unde și denumirea de evaziune tolerată.

Evaziunea fiscală legală exprimă exploatarea din punct de vedere legal a sistemului de impozitare, în scopul reducerii obligațiilor fiscale curente sau viitoare prin anumite mijloace licite.

Evaziunea fiscală frauduloasă (ilicită) se poate defini ca o acțiune conștientă a contribuabilului ce încalcă o prescripție legală, cu scopul de a nu plăti obligațiile fiscale cuvenite. În acest scop se recurge la disimularea obiectului impozabil, la subevaluarea cuantumului materiei impozabile sau folosirea altor căi de sustragere de la plata impozitului datorat. Prin evaziune fiscală ilicită se înțelege acțiunea contribuabilului ce încalcă prescripția legală, cu scopul de a se sustrage de la plata impozitelor, taxelor și contribuțiilor cuvenite statului.

Frauda fiscală desemnează, în sens strict, o infracțiune la lege (prevăzută și sancționată de lege) și se distinge de evaziunea fiscală legală, care se definește ca o utilizare abilă a posibilităților oferite de lege.

Sub aspectul laturii subiective nu s-a urmărit ascunderea vreunei surse impozabile, prin ascunderea realității unor operațiuni. Ceea ce s-a urmărit a fost optimizarea fiscală pentru actele încheiate.

Reconsiderarea tranzacțiilor fiscale:

Cu titlu de premisă, această reapreciere poate fi efectuată în perioada de prescripție fiscală dacă nu a fost comisă o faptă penală și în termenul de prescripție al răspunderii penale dacă a fost comisă o faptă penală.

Art. 11 cod fiscal prevede expres că la stabilirea sumei unui impozit sau a unei taxe în înţelesul prezentului cod, autorităţile fiscale pot să nu ia în considerare o tranzacţie care nu are un scop economic sau pot reîncadra forma unei tranzacţii pentru a reflecta conţinutul economic al tranzacţiei.

În cazul în care tranzacţiile sau o serie de tranzacţii sunt calificate ca fiind artificiale, ele nu vor fi considerate ca făcând parte din domeniul de aplicare al convenţiilor de evitare a dublei impuneri. Prin tranzacţii artificiale se înţelege tranzacţiile sau seriile de tranzacţii care nu au un conţinut economic şi care nu pot fi utilizate în mod normal în cadrul unor practici economice obişnuite, scopul esenţial al acestora fiind acela de a evita impozitarea ori de a obţine avantaje fiscale care altfel nu ar putea fi acordate.

În conformitate cu prevederile art. 11 A. (2) din Codul fiscal şi ale Hotărârii Guvernului nr. 1.861/2006, metodele de retratare, din punct de vedere fiscal, se referă la tranzacţiile derulate între persoane afiliate.

În contextul analizei, termenul de ”per¬soane afiliate” este definit la art. 7 A. (1) pct. 21 din Codul fiscal. De asemenea, nu poate fi omis faptul că nu este suficient de clar dacă Hotărârea Guvernului nr. 1.861/2006 se referă doar la persoanele juridice afiliate nerezidente (conform precizărilor destul de clare formulate în acest sens la art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 1.861/2006) sau dacă prevederile reglementării anterior precizate se aplică şi la nivelul persoanelor juridice afiliate rezidente (deoarece, la art. 11 din Codul fiscal, în aplicarea căruia a fost emisă, de altfel, şi Hotărârea Guvernului nr. 1.861/2006, nu se fac precizări referitoare la calitatea persoanelor afiliate, respectiv ca rezidente sau nerezidente).

Pentru a găsi răspunsul adecvat la această dilemă aparentă, trebuie să avem în vedere regulile generale de calcul al impozitului pe profit, reglementate la art. 19 A. (5) Cod fiscal, prin care se precizează că ”tranzacţiile între persoane afiliate se realizează conform principiului preţului pieţei libere, potrivit căruia tranzacţiile între persoanele afiliate se efectuează în condiţiile stabilite sau impuse care nu trebuie să difere de relaţiile comerciale sau financiare stabilite între întreprinderi independente. La stabilirea profiturilor persoanelor afiliate se au în vedere principiile privind preţurile de transfer”, rezultând astfel, din economia textului de lege, că prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.861/2006 pot fi asimilate, cel puţin la nivelul principiilor fiscale (dacă nu cumva şi la nivelul metodelor efective de retratare fiscală), şi la nivelul persoanelor juridice afiliate rezidente.

Articolul 11 din cod fiscal se referă la reîncadrarea formei unei tranzacţii, nu la reaprecierea preţului de catre organul fiscal, în cazul unui contract de vânzare-cumpărare cu un preţ stabilit conventional de catre societate şi achitat de clienți.

Singura situaţie în care organul fiscal poate proceda la aprecierea preţului este strict reglementată de către A 2 “În cadrul unei tranzacţii între persoane române şi persoane nerezidente afiliate, precum şi între persoane române afiliate, autorităţile fiscale pot ajusta suma venitului sau a cheltuielii oricăreia dintre persoane, după cum este necesar, pentru a reflecta preţul de piaţă al bunurilor sau al serviciilor furnizate în cadrul tranzacţiei” şi se referă strict la tranzacţiile practicate între persoanele afiliate.

Acesta este singura situaţie legală aplicabilă unui stat membru al Uniunii Europene, dar şi aceasta condiţionată de obţinerea în prealabil a unei derogări de la regula generală impusă de directiva 77/288/CEE a Consiliului Uniunii Europene, regula potrivit cătreia baza de calcul este preţul real convenit de către părţi.

În reconsiderarea tranzactiilor comerciale, organul fiscal, subsecvent întemeierii deciziilor de impunere pe dispozitiile art. 11 Cod fiscal, se raportează și la prevederile art. 67 cod procedură fiscală:

Organul fiscal stabileşte baza de impunere şi obligaţia fiscală de plată aferentă, prin estimarea rezonabilă a bazei de impunere, folosind orice probă şi mijloc de probă prevăzute de lege, ori de câte ori acesta nu poate determina situaţia fiscală corectă.

Art. 67 cod. procedură fiscală, nu îşi găseşte aplicabilitatea decât în anumite situații expres limitativ prevăzute de lege.

2) Stabilirea prin estimare a bazei de impunere se efectuează în situaţii cum ar fi:

a) în situaţia prevăzută la art. 83 A. (4) - Nedepunerea declaraţiei fiscale

b) în situaţiile în care organele de inspecţie fiscală constată că evidenţele contabile sau fiscale ori declaraţiile fiscale sau documentele şi informaţiile prezentate în cursul inspecţiei fiscale sunt incorecte, incomplete, precum şi în situaţia în care acestea nu există sau nu sunt puse la dispoziţia organelor de inspecţie fiscală.

În situațiile în care societățile comerciale înregistrează și conduc evidența contabilă în conformitate cu dispozițiile 82/1991, sau evidenţiază operaţiunile economice utilizându-se registrele obligatorii, art. 67 cod procedura fiscală nu își găsește aplicabilitatea.

Or, din interpretarea per a contrario a textului de lege, organul fiscal nu poate proceda la estimare atâta timp cât nu sunt întrunite condiţiile prevăzute de lege, respectiv nu sunt depuse declaratiile fiscale sau evidenţele contabile sau fiscale ori declaraţiile fiscale sau documentele şi informaţiile prezentate în cursul inspecţiei fiscale sunt incorecte, incomplete, precum şi în situaţia în care acestea nu există sau nu sunt puse la dispoziţia organelor de inspecţie fiscală.

Or în speță după efectuarea tranzacțiilor privind licențele audio vizuale organele statului au efectuat două contrale la firmele implicate. Că a fost vorba de o Rgrafiere a actelor contabile, cum au arătat martorii care au fost în control, sau că au fost controlate modalitățile în care au fost înscrise în contabilitate actele de vânzare și de cesiune de părți sociale, este lipsit de relevanță, atâta vreme cât toate actele au fost puse la dispoziția organelor de control, acestea având posibilitatea de a declanșa o inspecție fiscală în măsura în care considerau că există nereguli.

Elocventă este Procedura Campsa Estaciones de Servicio SA împotriva Administración del Estado cauza C-285/10 punctul 25. Pe de o parte, posibilitatea de a califica o tranzacție drept „tranzacție cu titlu oneros” în sensul articolului 2 din a șasea directivă implică numai existența unei legături directe între livrarea de bunuri sau prestarea de servicii și o contrapartidă primită în mod real de persoana impozabilă.

Astfel, faptul că o tranzacție economică este realizată la un preț mai mare sau mai mic decât prețul de cost și, prin urmare, la un preț mai mare sau mai mic decât prețul de piață este fără relevanță în ceea ce privește această calificare (a se vedea în acest sens Hotărârea din 20 ianuarie 2005, Hotel Scandic Gåsabäck, C 412/03, Rec., p. I 743, punctul 22). Aceeași este situația în ceea ce privește legătura care poate exista eventual între părțile la tranzacție.

Referitor la actele de complictate, în privinţa cesiunii părţilor sociale în favoarea lui RBA, chiar dacă acest fapt juridic a avut loc scriptic, RBA fiind implicat în conducerea administrativă a societății, CAA şi-a menţinut controlul deplin asupra acestei societăţi.

Faptul că societatea C SRL a fost controlată toată perioada de CAA este confirmat de colaboratorii apropiați ai acestuia, între care martora OP, jurnalist în cadrul tRtului M încă de la înființare, dar și de inculpatul RBA, care în prezenta cauză a declarat că deși a devenit asociat unic la C SRL acest lucru s-a întâmplat la cererea inculpatului CAA care a luat în continuare toate deciziile importante în societate, fiind ajutat de fratele său, inculpatul CAV, administratorul societății în toată perioada.

Același raționament este aplicabil și numitului CAV, acesta a deținut funcția de administrator al SC C SRL și SC RT SRL, calitate pur formală.

În aceste condiții în cauză, instanța apreciază că niciunul din elementele factuale descrise în rechizitoriu nu poate fi circumscris acțiunii de „ascundere”, ca element material al laturii obiective a infracțiunii prevăzută și sancționată de art. 9 lit. a) din Legea nr. 241/2005. numai că nu există niciun fel de manoperă de ascundere a tranzacțiilor în discuție, dar că ele au fost reflectate într-o multitudine de acte publice, la îndemâna autorităților statului. Simpla controversă între aceste autorități și contribuabili cu privire la tratamentul fiscal adecvat al acestor operațiuni, controversă întreținută pe baza unor evidențe transparente ale contribuabilului, nu poate constitui vreodată „ascundere a sursei impozabile”, în sensul legii penale, ci, cel mult, un litigiu fiscal. Actele materiale descrise în rechizitoriu nu sunt apte a întruni elementul material al infracțiunii de evaziune fiscală prevăzută și sancționată de art. 9 lit. a) din Legea nr. 241/2005, întrucât ne aflăm exclusiv în prezența unor acte cu caracter public, în rechizitoriu nu se menționează existența nici măcar a unui act ocult, ascuns, de natură să înlăture efectele actelor publice.

Astfel, nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de ascundere a sursei impozabile sau taxabile, atât sub aspectul laturii obiective cât și sub aspectul laturii subiective.

Prin actele efectuate nu s-a urmărit ascunderea sursei impozabile sau taxabile, actele au fost înregistrate în contabilitate și au fost verificate de organele fiscale, contractele de cedare a licențelor și toate actele juridice care au stat la baza acestora au fost prezentate în prealabil Consiliului Național al Audiovizualului; contractele de cedare a licențelor au fost întocmite în formă autentică; facturile emise în urma contractelor au fost înregistrate în contabilitate și declarate în termenul legal la organele fiscale; prin controale fiscale au fost cercetate la sediile C SRL, RT SRL  şi C SRL toate actele juridice prin care au fost cedate licențele către C SRL.

Nici sub aspectul laturii subiective nu s-a urmărit diminuarea sumelor plătite statului ca urmare a tranzacțiilor efectuate, de altfel, expertiza judiciară demonstrând inexistența unui prejudiciu.

Noțiunea de inexistență a faptei, în accepțiunea art. 16 A. (1) lit. a) Cod procedură penală, se rezumă la inexistența acțiunii sau inacțiunii care constituie elementul material al textului de incriminare, chiar dacă o anumită acțiune sau inacțiune există, dar care excede elementului material al infracțiunii. Probatoriul administrat în cauză a atestat că au fost încheiate o succesiune de tranzacții care au fost înregistrate în actele contabile ale societăţilor implicate şi care au generat obligația plății unor taxe care au fost și achitate, astfel soluția ce se impune este achitarea pentru că fapta care constituie elementul material al infracțiunii (ascunderea sursei impozabile) nu există.

În concluzie, se va dispune:

În baza art. 396 A 5 Cod procedură penală raportat la art.16 alin 1 litera a Cod procedură Penală, dispune achitarea inculpaților:

CAA  pentru infracţiunea de: evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. 1 lit. a, alin. 3 din Legea 241/2005 (în varianta anterioară intrării în vigoare a Legii 50/2013), cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal anterior (4 acte materiale) şi art. 5 Cod penal;

CAV pentru infracţiunea de: evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. 1 lit. a, alin. 3 din Legea 241/2005 (în varianta anterioară intrării în vigoare a Legii 50/2013), cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal anterior (4 acte materiale) şi art. 5 Cod penal;

 RBA pentru infracţiunea de: complicitate la evaziune fiscală, prev. de art. 26 Cod penal anterior rap. la art. 9 alin. 1 lit. a, alin. 3 din Legea 241/2005 (în varianta anterioară intrării în vigoare a Legii 50/2013), cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal anterior (4 acte materiale) şi art. 5 Cod penal;

SC C SRL pentru infracţiunea de: evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. 1 lit. a, alin. 3 din Legea 241/2005 (în varianta anterioară intrării în vigoare a Legii 50/2013), cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal anterior (4 acte materiale) și art. 5 Cod penal;

SC C SRL pentru infracțiunea de: complicitate la evaziune fiscală, prev. de art. 26 Cod penal anterior rap. la art. 9 alin. 1 lit. a, alin. 3 din Legea 241/2005 (în varianta anterioară intrării în vigoare a Legii 50/2013), cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal anterior (2 acte materiale) şi art. 5 Cod penal.

Se vor respinge, pretențiile părții civile STATUL ROMÂN – ANAF - Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Brașov, prin reprezentant legal,  conform art. 25 A. 1 Cod Procedură Penală.

Se va dispune ridicarea tuturor măsurilor asiguratorii dispuse în cauză, după cum urmează:

Pentru CAA:

Prin ordonanța din data de 01.11.2016 sechestrul asigurător asupra a 360 obligațiuni denominate în valută - USD EUROBOND, emise de România pe piaţa externă, prin Ministerul Finanțelor Publice, având cod, cu o valoare totală de 720.000 USD, aparținând inculpatului CAA.

Prin ordonanța din data de 03.11.2016 sechestrul asigurător asupra bunurilor imobile aparținând inculpatului CAA:

-imobil teren intravilan(curți construcții) în suprafață de 683 mp situat în Brașov înregistrat în Cartea Funciară  Brașov cu număr cadastral/topografic [nr. topografic vechi (2205deținut în cotă de 1/1 de CAA căsătorit;

-imobil teren intravilan(curți construcții) în suprafață de 56 mp situat în Brașov înregistrat în Cartea Funciară  Brașov cu număr cadastral/topografic [nr. topografic vechi (], deținut în cotă de 1/1 de CAA căsătorit;

-imobil apartament situat în Brasov, , compus din 2 camere, bucătărie, vestibul, baie, balcon, cota de ½ din holul comun și două pivnițe, 1 oficiu, 1 antreu, scara spre pod, 2 terase iar la subsol pivnița și spălătorie împreună cu cota aferentă din părțile de uz comun, înscris în Cartea Funciară  deținut în cotă de 1/3 de CAA(ca urmare a succesiunii) și în cotă de 2/3 de CAA căsătorit(ca urmare a ieșirii din indiviziune);

-imobil teren intravilan situat în Brasov, în suprafață de 2000 mp înscris în CF nr. deținut în cotă de 3.272/2.400.000 de CAA ca urmare a succesiunii;

-imobil teren intravilan situat în Brasov, deținut în cotă de 6.544/2.400.000 de CAA căsătorit ca urmare a ieșirii din indiviziune;

-imobil construcție casă situat în Brasov, în regim P+E compusă din 5 camere și dependințe: bucătărie, birou, 2 holuri, 3 băi, saună, sala de forță, dresing, terasă, casa scării deținut în cotă de 1/1 de CAA căsătorit;

-imobil construcție garaj situat în Brasov, deținut în cotă de 1/1 de CAA căsătorit;

-imobil teren intravilan situat în Brasov, deținut în cotă de 926.664/2.400.000 de CAA căsătorit;

-imobil teren (grădină) în suprafață de 1800 mp situat în Brașov înregistrat în Cartea Funciară, deținut în cotă de 1/1 de CAA căsătorit;

-imobil teren în suprafață de 1800 mp situat în Brașov înregistrat în Cartea Funciară, deținut în cotă de 1/1 de CAA căsătorit.

Prin ordonanța din data de 03.11.2016 sechestrul asigurător asupra instrumentelor financiare aparținând inculpatului CAA:

-un numar de 6 instrumente financiare(actiuni) la SIF  Banat Crisana  SA;

-un numar de 5 instrumente financiare(actiuni) la SIF – Moldova SA;

-un numar de 5 instrumente financiare(actiuni) la SIF – Moldova SA;

-un numar de 32 instrumente financiare(actiuni) la SIF – Transilvania SA;

-un numar de 38 instrumente financiare(actiuni) la SIF – Muntenia SA;

-un numar de 10 instrumente financiare(actiuni) la SIF – Oltenia SA;

Prin ordonanța din data de 03.11.2016 sechestrul asigurător asupra părților sociale aparținând inculpatului CAA:

-un numar de 62 părți sociale reprezentând 100% din capitalul social al SC C SRL Brașov;

-un numar de 19 părți sociale reprezentând 95% din capitalul social al SC CD M S SRL Oraş Râşnov, județul Brașov.

Prin ordonanța din data de 03.11.2016 Prirea conturilor bancare aparținând numitului CAA deschise la BRD-Groupe Societe Generale SA, Banca Comercială Română SA, Raiffeisen Bank și Banca Transilvania SA.

Prin ordonanța din 06.03.2017 sechestrul asupra celor 486 de instrumente/obligaţiuni având cod ISIN  - US77586TAA43 achiziționate la data de 17.02.2012, cu o valoare totală de 999.639,87 USD, deținute la BRD – Groupe Societe Generale, precum și a celor 421 de instrumente ROMANI 4.375 de tip eurobonduri, având cod ISIN  - US77586TAC09 cu o valoare totală de 842.000 USD, deținute la Raiffeisen BANK, aparţinând lui CAA.

Inculpatul CAV.

Prin ordonanța din data de 03.11.2016 sechestrul asigurător asupra unui număr de 3900 instrumente financiare (actiuni) deținute la SIF – Transilvania SA de inculpatul CAV.

Prin ordonanța din data de 03.11.2016 sechestrul asigurător asupra unei autoutilitare marca Toyota Hilux aparținând inculpatului CAV.

Prin ordonanța din data de 03.11.2016 Prirea conturilor bancare aparținând inculpatului CAV deschise la BRD-GS  SA, CEC Bank SA și Banca Transilvania SA.

Inculpatul RBA

Prin ordonanța din data de 03.11.2016 sechestrul asigurător asupra:

  - imobil teren intravilan(gradină) situat Brașov, în suprafață de 221 mp înscris în Cartea Funciară deținut în cotă de 1/1 de RBA;

-imobil apartament situat în Brasov, județul Brașov, compus din 3 camere, 1 bucătărie, 1 camera, 1 baie, 1 oficiu, 1 antreu, scara spre pod, 2 terase iar la subsol pivnița și spălătorie și cota de 61,60% din părțile comune, înscris în Cartea Funciară deținut în cotă de 1/1 de RBA;

-imobil teren intravilan(curți construcții) situat Brașov, deținut în cotă de 308/500 de RBA;

Prin ordonanța din data de 03.11.2016 sechestrul asigurător asupra părților sociale aparținând lui RBA:

-un număr de 11 părți sociale reprezentând 55% din capitalul social al SC CABINET ERU SRL Brașov;

-un numar de 20 părți sociale reprezentând 100% din capitalul social al SC M.B. ET SRL SRL Brașov.

Prin ordonanța din data de 03.11.2016 Prirea conturilor bancare aparținând lui RBA deschise la BRD-Groupe Societe Generale SA, Banca Comercială Română, Raiffeisen Bank, Banca Transilvania SA și ING Bank.

Inculpata SC C SRL

Prin ordonanța din data de 03.11.2016 sechestrul asigurător asupra bunurilor imobile aparținând SC C SRL:

-imobil situat municipiul Braşov, strada, compus din spaţiu comercial, cu cota de 8,10% din părţile de uz comun generale, care cuprinde şi terenul de 419,40 mp şi 12,53% de uz comun speciale II , înscris în CF nr.

-cota de 1620/20000 din imobilul teren, în suprafaţă de 419 mp, înscris în CF număril 145183(CF vechi 8187), număr topo 5710, situat în municipiul Braşov, , judeţul Braşov;

-imobil situat în municipiul Făgăraş, judeţul Braşov – teren intravilan, înscris în CF numărul compus din birouri construcţie P+E+26,64% din elementele de uz comun, curte I, cota actuală de 1/1;

-imobil situat în oraşul Râşnov, str. construit din casă de vacanţă din lemn cu suprafaţa desfăşurată de 98,80 mp, construită în anul 2004 şi casă de vacanţă din lemn cu suprafaţa desfăşurată de 167,66 mp (P+M) şi teren în suprafaţă totală de 17.400 mp  înscris în CF nr.

-imobil - teren situat în Râșnov,  județul Brașov în suprafață de 259 mp din acte şi suprafaţă în CF de hârtie de 259,40 mp,  înscris în CF nr. 102888 (număr CF vechi cota actuală de 1/1;

-imobil situat în Râșnov, județul Brașov în suprafață de 9100 mp înscris în CF numărul, reprezentând casă de vacanţă P+M din lemn, cota actuală de 1/1;

-imobil - teren  situat în Râșnov, județul Brașov în suprafață de 4740 mp măsurată înscris în CF nr. 102889( CF vechi numărul 6234) nr. top 7162/2/1/1, cotă actuală de 1/1;

-imobil - teren situat în Râșnov, județul Brașov în suprafață de 5711,20 mp în CF de hârtie,  înscris în CF nr., cotă actuală de 1/1;

-imobil - teren situat în Râșnov, județul Brașov în suprafață de 1875 mp din acte,  înscris în CF nr., cotă actuală de 1/1;

-imobil - teren situat în Râșnov, județul Brașov în suprafață de 3.750 mp înscris în CF nr. 106971 (număr CF vechi cotă actuală de 1/1;

-imobil - teren situat în Râșnov, județul Brașov în suprafață de 7500 mp din acte înscris în CF nr. cotă actuală de 1/1;

-imobil - teren situat în Râșnov, județul Brașov în suprafață de 1875 mpdin acte  înscris în CF nr., cotă actuală de 1/1;

-imobil - teren situat în Râșnov, județul Brașov în suprafață de 10.700 mp din acte  înscris în CF nr.

Prin ordonanța din data de 03.11.2016 Prirea conturilor bancare aparținând inculpatei SC C SRL deschise la BRD-Groupe Societe Generale SA, Credit Europe Bank SA și Banca Transilvania SA.

Inculpata SC C SRL

Prin ordonanța din data de 16.12.2016 Prirea conturilor bancare aparținând inculpatei SC C SRL deschise la Credit Europe Bank SA și ING Bank.

Urmează a obliga pe fiecare inculpat să plătească expertului BA M câte 2526 lei contravaloare expertiză.

Onorariile avocaților din oficiu BOpentru CAV, B B pentru CAA şi CD pentru SC C SRL și al practicianului în insolvenţă C M şi al practicianului în insolvenţă G A în cuantum de câte 1.125 lei pentru fiecare se suportă din fondurile MJ.

Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

În baza art. 396 alin 5 Cod procedură penală raportat la art.16 alin 1 litera a Cod procedură Penală, dispune achitarea inculpaților:

CAA,  cetăţean român, fără antecedente penale, pentru infracţiunea de: evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. 1 lit. a, alin. 3 din Legea 241/2005 (în varianta anterioară intrării în vigoare a Legii 50/2013), cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal anterior (4 acte materiale) şi art. 5 Cod penal;

CAV,  cetăţean român, fără antecedente penale, pentru infracţiunea de: evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. 1 lit. a, alin. 3 din Legea 241/2005 (în varianta anterioară intrării în vigoare a Legii 50/2013), cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal anterior (4 acte materiale) şi art. 5 Cod penal;

 RBA, cetăţean român, fără antecedente penale, pentru infracţiunea de: complicitate la evaziune fiscală, prev. de art. 26 Cod penal anterior rap. la art. 9 alin. 1 lit. a, alin. 3 din Legea 241/2005 (în varianta anterioară intrării în vigoare a Legii 50/2013), cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal anterior (4 acte materiale) şi art. 5 Cod penal;

SC C SRL, CUI 3051742, având nr. de ordine în Registrul Comerțului pentru infracţiunea de: evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. 1 lit. a, alin. 3 din Legea 241/2005 (în varianta anterioară intrării în vigoare a Legii 50/2013), cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal anterior (4 acte materiale) și art. 5 Cod penal;

SC C SRL, CUI 20211002, având nr. de ordine în Registrul Comerțului  pentru infracțiunea de: complicitate la evaziune fiscală, prev. de art. 26 Cod penal anterior rap. la art. 9 alin. 1 lit. a, alin. 3 din Legea 241/2005 (în varianta anterioară intrării în vigoare a Legii 50/2013), cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal anterior (2 acte materiale) şi art. 5 Cod penal.

Respinge pretențiile părții civile STATUL ROMÂN – ANAF - Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Brașov, prin reprezentant legal,  Braşov, str. Mihail Kogălniceanu, nr. 7.

Dispune ridicarea măsurilor asiguratorii, dispuse în cauză, după cum urmează:

Pentru CAA:

Prin ordonanța din data de 01.11.2016 sechestrul asigurător asupra a 360 obligațiuni denominate în valută - USD EUROBOND, emise de România pe piaţa externă, prin Ministerul Finanțelor Publice, având cod ISIN  - US77586TAC09 și simbol 77586TAC, cu o valoare totală de 720.000 USD, aparținând inculpatului CAA.

Prin ordonanța din data de 03.11.2016 sechestrul asigurător asupra bunurilor imobile aparținând inculpatului CAA:

-imobil teren intravilan(curți construcții) în suprafață de 683 mp situat în Brașov înregistrat în Cartea Funciară deținut în cotă de 1/1 de CAA căsătorit;

-imobil teren intravilan(curți construcții) în suprafață de 56 mp situat în Brașov înregistrat în Cartea Funciară deținut în cotă de 1/1 de CAA căsătorit;

-imobil apartament situat în Brasov, deținut în cotă de 1/3 de CAA(ca urmare a succesiunii) și în cotă de 2/3 de CAA căsătorit(ca urmare a ieșirii din indiviziune);

-imobil teren intravilan situat în Brasov, deținut în cotă de 3.272/2.400.000 de CAA ca urmare a succesiunii;

-imobil teren intravilan situat în Brasov, str deținut în cotă de 6.544/2.400.000 de CAA căsătorit ca urmare a ieșirii din indiviziune;

-imobil construcție casă situat în Brasov, deținut în cotă de 1/1 de CAA căsătorit;

-imobil construcție garaj situat în Brasov, deținut în cotă de 1/1 de CAA căsătorit;

-imobil teren intravilan situat în Brasov, str deținut în cotă de 926.664/2.400.000 de CAA căsătorit;

-imobil teren (grădină) în suprafață de 1800 mp situat în Brașov înregistrat în Cartea Funciară, deținut în cotă de 1/1 de CAA căsătorit;

-imobil teren în suprafață de 1800 mp situat în Brașov înregistrat în Cartea Funciară deținut în cotă de 1/1 de CAA căsătorit.

Prin ordonanța din data de 03.11.2016 sechestrul asigurător asupra instrumentelor financiare aparținând inculpatului CAA:

-un numar de 6 instrumente financiare(actiuni) la SIF  Banat Crisana  SA;

-un numar de 5 instrumente financiare(actiuni) la SIF – Moldova SA;

-un numar de 5 instrumente financiare(actiuni) la SIF – Moldova SA;

-un numar de 32 instrumente financiare(actiuni) la SIF – Transilvania SA;

-un numar de 38 instrumente financiare(actiuni) la SIF – Muntenia SA;

-un numar de 10 instrumente financiare(actiuni) la SIF – Oltenia SA;

Prin ordonanța din data de 03.11.2016 sechestrul asigurător asupra părților sociale aparținând inculpatului CAA:

-un numar de 62 părți sociale reprezentând 100% din capitalul social al SC C SRL Brașov;

-un numar de 19 părți sociale reprezentând 95% din capitalul social al SC C M S SRL Oraş Râşnov, județul Brașov.

Prin ordonanța din data de 03.11.2016 Prirea conturilor bancare aparținând numitului CAA deschise la BRD-Groupe Societe Generale SA, Banca Comercială Română SA, Raiffeisen Bank și Banca Transilvania SA.

Prin ordonanța din 06.03.2017 sechestrul asupra celor 486 de instrumente/obligaţiuni având cod achiziționate la data de 17.02.2012, cu o valoare totală de 999.639,87 USD, deținute la BRD – Groupe Societe Generale, precum și a celor 421 de instrumente ROMANI 4.375 de tip eurobonduri, având cod cu o valoare totală de 842.000 USD, deținute la Raiffeisen BANK, aparţinând lui CAA.

Inculpatul CAV.

Prin ordonanța din data de 03.11.2016 sechestrul asigurător asupra unui număr de 3900 instrumente financiare (actiuni) deținute la SIF – Transilvania SA de inculpatul CAV.

Prin ordonanța din data de 03.11.2016 sechestrul asigurător asupra unei autoutilitare marca Toyota Hilux aparținând inculpatului CAV.

Prin ordonanța din data de 03.11.2016 Prirea conturilor bancare aparținând inculpatului CAV deschise la BRD-Groupe Societe Generale SA, CEC Bank SA și Banca Transilvania SA.

Inculpatul RBA

Prin ordonanța din data de 03.11.2016 sechestrul asigurător asupra:

  - imobil teren intravilan(gradină) situat Brașov, , în suprafață de 221 mp înscris în Cartea Funciară deținut în cotă de 1/1 de RBA;

-imobil apartament situat în Brasov, compus din 3 camere, 1 bucătărie, 1 camera, 1 baie, 1 oficiu, 1 antreu, scara spre pod, 2 terase iar la subsol pivnița și spălătorie și cota de 61,60% din părțile comune, înscris în Cartea Funciară deținut în cotă de 1/1 de RBA;

-imobil teren intravilan(curți construcții) situat Brașov, deținut în cotă de 308/500 de RBA;

Prin ordonanța din data de 03.11.2016 sechestrul asigurător asupra părților sociale aparținând lui RBA:

-un număr de 11 părți sociale reprezentând 55% din capitalul social al SC CE RU SRL Brașov;

-un numar de 20 părți sociale reprezentând 100% din capitalul social al SC M.B. EXPERT SRL SRL Brașov.

Prin ordonanța din data de 03.11.2016 Prirea conturilor bancare aparținând lui RBA deschise la BRD-Groupe Societe Generale SA, Banca Comercială Română, Raiffeisen Bank, Banca Transilvania SA și ING Bank.

Inculpata SC C SRL

Prin ordonanța din data de 03.11.2016 sechestrul asigurător asupra bunurilor imobile aparținând SC C SRL:

-imobil situat municipiul Braşov, compus din spaţiu comercial, cu cota de 8,10% din părţile de uz comun generale, care cuprinde şi terenul de 419,40 mp şi 12,53% de uz comun speciale II , înscris în CF nr.

-cota de 1620/20000 din imobilul teren, în suprafaţă de 419 mp, înscris în CF număril 145183(CF vechi 8187), număr topo 5710, situat în municipiul Braşov, imobil situat în municipiul Făgăraş, judeţul Braşov – teren intravilan, înscris în CF numărul a localităţii Făgăraş(provenită din conversia CF 8409  ), în suprafaţă de 409 mp din acte, număr top, compus din birouri construcţie P+E+26,64% din elementele de uz comun, curte I, cota actuală de 1/1;

-imobil situat în oraşul Râşnov, construit din casă de vacanţă din lemn cu suprafaţa desfăşurată de 98,80 mp, construită în anul 2004 şi casă de vacanţă din lemn cu suprafaţa desfăşurată de 167,66 mp (P+M) şi teren în suprafaţă totală de 17.400 mp  înscris în CF nr. imobil - teren situat în Râșnov,  județul Brașov în suprafață de 259 mp din acte şi suprafaţă în CF de hârtie de 259,40 mp,  înscris în CF nr. cota actuală de 1/1;

-imobil situat în Râșnov, județul Brașov în suprafață de 9100 mp înscris în CF numărul 106402 oraş Râşnov (CF vechi nr. 12210), reprezentând casă de vacanţă P+M din lemn, cota actuală de 1/1;

-imobil - teren  situat în Râșnov, județul Brașov în suprafață de 4740 mp măsurată înscris în CF nr. 102889( CF vechi numărul 6234) nr. top 7162/2/1/1, cotă actuală de 1/1;

-imobil - teren situat în Râșnov, județul Brașov în suprafață de 5711,20 mp în CF de hârtie,  înscris în CF nr. 103804(număr CF vechi 7528 Râşnov) nr. top cotă actuală de 1/1;

-imobil - teren situat în Râșnov, județul Brașov în suprafață de 1875 mp din acte,  înscris în CF nr. cotă actuală de 1/1;

-imobil - teren situat în Râșnov, județul Brașov în suprafață de 3.750 mp înscris în CF nrcotă actuală de 1/1;

-imobil - teren situat în Râșnov, județul Brașov în suprafață de 7500 mp din acte înscris în CF nr. cotă actuală de 1/1;

-imobil - teren situat în Râșnov, județul Brașov în suprafață de 1875 mpdin acte  înscris în CF nr. cotă actuală de 1/1;

-imobil - teren situat în Râșnov, județul Brașov în suprafață de 10.700 mp din acte  înscris în CF.

Prin ordonanța din data de 03.11.2016 Prirea conturilor bancare aparținând inculpatei SC C SRL deschise la BRD-Groupe Societe Generale SA, Credit Europe Bank SA și Banca Transilvania SA.

Inculpata SC C SRL

Prin ordonanța din data de 16.12.2016 Prirea conturilor bancare aparținând inculpatei SC C SRL deschise la Credit Europe Bank SA și ING Bank.

Obligă pe fiecare inculpat să plătească expertului BAM câte 2526 lei contravaloare expertiză.

Onorariile avocaților din oficiu Bogdănescu Oana pentru CAV, BB pentru CAA şi C D pentru SC C SRL și al practicianului în insolvenţă C M şi al practicianului în insolvenţă G A în cuantum de câte 1.125 lei pentru fiecare se suportă din fondurile MJ.

Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică azi data de 16.10.2019.

PREŞEDINTE GREFIER

CGC AA MA

RED.C.G.C, 18.10.2019

TEHNORED. A.A.M, 18.10.2019, 11 ex, 9 ex pentru comunicare

Domenii speta

Spete similare