Exercitare autoritatii parintesti. Pensie intretinere

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, reţine următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. X/22.10.2018, pronunţată de Judecătoria Slatina în dosarul civil nr. X/311/2017, s-a admis în parte cererea formulată de reclamanta R M, cu domiciliul procesual ales la cab. de av. C C in S, b-dul jud. O în contradictoriu cu pârâtul C A L, cu domiciliul procesual ales la cab. asociate R M V si R C R in, jud. O.

S-a admis în parte cererea conexă formulată de reclamantul C A L în contradictoriu cu pârâta R M în dosarul nr. X/311/2017.

S-a dispus exercitarea autorităţii părinteşti de ambii părinţi ai minorei C C M, născută la data de XX.XX.2015.

S-a stabilit locuinţa minorei C C M, născută la data de XX.XX.2015, la mama reclamantă.

A fost obligat tatăl pârât la plata lunară a unei pensii de întreţinere în favoarea minorei C C M, născută la data de XX.XX.2015, în procent de 25% din venitul minim net pe economie, cu începere de la data formulării cererii (19.07.2017) şi până la majoratul minorei.

S-a respins capătul de cerere privind obligarea pârâtului la plata sumei de 84 lire/lună, cu titlu de alocaţie, ca neîntemeiată.

S- a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Pentru a se pronunţa astfel, instanţa de fond a reţinut următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Slatina sub nr. X/311/2017, la data de 19.07.2017, reclamanta R M a chemat în judecată pe pârâtul C A L, solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce se va da să se dispună exercitarea autoritatii parintesti asupra minorei C C M, născută la data de XX.XX.2015 exclusiv de catre reclamanta si sa fie stabilit domiciliul minorei la mamă.

A mai solicitat obligarea paratului la plata unei pensii de intretinere in favoarea minorei raportat la venitul pe care il realizeaza in Anglia si sa fie obligat acesta sa-i restituie suma de 84 lire incasata lunar din luna iulie 2017 pana la finalizare, reprezentand alocatia minorei acordata de statul englez.

A mai solicitat cheltuieli de judecata.

In motivare a aratat ca din relatia de concubinaj cu paratul a rezultat minora C C M, născută la data de XX.XX.2015.

A mai aratat ca au locuit impreuna in Anglia o perioada, paratul avand serviciu, iar reclamanta ocupandu-se de minora. In prezent, in urma despartirii partilor, minora se afla impreuna cu ea in tara, fiind ajutata si de bunicii materni in cresterea acesteia.

In drept, cererea a fost intemeiata pe dispoz. art. 505 si urmat. Cod civil.

In scop probatoriu, a solicitat proba cu inscrisuri, interogatoriu şi martori.

A depus în xerocopie un set de inscrisuri.

Cererea a fost legal timbrată.

Legal citat, paratul nu a formulat întâmpinare.

Totodată, la data de 20.09.2017, prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Slatina sub nr. X/311/2017, reclamantul C A L a chemat în judecată pe pârâta R M, solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce se va da să se dispună exercitarea autoritatii parintesti de ambii parinti ai minorei C C M, născută la data de XX.XX.2015 si sa fie stabilit domiciliul minorei la tată.

A mai solicitat cheltuieli de judecata, mentionand ca nu solicita obligarea paratei la plata unei pensii de intretinere in favoarea minorei.

In motivare, a aratat ca minora este foarte atasata de el si de bunica paterna, fiind in îngrijirea acestora la domiciliul din P. A mai aratat ca, in perioada in care au locuit in Anglia, parata nu se ocupa de menaj si de minora, bunica paterna fiind cea care si-a asumat aceste responsabilitati.

Prin incheierea din 05.02.2018, instanţa a respins exceptia de litispendenta invocata de parata pentru considerentele retinute in respectiva incheiere, iar prin incheierea din 07.05.2018, retinand indeplinirea conditiilor art. 139 Cod proc. civ., instanta a admis exceptia conexitatii si a dispus conexarea dosarului nr. X/311/2017 la dosarul nr. X/311/2017.

Analizând întregul material probator aflat la dosarul cauzei, instanţa  de fond a reţinut următoarele:

Art. 400 alin. 1 din Codul civil, modificând dispoziţiile referitoare la încredinţarea copilului minor, prevede că instanţa stabileşte locuinţa copilului minor la părintele cu care locuieşte în mod statornic, motiv pentru care instanta a admite acest capăt de cerere şi a stabilit locuinţa minorei C C M, născută la data de XX.XX.2015, la mama reclamantă.

Pentru a stabili astfel, instanţa a avut în vedere situatia de fapt, mama, ajutata de bunica materna, fiind cea care se ocupă de creşterea şi educarea minorei inca de la nastere; unul din principiile prin care se realizează respectarea şi garantarea drepturilor copilului fiind asigurarea stabilităţii şi continuităţii în îngrijirea, creşterea şi educarea copiilor.

În vederea asigurării unei continuităţi în mediul familial şi a unui climat familial stabil, instanţa a apreciat că se impune ca minora să locuiască in continuare cu mama, aceasta ocupându-se foarte bine de creşterea şi educarea ei, măsura venind în întâmpinarea principiilor stabilite în legislaţia privind protecţia minorilor.

In acest sens sunt si concluziile anchetei sociale realizate la domiciliul mamei, care au aratat ca minora este ingrijita si crescuta de mama alaturi de cumnata si nepoata acesteia. Totodata, martorul R a mentionat ca nora sa lucreaza in schimburi si are grija de cele doua minore, iar, cand si aceasta si reclamanta sunt la serviciu, bunica materna a minorei este cea care sta cu minora.

Instanta a reţinut si faptul ca paratul este un bun parinte, insa, desi a incercat sa ascunda acest aspect, este limpede ca a inceput o noua viata in Anglia, - unde reclamanta nu s-a adaptat, - revenirile sale in tara fiind de scurta durata atunci cand timpul ii permite. In aceasta situatie, este in interesul minorei sa creasca in tara, alaturi de mama, avand in vedere si varsta frageda a acesteia. Totodată, instanta retine ca minora este inscrisa la gradinita in S, reclamanta fiind angajata; paratul neputand sa o ingrijeasca corespunzator in Anglia, avand in vedere ca in prezent este in cautarea unui loc de munca.

De fapt, din atitudinea procesuala a paratului, instanta a retinut ca, daca s-ar fi stabilit domiciliul minorei la el, paratul ar fi lasat-o cu bunica paterna la P, asa cum a procedat si in luna septembrie 2017 cand a refuzat sa o inapoieze reclamantei, locul unui copil fiind alaturi de parintii sai, nu de bunici.

In ceea ce priveste declaratia martorei B L, bunica paterna, instanta a considerat-o subiectiva, fiind in principal, dorinta si ambitia acesteia de a lua minora de langa mama sa pentru a o creste; desi reclamanta nu a fost despartita de minora decat in scurta perioada cand paratul a refuzat inapoierea ei, martora a mentionat ca doar ea se ocupa de minora, facand si menajul si lucrand in schimburi in Anglia, iar in perioada cand era la serviciu, minora ramanea in grija paratului, ca si cum reclamanta nici nu exista, mai tarziu afirmand, insa, ca in toata perioada in care partile au locuit in Anglia, ea a avut si perioada in care s-a reintors in tara.

Nici afirmatiile ca, raportat la viitorul minorei, acesteia ii va fi mai bine intr-un stat occidental nu au fost retinute de instanta, fiind in interesul superior al unui copil sa creasca in tara sa natala, alaturi de familia extinsa, nu ca expat intr-un loc in care va fi privita mereu ca un strain. Daca, dupa majorat aceasta va considera ca Anglia ii ofera posibilitati mai bune pentru continuarea studiilor sau pentru un serviciu atractiv, paratul este liber sa-i ofere aceasta perspectiva in situatia in care el insusi se va mai afla acolo.

În baza rolului activ, instanţa a dat recomandări părţilor în ceea ce priveşte relaţia pe care o au pentru creşterea şi educarea minorei, pe care trebuie să o crească împreună, aceasta nu trebuie să resimtă despărţirea părinţilor si conflictele dintre ei ca pe o experienţă traumatizantă, asa cum s-a intamplat pana acum; reclamanta fiind singura care pare sa manifeste deschidere pentru a permite minorei relaţia cu celalalt părinte (metoda californiană).

Art. 397 din Codul civil dispune ca exercitarea autorităţii părinteşti revine în comun ambilor părinţi; în completare, art. 398 Cod civil dispune că, numai pentru motive întemeiate, având in vedere interesul superior al copilului, instanţa hotărăşte ca autoritatea părintească să fie exercitată doar de către unul dintre părinţi.

În speţă, instanţa a reţinut că nu există motive care să conducă la exercitarea autorităţii părinteşti numai de către unul dintre părinţi nefiind dovedita alienarea parentala, aşa încât va admite acest capat al cererii conexe şi va dispune ca autoritatea părinteasca să fie exercitată de ambii părinţi ai minorei C C M, născută la data de XX.XX.2015.

 De altfel, reclamanta nu a facut nici o dovada, conform art. 249 Cod proc. civ., a motivelor bine intemeiate pentru care a solicitat autoritatea parinteasca exclusiva. Or, faptul ca paratul nu intentioneaza sa mai revina in tara, astfel ca este dificil sa ia legatura cu el, nu este motiv temeinic pentru  exercitarea autorităţii părinteşti numai de către unul dintre părinţi, mai ales ca reclamanta a recunoscut prin ancheta sociala ca, de la intoarcerea sa in tara, paratul a mai pastrat legatura telefonic cu minora si a luat-o si in cadrul programului de vizita, atunci cand a venit in tara. Toate aceste aspecte contureaza dorinta paratului de a face parte din viata fiicei sale preocupandu-se indeaproape de aspectele ce tin de cresterea minorei, chiar daca se afla in alta tara. 

Potrivit. disp. art. 499 alin. 1 din Cod civil, tatăl şi mama sunt obligaţi, in solidar, să dea întreţinere copiilor lor minori, asigurându-le cele necesare traiului, precum şi educaţia, învăţătura şi pregătirea sa profesională. 

În ceea ce priveşte cuantumul obligaţiei de întreţinere, instanţa a avut în vedere prevederile art. 529 alin. 2 din Codul civil, potrivit cărora, când întreţinerea este datorată de părinte, ea se stabileşte până la o patrime din venitul realizat pentru un copil.

A fost respins capătul de cerere privind obligarea pârâtului la plata sumei de 84 lire/lună, cu titlu de alocaţie, ca neîntemeiat, retinand ca nu s-a facut dovada, conform art. 249 Cod proc. civ., ca minora figureaza in evidentele asistentei sociale din Anglia ca beneficiara a alocatiei de stat.

Calea de atac exercitata:

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel, apelantul pârât C A L, apreciind-o ca fiind total în defavoarea minorei.

In încercarea de a fundamenta o atare soluţie, instanţa de fond a dat eficienţă pe deplin probatoriului administrat de intimata - reclamantă, minimalizând vădit nejustificat probatoriul solicitat de apelantul pârât, începând cu interogatoriul ale cărui întrebări, în mare parte, au fost cenzurate neîntemeiat şi continuând cu aprecierea ca subiectivă a depoziţiei mamei sale în vreme ce depoziţia tatălui intimatei  reclamante a fost apreciată ca obiectivă.

Aşa cum a arătat in motivarea cererii introductive, ca de altfel şi în alte dosare, din nefericire şi în realitate, demersul făcut pe această cale de către intimată nu are nici de departe resortul de ordin afectiv, aşa cum ar fi normal şi firesc, ci pur şi simplu se urmăresc interese materiale, respectiv pensie de întreţinere, alocaţie restantă (în lire sterline), cheltuieli de judecată, etc.

In continuarea motivării este reprodus in parte conţinutul cererii de chemare in judecată.

Susţine apelantul că atunci când locuiau în Anglia, intimata naviga permanent pe internet şi vorbea la telefon.

Intimata provoca discuţii cu totul neprincipiale, exprimându-se realmente incalificabil cu privire la minoră, făcând afirmaţii de genul: ,,îmi pare rău că am făcut-o." şi ,,Să te speli cu ea pe cap."

Tocmai de aceea a fost imperios necesar ca mama apelantului sa să se mute efectiv la ei pentru a-l ajuta la creşterea şi îngrijirea minorei.

Intr-o împrejurare, când mama sa făcea curăţenie şi când în mod normal intimata ar fi trebuit să se ocupe de minoră, pentru a nu fi tulburată în navigările sale pe internet şi convorbirile telefonice, i-a pus la dispoziţie minorei o tabletă. La un moment dat minora îi cerea insistent intimatei să o ajute în mânuirea tabletei. Intimata a ignorat rugăminţile minorei, care evident frustrată, într-un acces mai puţin controlat, a azvârlit pur şi simplu cu tableta în intimată, lovind-o. Intimata a pălmuit-o efectiv, pe minoră, aceasta izbucnind în plâns.

Mai mult decât atât de când minora se află la intimata - reclamantă, minora nu locuieşte efectiv cu intimata în S, ci la bunicii materni, la ţară, într-un mediul cu totul neprielnic, atât din punct de vedere material, cât şi moral.

Tot in această perioadă, datorită lipsei evidente de îngrijire, minora a contactat mai multe boli, aşa cum rezulta din înscrisurile medicale depuse la dosar, apelantul şi mama sa fiind aceia care am mers cu minora la medic. În timpul programului de vizită, a cumpărat medicamentele prescrise de medic, efectuând şi analizele necesare pentru fundamentarea diagnosticelor medicale din cadrul înscrisurilor menţionate mai sus.

In susţinerea cererii a solicitat proba cu înscrisuri şi de înregistrări audio - video.

Concluzionând, solicită admiterea apelului, schimbarea în parte a sentinţei apelate, în sensul stabilirii locuinţei minorei la acesta, fără obligarea intimatei - pârâte la plata pensiei de întreţinere în favoarea minorei şi fară obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată.

În drept a întemeiat cererea pe disp. art. 480 alin. 2 N.C.p.Ch .

A ataşat înscrisurile menţionate şi CD-uri.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel si apelanta reclamantă R M, apreciind-o ca fiind nelegală şi netemeinică şi solicitând modificarea acesteia şi în consecinţă admiterea cererii şi cu privire la exercitarea autorităţii părinteşti exclusiv de reclamantă, obligarea pârâtului la plata unei pensii de întreţinere ce se va stabili la venitul net minim pe economie din Anglia, obligarea pârâtului la plata sumei de 84 lire lunar,  reprezentând alocatie primita de la statul englez pentru minora, incepând cu luna iulie 2017 pana la finalizare, având în vedere următoarele considerente:

Soluţia instanţei de fond nu reprezintă o transpunere a interesului minorei C M născuta la data de XX.XX.2015, pentru următoarele aspecte:

S-a reţinut faptul ca tatal si-a început o noua viată in Anglia, acolo unde locuieşte si desfăşoară activitate (pana la ultimul termen de judecata in cauze anterioare a declarat atat el cat si mama sa ca are funcţia de manager si castiga foarte bine in An¬glia), revenind in tara pentru perioade scurte, când timpul ii permite.

Mai mult, cu toate ca prin cererea de chemare in judecata tatăl a solicitat sta¬bilirea domiciliului minorei la el, in P, jud O, instanţa face referire la faptul ca tatal nu s-ar putea ocupa de minora in Anglia, neavând un loc de munca in prezent, mi¬nora fiind lăsata cu bunica paterna.

Cu toate ca la un termen anterior instanţa a dispus ca pârâtul să depună adever¬inţa cu veniturile pe ultimele 6 luni, la ultimul termen, acest a venit si a menţionat ca de 2-3 saptamani nu mai are serviciu, astfel ca fara nici o dovada in acest sens, instanţa a reţinut ca nu are venituri, cu toale ca procesul este început in iulie 2017 iar acesta a declarat ca numai de 2-3 săptămâni nu are venituri dar e in căutarea unui loc de munca

Or, in condiţiile in care tatăl locuieşte in Anglia si vine in România foarte rar si neoferind nici un ajutor financiar mamei pentru creşterea minorei, cu ce se intretine acesta in Anglia?

De altfel, ca pârâtul a recunoscut faptul ca minora a locuit in Anglia înainte de vara anului 2017, astfel ea, aceasta a ben¬eficiat de ajutor din partea statului englez, cu atât mai mult cu cat părinţii au locuit si au lucrat in Anglia.

Aspectul privind soluţionarea cauzei a fost minimal atins in probatorii de instanţa de fond cu toate ca a făcut dovada demersurilor efectu¬ate de reclamanta pentru aflarea veniturilor tatălui in Anglia, si totodată a făcut si dovada ca acesta nu a aratat un interes major cu privire la creşterea si educarea minor¬ei, a atribuţiilor pe care un părinte trebuie să le aibă in ceea ce priveşte copilul sau.

Faptul ca instanţa ar dispune exercitarea autorităţii părinteşti exclusiv de către mama, nu înseamnă ca tatal nu mai poate veghea asupra creşterii, educării minorei sau ca nu poate avea un program pentru păstrarea legăturilor personale cu minora, din contra, relaţiile dintre cei doi părinţi ar deveni relaţii strict pentru interesul minorei. In situaţia data, tatăl fiind in Anglia, venind foarte rar în ţara si nu colaborează cu mama pentru creşterea si educarea minorei, va produce o divergenta acerba atunci cand va fi necesar a se lua decizii privind şcolarizarea minorei, atât la învăţămantul şcolar, cat si extraşcolar, activităţi recreative educative care solicita acordul părinţilor. Având in vedere faptul ca fara nici un dubiu in cauza de fata interesul asupra minorei nu este al tatălui ci al bunicii paterne, aspect reţinut si de instanţa de fond, coroborat cu ati¬tudinea procesuala a tatălui si bunicii paterne, a cererilor efectuate, susţinerilor si declaraţiilor din celelalte dosare, considera ca instanţa trebuie sa aprecieze daca pen¬tru viitor atitudinea tatălui asa cum a aratat-o pana in prezent va ingradi drepturile mi¬norei la o dezvoltare normala si armonioasa. Faptul ca din partea familiei paterne minora a resimţit distanţarea de mama, păstrarea obligaţiilor doar in sarcina mamei si a minorei, tatăl deţinând drepturi, pe care si le-a exercitat in mod ex¬clusiv (un program de vizita solicitat care este imposibil de realizat, acesta aflându-se in Anglia, un minor care este normal sa cunoască faptul ca are un program stabilit când va parasi locuinţa si oamenii obişnuiţi cu care este invatata, insa, in final nu se va realiza întrucât tatăl poale vine sau nu.

 Motivarea instanţei de fond cu privire la faptul cu nu exista motive pentru a se dispune exercitarea autorităţii părinteşti exclusiv de către mama este minimala, cu atât mai mult  cu atât mai mult cu cât menţionează nu s-a dovedit alien¬area parentala. Este neîntemeiată aceasta motivare faţă de situaţia concreta in sensul ca sunt doi părinţi care locuiesc la mii de km distanţă, nu comunica si nu colaborează in ceea ce priveşte minora, un tata care vine foarte rar in tara pentru a-si vedea minora, mai mult, in urma cu un an de zile, a oferit minorei un moment lung de despărţire de mama sa, rupand-o in totalitate din cadrul familial, chiar daca se afla cu bunica paterna.

În aceste condiţii, instanţa trebuie sa analizeze caracterul unui tata care astfel în¬ţelege, împreuna cu bunica paterna ca trebuie sa fie crescută minora. In viitor partile se vor afla in fata instanţei de judecata ori de cale ori va fi necesar a se lua o decizie de către ambii părinţi, întrucât, tatăl nu este in tara, fie nu răspunde la telefon, fie nu doreşte sa se implice in creşterea si educarea minorei. Un copil nu se creste doar cu câteva ore petrecute, când tatal are timp si revine in tara. Un copil necesita atenţie, in¬vaţare, studiu, dragaste, alimente, haine, dezvoltare armonioasa, cunoaşterea mai mul¬tor domenii, timp efectiv implicat al părintelui in vederea pregătirii tuturor momentelor din viaţa copilului (trezire, pregătirea alimentaţiei, hainelor, mersul la gradiniţa/scoala, pregătirea temelor, serbărilor, activităţilor extrascolare, activitaţi de studiu si educare, petrecerea nopţilor cu acesta) aspecte pe care pana acum numai mama le-a oferit minorei. In condiţiile in care tatăl ar fi făcut un minim de proba in sensul implicării in viata minorei si colaborării cu mama, interesul de dezvoltare psihi¬ca si fizica a minorei (exclusiv vizita scurta din vara anului 2018) instanţa ar fi putut sa işi motiveze in acest sens soluţia cu privire la autoritatea părinteasca.

Referitor la obligaţia privind pensia de întreţinere, aşa cum s-a dovedit, tatăl locuieşte in Anglia,  astfel ca la ultimul termen de judecata, prin avocat, având in vedere susţinerile paratului reclamant ca nu are serviciu la acest moment, a solicitat ca pensia de întreţinere sa fie stabilită in procent de 25% din venitul  net minim pe economie din Anglia, reşedinţa actuala aparatului reclamant.

Prin sentinţa civila nr X/22.10.2018, s-a reţinut faptul ca reclamantul parat locuieşte in Anglia, este in căutarea unui nou loc de munca, astfel  că in opinia apelantei acesta trebuie sa fie obligat la pensie de întreţinere in favoarea minorei la 25% din venitul minim pe economie din Anglia, in condilţiile  în care acesta nu a învederat o stare de boală care să-l pună în incapacitate de a munci, se considera că acesta este apt de munca, motiv pentru care poate fi prezumată realizarea unor venituri, apreciind că altfel nu s-ar explica modul in care acesta îşi asigură propria existenţă in Anglia. Posibilităţile pârâtului reclamant de a obline mijloacele necesare pentru plata pensiei de întreţinere, raportat la locul in care locuieşte efectiv, sunt determinate de acest ultim element, astfel că in mod normal raportarea la salariul minim aflat in plată trebuie să se realizeze la nivelul din ţara in care locuieşte efectiv - Anglia, cu titlu permanent, debitorul întreţinerii.

Referitor la capătul de cerere cu privire la obligarea paratului la plata sumei de 84 euro lunar, reprezentând alocaţia primita de la statul englez pentru minora, începând cu luna iulie 20l7 pana la finalizare, considera ca urmează ca din probele ce se vor administra suplimentar, sa se dispună admiterea acestui capat de cerere, instanţa de fond rezumându-se la susţinerile paratului de negare, fară a pune in aplicare dispoziţiile art 22 din Codul de procedura civila, pentru aflarea adevărului. Ţinând cont de faptul ca informaţiile cu privire la veniturile realizate de parat si alocaţia de stat platita minorei provin din alt stat, singura instituţie abilitata a le obţine era instanţa de judecata, prin comisie rogatorie, insa acest aspect nu a fost avut in vedere de instanţa de judecata care s-a grăbit a soluţiona cauza. In acest sens, la dosarul cauzei se afla demersurile către instituţia angajatoare a paratului, însa făra răspuns, depunând si demer¬sul care instituţia abilitata cu privire la alocaţiile de stat ale minorilor din Anglia, însa fără a se primi un răspuns pana la aceasta data.

În dovedirea cererii solicită încuviinţarea probei cu înscrisuri, planşe foto, mesaje text, suplimentarea interogatoriului paratului reclamant.

A solicitat sa i se pună în vedere tatălui intimat sa depună la dosar ad¬everinţa cu veniturile realizate in ultimele 6 luni pornind de la data ultimului termen de judecata, si sa indice numele si adresa angajatorului actual pentru a face demersurile necesare, precum si dovada oficiala din Anglia ca acesta nu a încasat alocaţia de stat pentru minora incepand cu luna iunie 2017. Menţionează ca acest drept este al copilului, nu al mamei, astfel ca instanţa trebuie a stărui prin orice mijloc sa obţină informaţii cu privire la veniturile si alocaţia de stat încasată pentru minora de către tata.

In drept, a invocat dispoziţiile art. 466 si urm cod de procedura civila

La data de 21.03.2019, apelanta reclamantă pârâtă  R M a depus întâmpinare, prin care solicită respingerea apelului declarat de apelantul pârât reclamant C A L, ca nefondat.

 In ceea ce priveşte locuinţa efectiva a minorei din vara anului 2017 pana in prezent dovada exista atat din anchetele sociale efectuate in prezenta cauza dar şi în or¬donanţele presedintiale dintre parţi.

Referitor la faptul ca tatăl a mers cu minora la un medic nespecialist (pediatru) si nici medicul de familie la care minora este înscrisa din vara anului 2017 care i-a prescris tratament pentru imunitate (Isoprinosine, Garlic) pentru stomatită -fără a exista analize in acest sens si pentru amigdalita acuta antibiotic,  cu toate ca medicul curant sau pediatru al minorei nu au fost consultaţi, coroborat cu faptul că în periadele de dinaintea eliberării reţetelor, minora s-a aflat in grija tatălui si a bunicii paterne, con¬sidera că situaţia este cu totul alta fata de cea descrisa de apelant; de asemenea se  pot con¬sidera aceste demersuri efectuate strict pentru eventuale probe in prezenta cauza (in perioada 1-15.08.2018 minora s-a aflat la tata, reţeta eliberata în 07.08.2018; în perioada septem¬brie 2018 minora nu a fost luata de tata si bunica paterna, astfel ea reţeta a fost eliberată fără consultul minorei).

De altfel, prin apel a solicitat administrarea probei cu înregistrări audio video, care nu i-au fost comunicate, astfel ca nu se poate apăra, necunoscând conţinutul acestora si modalitatea in care au fost realizate.

Având in vedere susţinerile apelantului reclamant, urmează sa se analizeze întreg materialul probator in sensul interesului minorei, care se afla in grija mamei din vara anului 2017, fără un sprijin din partea tatălui, minora frecventează cursurile preşcolare ale Grădiniţei cu program prelungit nr.4 din S, dispune de tot suportul mamei, asa cum rezulta si din caracterizarea educatoarelor si a directorului unităţii de învăţământ.

Solicita sa se pună in vedere apelantului reclamant sa faca dovada faptului ca acesta locuieşte efectiv iu P si este angajat in România, întrucât, apelanta re¬clamanta cunoaşte faptul ca acesta locuieşte si lucrează efectiv in Anglia

In drept, invocam dispoziţiile ort. 205 si urm Cod procedura civila

La data de 19.03.2019, apelantul pârât C A L a depus întâmpinare, prin care solicită respingerea apelului declarat de apelanta reclamantă R M, ca nefondat.

Cristica referitoare la exercitarea autorităţii părinteşti este vădit nefondată, instanţa de fond argumentând în mod corect considerentele sentinţei apelate.

Similar a susţinut si la instanţa de fond că într-adevăr nu există niciun motiv ca instanţa să nu facă aplicarea dispz. art.397 Nc.civ, pe caz care este regula în materia exercitării autorităţii părinteşti, pe caz neputând fi incidente  dispz. art.398 N.C.civ. privind exercitarea autorităţii părinteşti de către un singur părinte şi care reprezintă excepţia de la regula menţionată anterior.

 Printr-un al doilea motiv de apel se critică soluţia instanţei de fond pentru faptul că nu s-a stabilit pensia de întreţinere cuvenită minorei la venitul  minim net pe economie din Anglia.  Si această critică este nefondată.

A arătat, la instanţa de fond, că nu are un loc de muncă stabil în Anglia, că se află în Romania, că locuieşte cu mama sa în oraşul P, urmând să se angajeze în ţară, că situaţia din Anglia este controversată având în vedere Brexit-ul, astfel că, în mod corect instanţa de fond, a stabilit ca pensia de întreţinere să fie calculată la venitul minim net din Romania.

Prin cel de-al treilea motiv de apel apelanta critică soluţia instanţei de fond referitoare la obligarea sa la plat sumei de 84 lire lunar reprezentând alocaţia primită de la statul englez pentru minoră. Si o asemenea critică este nefondată.

Instanţa de fond a respins solicitarea, motivat de faptul că nu s-a făcut dovada, conform art.249 cod procedură civilă, că minora figurează în evidenţele asistenţei sociale din Anglia că beneficiară a alocaţiei de stat.

Concluzionând, solicită respingerea apelului ca nefondat, fără cheltuieli de judecată.

În drept, a întemeiat întâmpinarea  pe disp. art. 471 alin. 5 N.C.p.civ

La 12.04.2019 apelantul pârât reclamant a formulat raspuns la întâmpinare, prin care a reiterat poziţia privind admiterea propriului apel.

La data de 16.04.2019 apelanta reclamantă pârâtă a formulat raspuns la întâmpinare, prin care a invocat neimplicarea tatalui in  educarea si îngrijrea minorei.

Ambele apeluri au fost legal timbrate.

In apel  s-au încuviinţat pentru apelanta reclamanta pârâtă  proba cu înscrisuri, planse foto, mesaje text  si cu interogatoriul apelantului pârât reclamant. Proba cu înregistrări audio-video propusa de catre apelantul pârât reclamant a fost respinsa la termenul de judecata din data de 12.09.2019, pentru considerentele retinute in incheierea de sedinţă de la acea dată.

Examinând sentinţa apelată în raport de motivele apelurilor declarate, de probatoriul administrat  la fond si in calea de atac si de dispozițiile legale incidente in cauza,  Tribunalul constată următoarele:

Relativ la apelul declarat de catre apelanta reclamantă pârâtă R M:

Autoritatea părintească este definită ca fiind ansamblul de drepturi şi îndatoriri care privesc atât persoana, cât şi bunurile copilului şi aparţin în mod egal ambilor părinţi (art. 483 alin. 1 din noul cod civil) şi se exercită până la data când copilul dobândeşte capacitatea deplină de exerciţiu (art. 484 din noul cod civil).

Ambii părinţi răspund pentru creşterea copiilor lor minori şi aceştia exercită autoritatea părintească numai în interesul superior al copilului, cu respectul datorat persoanei acestuia, şi îl asociază pe copil la toate deciziile care îl privesc, ţinând cont de vârsta şi de gradul său de maturitate (art. 483 alin. 2 şi 3 din noul cod civil).

Autoritatea părintească este cea mai importantă componentă a protecţiei copilului, protecţie care trebuie asigurată în primul rând de părinţi.

Art. 35 din legea nr. 272/2004 consacră dreptul fundamental al copilului de a fi crescut de părinţii săi. Părinţii au obligaţia să asigure copilului, de o manieră corespunzătoare capacităţilor în continuă dezvoltare ale copilului, orientarea şi sfaturile necesare exercitării corespunzătoare a drepturilor prevăzute de lege.

 Părinţii exercită împreună şi în mod egal autoritatea părintească (art. 503 alin. 1 din codul civil), iar după despărţire, autoritatea părintească revine în comun ambilor părinţi, afară de cazul în care instanţa decide altfel (art. 397 din noul cod civil).

În materia autorității, regula este că aceasta se exercită în comun de ambii părinți, excepția constituind-o exercitarea acesteia doar de către un singur părinte, deoarece ambii părinţi sunt responsabili pentru creşterea copiilor lor și niciunul dintre părinți nu poate renunţa la autoritatea părintească (art. 36 alin. 6 din legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului).

Exercitarea autorității doar de către unul dintre părinți se face în situația în care unul dintre părinţi este decedat, declarat mort prin hotărâre judecătorească, pus sub interdicţie, decăzut din exerciţiul drepturilor părinteşti sau dacă, din orice motiv, se află în neputinţă de a-şi exprima voinţa (art. 507 din codul civil) ori în acele cazuri în care interesul superior al copilului impune acest lucru, respectiv atunci când se constată cazuri de alcoolism, boală psihică, dependenţa de droguri a celuilalt părinte, violenţa faţă de copil sau faţă de celălalt părinte, condamnările pentru infracţiuni de trafic de persoane, trafic de droguri, infracţiuni cu privire la viaţa sexuală, infracţiuni de violenţă, precum şi orice alt motiv legat de riscurile pentru copil, care ar deriva din exercitarea de către acel părinte a autorităţii părinteşti (art. 36 alin. 7 din legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului).

Art. 36 alin. 8 din legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului statuează că în cazul  existentei unor neînţelegeri între părinţi cu privire la exercitarea drepturilor  si îndeplinirea obligaţiilor părinteşti, instanţa judecătoreasca , după ascultarea ambilor părinţi, hotărăşte potrivit interesului superior al copilului.

In speţă este evident că apelanta reclamanta pârâtă nu a invocat si nici nu a dovedit existenta vreunei situaţii  excepţionale  de natura  celor enumerate de legiuitor (vezi supra), situaţii care să justifice exercitarea autorităţii părintesti asupra minorei  C C M exclusiv de catre mamă.

Presupunerile legate de eventuale dificultăţi de comunicare si de colaborare cu tatal minorei pe viitor in privinţa deciziilor importante legate de minoră nu pot fi avute in vedere in acest sens.  Din motivarea apelului (de ex.: tatal vine rar in tara pentru a-si vedea minora, a încercat distanţarea copilului faţă de mamă…), se retine că apelanta  vede această solicitare mai degrabă ca pe o sanctiune  aplicată  tatălui pentru dezinteresul arătat faţă de minora începând cu vara anului 2017, punct de vedere ce nu poate fi împărtăşit de instanţă, deoarece nu aceasta este finalitatea urmărita de legiuitor  in reglementarea instituţiei autorităţii părinteşti.

În raport de aspectele care preced, instanța constată că în cauză interesul superior al minorei  impune ca autoritatea părintească să fie exercitată în comun de cei doi părinți și nu în exclusivitate de către mamă, nefiind incidentă niciuna dintre situațiile care să justifice exercitarea autorității părintești doar de către aceasta.

Este insa fondat motivul de apel ce vizeaza stabilirea pensiei de întreţinere datorata minorei, in conditiile in care apelantul pârât reclamant nu a facut dovada faptului că locuieste efectiv pe teritoriul României, astfel incat  pensia datorata copilui saiu sa fie stabilita prin raportare la venitul minim pe economie din ţară.

Dimpotrivă, la dosarul cauzei s-a depus un contract de muncă din 08 septembrie 2016, incheiat cu o companie din Marea Britanie,  pe  perioadă nedeterminată.

Existenţa acestui contract nu a fost contestata. Mai mult, la termenul de judecata din data de 13.06.2019 s-a pus in vedere apelantului pârât reclamant prin apărător, sa depuna la dosar dovada  veniturilor realizate in prezent fie in  ţară, fie in Marea Britanie,  iar in cazul in care nu realizeaza venituri,  sa depuna copia deciziei de încetare a raporturilor de munca  fie din M. Britanie, fie din România. O astfel de proba nu s-a făcut  la termenul de judecata acordat in acest sens, aspect ce se coroboreaza cu  interogatoriul propus si încuviinţat apelantei reclamante pârâte spre a fi luat apelantului pârât reclamant la termenul din 12.09.2019 (pct. 1 si 12),  termen la care acesta din urma in mod nejustificat nu s-a înfăţişat.

Se va face astfel aplicarea dispoz art.358 – teza a doua, C pr civ.

In consecinţă, se va dispune admiterea apelului, schimbarea în parte a sentinţei apelate, astfel cum a fost lămurită, în sensul că pensia stabilită în sarcina tatălui pârât şi în favoarea minorei C C M născută la XX.XX.2015 este în procent de 25% din salariul minim pe economie din Marea Britanie, fiind datorată cu începere de la 19.07.2017, până la majoratul minorei.

Mai departe, se constata ca fiind nefondat motivul de apel ce vizeaza  alocaţia minorei in cuantum de 84 lire lunar,  reţinerile instanţei de fond potrivit cărora  apelanta reclamanta pârâtă nu ar fi dovedit ca minora figureaza in evidentele asistentei sociale din Anglia ca beneficiara a alocatiei de stat fiind corecte. O astfel de dovada nu s-a facut nici in calea de atac, exclusiv prin interogatoriul propus in apel.

Relativ la apelul declarat de catre apelantul pârât reclamant C A L:

În drept, potrivit dispoz art.2 din legea nr.272/2004 rep- privind protectia si promovarea drepturilor copil: ,,(…) Principiul interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile şi deciziile care privesc copiii, întreprinse de autorităţile publice şi de organismele private autorizate, precum şi în cauzele soluţionate de instanţele judecătoreşti.

(5) Persoanele prevăzute la alin. (4) sunt obligate să implice familia în toate deciziile, acţiunile şi măsurile privitoare la copil şi să sprijine îngrijirea, creşterea şi formarea, dezvoltarea şi educarea acestuia în cadrul familiei.

(6) În determinarea interesului superior al copilului se au în vedere cel puţin următoarele:

a) nevoile de dezvoltare fizică, psihologică, de educaţie şi sănătate, de securitate şi stabilitate şi apartenenţă la o familie;

b) opinia copilului, în funcţie de vârsta şi gradul de maturitate;

c) istoricul copilului, având în vedere, în mod special, situaţiile de abuz, neglijare, exploatare sau orice altă formă de violenţă asupra copilului, precum şi potenţialele situaţii de risc care pot interveni în viitor;

d) capacitatea părinţilor sau a persoanelor care urmează să se ocupe de creşterea şi îngrijirea copilului de a răspunde nevoilor concrete ale acestuia;

e) menţinerea relaţiilor personale cu persoanele faţă de care copilul a dezvoltat relaţii de ataşament.”

Raportat la criteriile pe cale legiuitorul le pune la dispozitie, cu titlu exemplificativ, in determinarea interesului superior al minorului, Tribunalul reţine că apelanta reclamantă pârâtă este cea mai în măsură să raspundă nevoilor  minorei de dezvoltare fizică, psihologică, de educaţie şi sănătate, de securitate şi stabilitate şi apartenenţă la o familie, dovedind o mai buna capacitate de a răspunde nevoilor concrete ale fiicei sale.

Aceasta, in primul rând pentru că se ocupă în mod direct de fiica sa.

Locuinţa minorului este la părintii săi (art.400 C civil). Interesul copilului este acela de a fi crescut, îngrijit, supravegheat, educat de catre părintele său si nu de bunici.

Numai in mod excepţional si pentru considerente ce ţin de interesul superior al copilului, locuinţa acestuia se poate stabili la bunici sau la alte rude, in conditiile legii (art.400 al.3 C civil)

Este adeverat ca in cauza nu s-a pus formal problema de a se stabili locuinţa minorei la bunicii paterni (bunica in concret), însa din probatoriul administrat la fond si in apel se constata intenţia apelantului pârât reclamant  de a scoate minora din  mediul familial si de a o lăsa in îngrijirea  bunicii paterne, in detrimentul relatiei normale, firesti a copilului cu mama sa. Aceasta concluzie se desprinde si din imprejurarea ca apelantul  locuieste efectiv in afara ţării, iar la P- unde s-a solicitat a se stabili  locuinţa minorei- aceasta ar fi lăsata in grija bunicii.

Minora se află în grija mamei din vara anului 2017 si nu s-a dovedit ca aceasta nu ar fi bine îngrijită. Este înscrisa la o gradiniţă din S,  iar din fisa de caracterizare depusa la dosar de catre apelanta reclamanta pârâtă, emisa sub nr.X/2019, se reţine că  minorei i se asigură tot ceea ce îi este necesar pentru a-si desfășura in bune condiții activitatea in cadrul gradiniţei, mama fiind cea care îi asigura tot in acest sens.  Relațiile afective cu mama sunt foarte bune, calme,  de natura a oferi stabilitate C.  Mama este singura persoana cu care  educatoarele au relaționat de la înscrierea copilului la unitatea de învățământ,  a venit constant la grădiniță si s-a ocupat  îndeaproape de tot ceea ce fetiţa a avut nevoie, atât la gradiniţă, cât si pentru activităţile extrascolare  la care  a participat.

La interogatoriul administrat la fond apelantul pârât reclamant a recunoscut că minora este  foarte ataşată de mama sa.

Relativ la probatoriul administrat la fond, se constata ca judecătoria a încuviinţat, din interogatoriile propuse de cele două părti, exclusiv întrebările ce aveau legatura cu obiectul cauzei si erau utile in solutionarea acesteia. Motivarea înlăturării fiecarei întebări (fiind înlăturate întrebări formulate de ambele părti) se regăseşte înscrisă in  practicaua sentintei apelate.

In apel  nu s-a solicitat de catre apelantul pârât reclamant, eventual un supliment de interogatoriu. Instanţa de fond a dat eficienţă exclusiv probelor care se coroborau  cu restul probatoriului administrat, explicând in concret motivul pentru care nu a dat eficienţă declaratiei martorei B L.

Motivul de apel potrivit căruia  minora nu locuieste efectiv cu mama sa in Slatina, ci într-un mediu neprielnic, la ţară, la bunicii materni, nu poate fi primit. Se are in vedere in acest sens, ancheta sociala efectuata in com.I nr. X/10.01.2018, din care rezulta ca  in gospodăria din aceasta localitate locuiesc  părinţii apelantei, iar aceasta  locuieşte cu copilul in S. Din referatul de ancheta sociala întocmit de colectivul de sprijin al Autorităţii Tutelare din cadrul Primăriei mun. S, se reţine că apelanta reclamanta pârâtă locuieste cu minora in apartamentul cu două camere din str. proprietatea tatalui acesteia, camerele si dependinţele fiind mobilate si curat întreţinute, racordate la reţelele de curent electric, apă curenta si gaze naturale, încalzirea in perioada rece a anului efectuându-se cu  centrala termică proprie. In imobil mai locuiesc si sora apelantei si fiica acesteia.

Inscrisurile medicale depuse la dosar sunt emise, după cum insusi apelantul arată, în perioada  in care minora s-a aflat la acesta, in vizită, neexistând nicio dovada la dosar ca în grija mamei fiind, copilul ar fi avut probleme de sănătate, ce ar putea fi asociate cu o îngrijire sau igiena necorespunzătoare. Din  fisa de caracterizare  depusa la dosar  in apel se reţine că minora, potrivit fişei medicale de la gradiniţă, este clinic sănătoasă si nu a avut  niciodata probeme de sanatate. 

Pentru considerentele ce preced, in temeiul dispoz art.480 al.1 C pr civ, apelul declarat de catre apelantul pârât reclamant se va respinge ca nefondat.

Data publicarii pe portal: 19.12.2019

Domenii speta

Spete similare