Insolvenţă. Inaplicabilitatea procedurii în condiţiile în care profesionistul a optat pentru ţinerea contabilităţii în partidă simplă

Hotărâre 761 din 17.10.2018


Prin sentinţa civilă nr. 1240 din data de 11 iulie 2018, pronunţată de Tribunalul Iaşi în dosarul nr. 4544/99/2018, a fost respinsă cererea formulată de debitoarea I.I. având ca obiect deschiderea procedurii insolvenţei.

Pentru a pronunţa această soluţie, Tribunalul Iași a avut în vedere următoarele considerente:

Debitoarea a solicitat a fi supusă procedurii simplificate de insolvenţă, manifestându-şi intenţia de a-şi lichida averea, întrucât se află în imposibilitate obiectivă de a realiza venituri care să acopere cheltuielile curente şi plata datoriilor.

Debitorul a depus o parte din actele prev. de art. 67 din L.85/2014.

Prin rezoluţia la primirea dosarului, instanţa a pus în vedere debitorului să depună înscrisurile prev. de art. 67 lit. a şi e din legea nr. 85/2014, sub sancţiunea respingerii cererii.

Debitorul a depus precizări pentru termenul de judecată din 11.07.2018, arătând că, faţă de forma de organizare a acestuia - respectiv întreprindere individuală, are organizată contabilitatea în partidă simplă, nefiind necesară întocmirea documentelor contabile pe care le-a solicitat instanţa.

Potrivit art. 67 alin. 1 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei și de insolventa, documentele necesare pentru deschiderea procedurii insolventei sunt:

a) ultima situație financiara anuala, certificata de către administrator și cenzor/auditor, balanța de verificare pentru luna precedenta datei înregistrării cererii de deschidere a procedurii;

b) lista completa a tuturor bunurilor debitorului, incluzând toate conturile și băncile prin care debitorul își rulează fondurile; pentru bunurile grevate se vor menționa datele din registrele de publicitate;

c) lista numelor și a adreselor creditorilor, oricum ar fi creanțele acestora: certe sau sub condiție, lichide ori nelichide, scadente sau nescadente, necontestate ori contestate, arătându-se suma, cauza și drepturile de preferinţă;

d) lista cuprinzând plățile și transferurile patrimoniale efectuate de debitor în cele 6 luni anterioare înregistrării cererii introductive;

e) contul de profit și pierdere pe anul anterior depunerii cererii;

f) lista membrilor grupului de interes economic sau, după caz, a asociaților cu răspundere nelimitată, pentru societățile în nume colectiv și cele în comandită;

g) o declarație prin care debitorul își arată intenția de intrare în procedura simplificată sau de reorganizare, conform unui plan, prin restructurarea activității ori prin lichidarea, în tot sau în parte, a averii, în vederea stingerii datoriilor sale;

h) o descriere sumară a modalităților pe care le are în vedere pentru reorganizarea activității;

i) o declarație pe propria răspundere, autentificată la notar ori certificată de un avocat, sau un certificat de la registrul societăților agricole ori, după caz, oficiul registrului cometului sau alte registre în a cărui rază teritorială se află sediul profesional/sediul social, din care să rezulte dacă a mai fost supus procedurii de reorganizare judiciară prevăzute de prezenta lege într-un interval de 5 ani anterior formulării cererii introductive;

j) o declarație pe propria răspundere, autentificată de notar ori certificată de avocat, din care să rezulte că el sau administratorii, directorii și/sau acționarii/asociații/asociații comanditari care dețin controlul debitorului nu au fost condamnați definitiv pentru săvârșirea unei infracțiuni intenționate contra patrimoniului, de corupție și de serviciu, de fals, precum și pentru infracțiunile prevăzute de Legea nr. 22/1969, cu modificările ulterioare, Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Legea nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Legea nr. 21/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Legea nr. 78/2000, cu modificările și completările ulterioare, Legea nr. 656/2002, republicată, cu modificările ulterioare, Legea nr. 571/2003, cu modificările și completările ulterioare, Legea nr. 241/2005, cu modificările ulterioare, și infracțiunile prevăzute de prezenta lege în ultimii 5 ani anterior deschiderii procedurii;

k) un certificat de admitere la tranzacționare pe o piaţă reglementată a valorilor mobiliare sau a altor instrumente financiare emise;

l) o declarație prin care debitorul arată dacă este membru al unui grup de societăți, cu precizarea acestora;

m) dovada codului unic de înregistrare;

n) dovada notificării organului fiscal competent.

Dintre înscrisurile menționate, debitorul nu a depus ultima situaţie financiară anuală, certificată de către administrator și cenzor/auditor şi contul de profit și pierdere pe anul anterior depunerii cererii.

Potrivit art. 67 alin. 2 din Legea nr. 85/2014, documentele prev. la alin. 1 se depun odată cu cererea de deschidere a procedurii sau, cel mai târziu, până la termenul de judecată stabilit de judecătorul sindic. Nedepunerea documentelor prev. la alin. 1 lit. a-g, k, l, m, atrage respingerea cererii de deschidere a procedurii, cu excepția cazurilor prev. de art. 38 alin. 2 lit. c şi d, precum și a cazului în care cererea de deschidere a procedurii este formulată de lichidatorul numit în procedură prev. de Legea nr. 31/1990.

Ultima situaţie financiară anuală, certificată de către administrator și cenzor/auditor şi contul de profit și pierdere pe anul anterior depunerii cererii sunt prev. la art. 66 alin. 1 lit. a şi e și fac parte din categoria actelor obligatorii a fi depuse odată cu cererea de deschidere a proceduri.

Cu privire la susţinerea debitorului referitor la modalitatea de ţinere a contabilităţii şi la lipsa obligaţiei legale de întocmire a situaţiilor financiare anuale , instanţa reţine că Legea nr. 85/2014 este o lege specială care se aplică persoanelor fizice sau juridice ce pot fi obiect al acestei legi, şi pentru care sunt prevăzute condiţii stricte de formă şi de fond pentru a putea beneficia de prevederile acestei legi.

În ceea ce priveşte documentele prev. de art. 67 din lege, nu se face nici o distincţie în ceea ce priveşte documentele ce trebuie depuse în raport de forma de organizare a debitorului care solicită a fi supus acestei legi.

În lipsa acestor documente, instanţa nu poate aprecia daca debitorul se află în stare de insolvenţă, simpla susţinere a acestei stări de fapt de către solicitant nefiind suficientă pentru admiterea cererii.

În consecinţă, raportat la disp. art. 66 alin. 1, art. 67 alin. 2 şi art. 5 pct. 72 din Legea nr. 85/2014, cererea debitorului a fost respinsă.

Împotriva sentinţei civile nr. 1240 din data de 11 iulie 2018, pronunţată de Tribunalul Iaşi, a formulat apel I.I., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, invocând următoarele:

În fapt, la data de 04.07.2018 a solicitat în baza prevederilor art. 65-67 din Legea nr. 85/2014, deschiderea procedurii simplificate de insolventa pentru debitoarea I.I., având în vedere că aceasta înregistra debite mai mari de 40.000 lei, ataşând documentele prevăzute de dispoziţiile art. 67 din Legea 85/2014.

Ulterior, instanţa de judecată, prin judecător sindic, a solicitat să se depună documentele prevăzute la art. 67, alin. (1) lit. a) și e) din Legea 85/2014, respectiv ultima situaţie financiară anuală, certificată de către administrator și cenzor, balanţa de verificare pentru luna precedentă datei înregistrării cererii de deschidere a procedurii, contul de profit și pierdere pe anul anterior depunerii cererii.

Referitor la această solicitare, a depus la registratura instanţei precizări prin care a menţionat că debitoarea are ca formă de organizare „întreprindere individuală” respectiv are organizată o contabilitate în partidă simplă, iar conform reglementărilor contabile aplicabile, Ordin Ministerului Finanţelor Publice nr. 170/2015, această entitate nu întocmeşte documentele contabile solicitate.

Conform pct. 9 din OMFP 170/2015 „Pentru evidenţierea în contabilitatea în partidă simplă a operaţiunilor efectuate se utilizează următoarele registre contabile: Registrul - jurnal de încasări şi plăţi (cod 14 -1 - l/b).”

Debitoarea a întocmit Registru Jurnal de încasări și plăţi pentru mai 2018, iar la închiderea exerciţiului financiar 2017 a întocmit Declaraţia Unică, documente ce au fost ataşate cererii de deschidere a insolvenței.

Potrivit art. 3 alin. 1 din Legea nr. 85/2014 „procedurile prevăzute de prezenta lege se aplică profesioniştilor, astfel cum sunt definiţi de art. 3 alin. 2 din Codul Civil, cu excepţia celor care exercită profesii liberale, precum și a celor cu privire la care se prevăd dispoziţii speciale în ceea ce priveşte regimul insolvenței”.

Conform art. 3 alin. 2 Cod Civil „sunt consideraţi profesionişti toţi cei care exploatează o întreprindere”, iar exploatarea unei întreprinderi este definită la alin. 3 al aceluiaşi articol ca fiind „exercitarea sistematică, de către una sau mai multe persoane, a unei activităţi organizate ce constă în producerea, administrarea ori înstrăinarea de bunuri sau în alte prestări de servicii, indiferent daca are sau nu un scop lucrativ”, adică indiferent dacă urmăreşte sau nu obţinerea unui profit.

Debitoarea este o persoană juridică înfiinţată în temeiul OUG nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale.

Potrivit OUG nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, întreprinderea individuală este o întreprindere economică, fără personalitate juridică, organizată de un întreprinzător persoană fizică. Prin urmare, activitatea economică este desfăşurată în mod organizat, permanent și sistematic, combinând resurse financiare, forţa de muncă atrasă, materii prime, mijloace logistice și informaţie, pe riscul întreprinzătorului, în cazurile și în condiţiile prevăzute de lege.

Contabilitatea în partidă simplă este o contabilitate bazată pe evidenţierea încasărilor și plăţilor, venitul net anual din activităţi independente determinându-se ca diferenţa între venitul brut și cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, pe baza datelor din contabilitate evidenţiate în Registrul Jurnal de încasări și plăţi (cod 14-l-l/b) ,

Arată că această debitoare este un profesionist în sensul art. 3 alin 2 și 3 din Codul civil, dovada scopului lucrativ fiind Registrul jurnal de încasări și plăţi.

Fata de cele prezentate, solicită admiterea apelului, casarea în integralitate a sentinţei civile nr. 1240/11.07.2018 pronunţata în dosar nr. 4544/99/2018 (240/2018) de către Tribunalul Iaşi, rejudecarea cauzei și deschiderea procedurii de insolventa.

Examinând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate, în raport de actele şi lucrările dosarului şi de dispoziţiile legale aplicabile, Curtea a apreciat că apelul este nefondat, Tribunalul stabilind corect situaţia de fapt şi aplicând judicios dispoziţiile legale relevante.

Astfel, criticile apelantului vizează faptul că în mod greşit a reţinut judecătorul sindic caracterul nejustificat al depunerii situaţiei financiare solicitate, atât timp cât debitoarea are calitatea de profesionist în înţelesul dispoziţiilor art. 3 al. 2 din Legea nr. 85/2014, aplicându-i-se dispoziţiile acestei legi, modalitatea organizării contabilităţii în partidă simplă neafectând acest aspect.

Curtea consideră că opţiunea apelantului de a îşi organiza contabilitatea în partidă simplă atrage inaplicabilitatea dispoziţiilor Legii nr. 85/2014 în ce îl priveşte întrucât imposibilitatea depunerii documentelor prevăzute de art. 67 din lege nu este atrasă de forma de organizare, ci de opţiunea apelantului. Atât timp cât actul normativ reglementează o procedură specială, impunând anumite rigori de respectat pentru deschiderea procedurii insolvenţei, acestea sunt aplicabile doar în situaţia în care debitoarea poate face obiectul acestei legi. Or, opţiunea de a ţine contabilitatea într-o formă care nu impune întocmirea anumitor documente – după analiza cărora se poate aprecia starea de insolvenţă – nu poate anihila obligaţia depunerii acelor documente, ci atrage inaplicabilitatea procedurii insolvenţei.

Pentru motivele expuse şi reţinând că prima instanţă a stabilit corect situaţia de fapt şi a aplicat judicios dispoziţiile legale relevante, Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 480 Cod procedură civilă, a respins apelul şi a păstrat sentinţa apelată.