Divort. Păstrarea numelui dobândit prin încheierea căsătoriei

„Instanța de apel va încuviința ca intimata să păstreze numele dobândit prin încheierea căsătoriei acela de Dani, apreciind că motivele invocate la ultimul termen de judecată din data de 11 septembrie 2019, faptul că poartă acest nume de 25 de ani, reprezintă un motiv temeinic în sensul dispozițiilor art 383 alin 2 cod civil pentru păstrarea numelui dobândit prin încheierea căsătoriei. Intimata are vârsta de 44 de ani şi poartă numele dobândit prin căsătorie de 25 de ani. Este evident că după 25 de ani de căsătorie intimata este cunoscută în comunitate cu acest nume. Numele reprezintă un atribuit important de identificare al persoanei fizice, iar intimata are numele de Dani de la vârsta de 19 ani, fiind îndreptățită a păstra acest nume în condițiile în care a purtat o perioadă mai mare de timp numele dobândit prin căsătorie decât numele dobândit prin naștere”. 

Prin sentinţa civilă nr. 989/24.10.2018 pronunţată de Judecătoria Târgu Lăpuş în dosarul nr. 776/319/2017 s-a respins cererea formulată de către reclamantul Dani Janos, în contradictoriu cu pârâta Dani Anamaria având ca obiect divorţ, ca nefondată.

Pentru a hotărî astfel prima instanţă reţine în esenţă că potrivit art. 934 Cod procedură civilă „(1) Instanţa va pronunţa divorţul din culpa soţului pârât atunci când, din cauza unor motive temeinice, imputabile acestuia, raporturile dintre soţi sunt grav vătămate şi continuarea căsătoriei nu mai este posibilă.

(2) Instanţa poate să pronunţe divorţul din culpa ambilor soţi, chiar atunci când numai unul dintre ei a făcut cerere, dacă din dovezile administrate reiese că amândoi sunt vinovaţi de destrămarea căsătoriei.

(3) Dacă pârâtul nu a formulat cerere reconvenţională, iar din dovezile administrate rezultă că numai reclamantul este culpabil de destrămarea căsătoriei, cererea acestuia va fi respinsă ca neîntemeiată, cu excepţia cazului în care sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 935 privind pronunţarea divorţului din culpa exclusivă a reclamantului.”

Din probele administrate în cauză, respectiv declaraţiile martorilor Horvat Romulus Mircea, Szekely Maria şi Szasz Anton Alexandru rezultă că reclamantul este cel care a părăsit domiciliul conjugal în luna august 2017.

Din căsătoria părţilor au rezultat patru copii, respectiv Dani Janos Norbert, născut la 11.01.1995, Dani Robert Daniel, născut la 23.09.1997, Dani Ana Maria Ingrid, născută la 06.03.2001 şi Dani Renata Katalin, născută la 15.11.2002.

Având în vedere că pârâta a crescut patru copii, nu i se poate reproşa acesteia faptul că este casnică, iar susţinerile reclamantului în sensul că nu i-ar fi îngrijit corespunzător pe copii nu sunt confirmate prin probe.

Aşadar în sarcina pârâtei nu i se poate reţine vreo culpă în destrămarea relaţiei, în vreme ce reclamantul a depus la dosar dovada faptului că este tatăl minorei Dani Antonia Daniela, născută la 09.03.2018 dintr-o relaţie extraconjugală.

Faţă de considerentele expuse, întrucât sarcina probei revine reclamantului potrivit art. 249 Cod procedură civilă, instanţa de fond a respins cererea ca nefondată.

Împotriva sentinţei civile nr. 989/24.10.2018 pronunţată de Judecătoria Târgu Lăpuş în dosarul nr. 776/319/2017 a formulat apel, în termenul legal, apelantul Dani Janos solicitând, în  principal, schimbarea în tot a sentinţei atacate în sensul admiterii cererii de chemare în judecată, iar în subsidiar, anularea sentinţei civile atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare  Judecătoriei Tg. Lăpuş.

În motivarea apelului se arată de către apelant că soluţia a fost pronunţată de către instanţa fondului cu neobservarea situaţiei de fapt, a probelor administrate si a poziţiei procesuale formulate în scris de către parata.

Astfel, instanţa fondului s-a mărginit la a aplica in mod extrem de restrictiv textele legale pe care se fundamentează hotărârea, fără a observa ca prin întâmpinarea depusă la dosar de către pârâtă si aceasta doreşte desfacerea căsătoriei din culpa ambilor soţi.

Această poziţie procesuală a pârâtei a fost ignorată de către instanţa fondului, care a pus părţile intr-o situaţie faptica greu de tranşat: există intre aceştia un "acord" in sensul desfacerii căsătoriei din culpa comună (niciunul nu mai doreşte a fi căsătorit cu celalalt), insa nu exista înţelegere in ceea ce priveşte domiciliul minorelor si pensia de întreţinere datorată, arată apelantul.

In condiţiile in care ambii soti doresc să le fie desfăcută căsătoria si arată că această desfacere are la bază culpa ambilor, aceştia isi recunosc fiecare culpa in destrămarea căsniciei, nefiind necesare probe suplimentare in acest sens, cum in mod nefondat a reţinut instanţa fondului.

Faţă de aceste aspecte, este peste scopul judecaţii să se solicite părţilor probe suplimentare in ceea ce priveşte motivele de divorţ, aceasta cu atât mai mult cu cât insasi legiuitorul a permis ca acest "acord" al părţilor  în ceea ce priveşte motivul divorţului să nu fie dezvăluit sau arătat in detaliu in cadrul unei hotărâri.

În acelaşi sens sunt si dispoziţiile art. 934 CPC, pe care instanţa l-a aplicat in mod atat de restrictiv, în opinia apelantului, care permite ca pronunţarea divorţului din culpa părţilor să se facă chiar daca numai unul din ei a făcut cerere si din probele administrate rezulta culpa comună. Atunci cu atât mai mult acest text va fi aplicabil in condiţiile in care ambii soţi au solicitat desfacerea căsătoriei din culpa comună, deoarece scopul procesului nu este detalierea si exhibarea tuturor aspectelor de fapt, intime dintre părţii care au provocat divorţul.

Mai mult, instanţa avea la dispoziţie si prevederile art. 935 CPC, care permit desfacerea căsătoriei datorita separării in fapt a părţilor, iar in speţă soţii erau separaţi in fapt de mai bine de 2 ani.

Ori in exercitarea rolului său activ, instanţa ar fi trebuit să stăruie in aflarea adevărului şi să ceara părţilor explicaţii in fapt si motivări in drept, să pună in discuţia acestora orice împrejurări de fapt sau de drept pentru pronunţarea unei hotărâri temeinice si legale, conform art. 22, si nu de a alege calea simplista a respingerii cererii ca nefondată, arată apelantul.

Faţă de poziţiile procesuale ale părţilor, in ceea ce priveşte petitul privind desfacerea căsătoriei din culpa comună, instanţa a soluţionat eronat cererea de chemare in judecată, apreciind ca aceasta nu este dovedită, susţine apelantul.

Soluţia corecta ar fi fost aceea ca instanţa să ia act de existenţa unui consens al părţilor in ceea ce priveşte motivul destrămării căsniciei (culpa ambilor soti) şi să procedeze la soluţionarea celorlalte petite. Apreciază ca aceste petite ar fi trebuit să fie primordiale pentru instanţă, având in vedere că se refera la soarta copiilor minori ai părţilor, ori interesul acestora trebuie să primeze faţă de interesul părţilor.

In aceste condiţii, instanţa ar fi trebuit să procedeze la soluţionarea celorlalte petite ţinand cont de poziţia copiilor minori, astfel: stabilirea domiciliului minorei Dani Ana Maria Ingrid (17 ani) la tată, având in vedere dorinţa acesteia exprimata neechivoc in urma reascultarii la termenul din 17.10.2018, aspect cu care si mama minorei a fost de acord; stabilirea domiciliului minorei Dani Renata Katalin (16 ani) la mama; compensarea intre părţi in ceea ce priveşte pensia de întreţinere; soluţionarea cererii in ceea ce priveşte păstrarea numelui de "Dani" de către intimată, aspect cu care reclamantul nu a fost de acord.

Intimata Dani Anamaria nu a depus întâmpinare în etapa procesuală a apelului.

Părţile s-au prezentat personal în faţa instanţei de apel, la termenul de judecată din data de 8 mai  2019, exprimându-şi poziţia procesuală cu privire la capetele de cerere  vizate în cauză – fila 31.

Instanţa de apel a dispus efectuarea anchetei psihosociale  la domiciliul apelantului – fila 36 şi comunicarea veniturilor apelantului  – fila 38.

A fost audiată în camera de consiliu minora părţilor Dani Renata Katalin în data de  11.09.2019.

Apelul a fost legal timbrat – fila 28 dosar apel.

Analizând sentinţa civilă nr. 989/24.10.2018 pronunţată de Judecătoria Târgu Lăpuş în dosarul nr. 776/319/2017,  pe baza motivelor de apel formulate, a apărărilor invocate, poziţiei procesuale a părţilor şi în conformitate cu dispoziţiile legale incidente, tribunalul constată următoarele:

Părţile s-au căsătorit la data de 26 august 1994, căsătoria fiind înregistrată sub nr. 59 din data de 26.08.1994 la Primăria Tg. Lăpuş  (fila 7, dosar fond).

La data înaintării cererii de divorţ existau două minore rezultate din căsătoria părţilor: Dani Renata Katalin, născută la data de 15 noiembrie 2002 (fila 8 dosar fond) şi Dani Ana Maria Ingrid, născută la data de 06.03.2001.

Potrivit dispoziţiilor art 373 lit a ) cod civil divorţul poate avea loc prin acordul soţilor, la cererea ambilor soţi sau a unuia dintre soţi acceptată de celălalt soţ.

Potrivit art 931 alin 1 cod proc civ:

La termenul de judecată, instanţa va verifica dacă soţii stăruie în desfacerea căsătoriei pe baza acordului lor şi, în caz afirmativ, va pronunţa divorţul, fără a face menţiune despre culpa soţilor. Prin aceeaşi hotărâre, instanţa va lua act de învoiala soţilor cu privire la cererile accesorii, în condiţiile legii.

La termenul de judecată din data de 08 mai 2019 părţile personal au arătat că sunt de acord cu desfacerea căsătoriei prin acordul părţilor, cu exercitarea în comun a autorităţii părinteşti cu privire la minora Dani Renata Katalin şi cu stabilirea locuinţei minorei la acela dintre părinţi pentru care va opta minora (f. 31).

Având în vedere acordul părţilor cu privire la desfacerea căsătoriei, la stabilirea modului de exercitare a autorităţii părinteşti şi stabilirea locuinţei minorei, constatând că acest acord cu privire la cererile accesorii divorţului ocroteşte interesul minorei, instanţa în temeiul art 931 alin 1 cod proc civila va lua act de acest acord şi va dispune soluţionarea acestor cereri conform dispozitivului.

Ascultată în camera de consiliu în data de 11.09.2019 minora Renata Katalin a arătat că în prezent locuieşte cu intimata Dani Anamaria şi optează să locuiască cu mama sa. Minora are 17 ani şi urmează cursurile unui liceu.

La data promovării acţiunii de divorţ şi Dani Ana Maria Ingrid era minoră. La data pronunţării prezentei hotărâri Dani Ana Maria Ingrid a devenit majoră astfel încât nu se mai impune stabilirea autorităţii părinteşti şi locuinţa acestui copil din căsătoria părţilor.

Cu privire la pensia de întreţinere:

Potrivit art 499 cod civil:

„Tatăl şi mama sunt obligaţi, în solidar, să dea întreţinere copilului lor minor, asigurându-i cele necesare traiului, precum şi educaţia, învăţătura şi pregătirea sa profesională.

(2) Dacă minorul are un venit propriu care nu este îndestulător, părinţii au obligaţia de a-i asigura condiţiile necesare pentru creşterea, educarea şi pregătirea sa profesională”.

Minorul are dreptul la întreţinere de la părinţii săi dacă se află în stare de nevoie, respectiv dacă nu se poate întreţine din munca sa, chiar dacă ar avea bunuri (art 525 alin 1 cod civil).

Minorul are dreptul la întreţinere de la părinţii săi dacă se află în stare de nevoie întrucât nu se poate întreţine din munca sa, chiar dacă ar avea bunuri (art 525 cod civil).

Potrivit art 527 cod civil poate fi obligat la întreţinere numai cel care are mijloacele de a plăti întreţinere sau are posibilitatea de a dobândi aceste mijloace. La stabilirea mijloacelor celui care datorează întreţinere se ţine seama de veniturile şi bunurile sale, precum şi de posibilităţile de realizare a acestora, urmând a fi avute în vedere şi celelalte obligaţii ale sale.

Cuantumul întreţinerii se stabileşte în raport de starea de nevoie a minorului şi de mijloacele celui care urmează a presta întreţinerea.

Potrivit art 529 alin 2 cod civil când întreţinerea este datorată de părinte, ea se stabileşte până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru doi copii şi o jumătate pentru trei sau mai mulţi copii.

În raport de dispoziţiile legale antecitate şi datele concrete ale cauzei se va stabili obligaţia de întreţinere a apelantului.

La data introducerii acţiunii din căsătoria părţilor existau 2 copii minori, Dani Renata Katalin născută la data de 15.11.2002 şi Dani Anamaria Ingrid născută la data de 06.03.2001. 

Apelantul mai are din afara căsătoriei încă un copil minor, Dani Antonia Daniela născută la data de 09.03.2018 (f. 56, d fond). 

Din ancheta socială efectuată la data de 10.10.2017 de către Oraşul Tg. Lăpuş – Serviciul Autoritate Tutelară rezultă că la data efectuării anchetei cele două minore, Renata Katalin şi Anamaria Ingrid,  locuiau împreună cu mama, pârâta Dani Anamaria, reclamantul Dani Ianos fiind plecat de la domiciliu din noiembrie 2015.

Pârâta Dani Anamaria conform anchetei sociale poate oferi condiţii materiale de creştere şi educare minorei.

Dani Ana Maria Ingrid la data efectuării anchetei sociale era elevă la liceul de Arte Plastice Cluj Napoca. Conform raportului pârâta Dani Anamaria nu este încadrată în câmpul muncii. La data efectuării raportului de anchetă socială reclamantul Dani Ianos locuia împreună cu concubina acestuia într-un apartament proprietate de stat. Pe baza declaraţiilor reclamantului s-a reţinut în ancheta socială că acesta obţine  venituri de la SC NEN Construct  68 Plus SRL  în cuantum lunar net de 1301 lei/lună.

Conform declaraţiilor martorilor audiaţi minorele locuiau cu pârâta (file 42, 48, 49, 59 dosar fond). Martorul audiat Szasz Otto Andor a declarat la data de 31.01.2018 că în ultima perioadă reclamantul făcea cumpărături de la magazinul martorului de aproximativ 1500 lei lunar (fila 42 dosar fond).

Conform adeverinţei de venit nr. 293/2018 reclamantul Dani Ianos a obţinut în perioada  ianuarie – mai 2018 un venit net  lunar de 1162 lei în calitate de administrator la DEM Construct 58 Plus SRL (file 50, 52 dosar fond).

Minorele au fost ascultate de prima instanţă de judecată în camera de consiliu conform consemnărilor din încheierea de şedinţă din 11.04.2018 (fila 51 dosar fond).

Minorele au declarat că doresc să locuiască cu mama, cu care au o bună relaţie de comunicare. Dani Ingrid Ana Maria a declarat că tatăl a ameninţat-o că dacă va alege să locuiască cu mama după divorţ o va retrage de la şcoala pe care o urmează în prezent. A arătat că îi plăteşte internatul dar cu mare greutate. Minorele au declarat că tatăl nu le mai asigură cele necesare  traiului şi pentru plata utilităţilor.

În şedinţa publică din data de 11 aprilie 2018 reclamantul a arătat că mai are un copil minor dintr-o relaţie (fila 51). În şedinţa din 22.08.2018 pârâta a arătat că în data de 21.08.2018 Dani Ana Maria Ingrid a fugit cu un băiat şi locuieşte la domiciliul tatălui.

Conform copiei certificatului de naştere seria N.10 nr. 692960 reclamantul apelant Dani Ianos este tatăl minorei Dani Antonia Daniela născută la data de 09 martie 2018 (fila 56 dosar fond).

Martorul Horvat Romulus Mircea, fostul soţ al concubinei reclamantului apelant, a declarat că reclamantul locuieşte cu fosta sa soţie  iar în luna august  2017 când martorul s-a întors acasă din Anglia nu a mai putut locui în propria casă întrucât locuia acolo reclamantul împreună cu soţia martorului. La data de 17.10.2018 acest martor a declarat că fiica cea mare a părţilor locuieşte cu reclamantul.

În şedinţa de judecată din data de 17.10.2018 prima instanţă de judecată a reaudiat minora Dani Ingrid  care a arătat că locuieşte cu tatăl care îi asigură cheltuielile de întreţinere (fila 278, dosar fond).

Dani Anamaria Ingrid a împlinit vârsta de 18 ani în cursul procesului, în data de 06 martie 2016. De la data de 06 iulie 2017 şi până la împlinirea vârstei de 18 ani aceasta are dreptul la întreţinere de la părinţi. În perioada 06.07.2017- august 2018 Ingrid a locuit cu mama, iar ulterior cu tatăl. Ţinând seama de această stare de fapt, precum şi de naşterea la data de 09 martie 2018 a minorei Antonia Daniela, obligaţia de întreţinere în sarcina apelantului se va stabili conform art 529 cod civil raportat la venitul net obţinut de acesta şi rezultat din înscrisuri, în mod diferenţiat pe perioade de timp astfel: pentru perioada iulie 2017 – martie 2018 având în vedere doi copii (Dani Renata şi Dani Ingrid), pentru perioada 09.03.2018 – august 2018 având în vedere trei copii (Dani Renata, Dani Ingrid si Dani Antonia), pentru perioada septembrie 2018 – până în prezent şi în continuare având în vedere  doi copii minori (Dani Renata şi Dani Antonia). Venitul net avut în vedere este de 1301 lei/lună pentru perioada iulie – decembrie 2017, de 1162 lei/lună pentru perioada ianuarie – decembrie 2018 şi 2362 lei/lună din ianuarie 2019. 

În temeiul art 531 alin 2 cod civil pensia stabilită se indexează de drept trimestrial cu rata inflaţiei.

Numele ce urmează a fi purtat de intimată după desfacerea căsătoriei:

Potrivit art 383 cod civil:

La desfacerea căsătoriei prin divorţ, soţii pot conveni să păstreze numele purtat în timpul căsătoriei. Instanţa ia act de această înţelegere prin hotărârea de divorţ.

  (2) Pentru motive temeinice, justificate de interesul unuia dintre soţi sau de interesul superior al copilului, instanţa poate să încuviinţeze ca soţii să păstreze numele purtat în timpul căsătoriei, chiar în lipsa unei înţelegeri între ei.

  (3) Dacă nu a intervenit o înţelegere sau dacă instanţa nu a dat încuviinţarea, fiecare dintre foştii soţi poartă numele dinaintea căsătoriei. 

Apelantul a solicitat ca intimata să revină la numele avut anterior căsătoriei, iar pârâta intimată a solicitat la fond prin întâmpinare să păstreze numele dobândit prin căsătorie şi a reiterat această cerere în faţa instanţei de apel. 

Instanța de apel va încuviința ca intimata să păstreze numele dobândit prin încheierea căsătoriei acela de Dani, apreciind că motivele invocate la ultimul termen de judecată din data de 11 septembrie 2019, faptul că poartă acest nume de 25 de ani, reprezintă un motiv temeinic în sensul dispozițiilor art 383 alin 2 cod civil pentru păstrarea numelui dobândit prin încheierea căsătoriei. Intimata are vârsta de 44 de ani şi poartă numele dobândit prin căsătorie de 25 de ani. Este evident că după 25 de ani de căsătorie intimata este cunoscută în comunitate cu acest nume. Numele reprezintă un atribuit important de identificare al persoanei fizice, iar intimata are numele de Dani de la vârsta de 19 ani, fiind îndreptățită a păstra acest nume în condițiile în care a purtat o perioadă mai mare de timp numele dobândit prin căsătorie decât numele dobândit prin naștere.

Instanţa va respinge cererea apelantului de obligare a intimatei la plata cheltuielilor de judecată deşi apelul urmează a fi admis în parte. Soluţia de respingere se fundamentează pe următoarele: apelul este admis în parte ca urmare a acordului intimatei privind desfacerea căsătoriei prin acord şi de soluţionare a cererilor accesorii privind autoritatea părintească şi locuinţa minorei pe baza acordului părţilor. Sentinţa civilă va fi schimbată ca urmare a realizării acestui acord şi nicidecum pentru că ar fi netemeinică. În sarcina intimatei nu se poate reţine o culpă procesuală. Aceasta a fost în final de acord cu desfacerea căsătoriei prin acord deşi a arătat chiar şi în faţa instanţei de apel că nu doreşte desfacerea căsătoriei, iar din probele administrate nu a rezultat culpa acesteia în destrămarea relaţiilor de familie.

În consecinţă, nu se poate reţine o culpă procesuală care să fundamenteze obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.

Pentru motivele arătate în fapt şi în drept, în temeiul dispoziţiilor art 480 alin 2 cod proc civ apelul declarat va fi admis în parte cu consecinţa schimbării sentinţei civile conform dispozitivului.

Domenii speta

Spete similare