Libretele de economii cec cu dobândă şi câştiguri în autoturisme. Restituire sume depuse

1.1DREPT CIVIL

1.1.1Libretele de economii CEC cu dobândă şi câştiguri în autoturisme. Restituire sume depuse

- O.U.G. nr. 156/2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. - S.A.

- Legea nr. 348/2004 privind denominarea monedei naţionale

Problema despăgubirilor persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. - S.A. în vederea achiziţionării de autoturisme, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 232/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

Inaplicabilitatea O.U.G. nr. 156/2007 în cazul libretelor de economii CEC cu dobândă şi câştiguri în autoturisme.

Curtea de Apel Oradea – Secţia I-a civilă

Decizia civilă nr. 220 din 11 iunie 2019

Prin Sentinţa civilă nr. (...)/26.10.2017, pronunţată de Judecătoria (...) în dosar nr. (...)/2015*, instanţa de fond a respins acţiunea civilă formulată de reclamanta (...).

Împotriva acestei sentinţe, au declarat apel reclamanta (...) şi intervenienţii (...) şi (...), care a fost respins prin Decizia civilă nr. (...)/Ap din 15 iunie 2018, pronunţată de Tribunalul (...).

Împotriva acestei decizii, au formulat recurs reclamanta (...) şi intervenienţii (...) şi (...).

Motivele principale ale recursului:

Recurenţii aveau încheiat cu intimata un contract de depozit, prin urmare au calitatea de depozitari.

Intimata avea obligația să îi informeze asupra comisionului practicat cu privire la sumele depozitate de către recurenți, întrucât între parți, contractul este legea acestora, efectele sale fiind guvernate de principiul forței obligatorii.

Instanța de fond şi tribunalul ar fi trebuit să aibă in vedere dispozițiile legale privind contractul de depozit şi jurisprudența C.E.D.O., prin acordarea posibilității reale a deponenților de a-şi recupera sumele depuse la CEC BANK pe considerentul că sunt în continuare titulari de cont şi proprietari ai sumelor de bani depuse.

Intimata are obligația să restituie deponenților, tot ceea ce s-a depus.

Este adevărat faptul că nu intimata avea obligația să îi încunoștințeze pe apelanți cu privire la denominarea din anul 2004, însă este ţinută să restituie ceea ce a depozitat, iar în conformitate cu art. 2 din Decretul nr. 371/1958, sumele de bani depuse pe libretele de economii, pe consemnațiuni CEC cu câștiguri sau sub alte forme de economisire sunt garantate de stat.

Intimata nu a dovedit că i-ar fi informat pe apelanți asupra prevederilor Circularei CEC din data de 27.02.2004, aprobată în Şedinţa Consiliului de Administraţie al CEC din data de 03.08.2005, circulară conform căreia sumele depuse de ei urmau să fie virate într-un cont unic colector. Circulara anterior menționată de care se prevalează intimata este un act intern, nu are valoare de lege nu li se poate pretinde apelanților să o cunoască. Mai mult, atâta timp cât acest act intern modifică unilateral contractele de depozit încheiat cu apelanții, intimata avea obligația să aducă la cunoștința apelanților deponenți prevederile acesteia. Nu sunt pertinente nici susținerile referitoare la perceperea comisionului de administrare, în temeiul reglementărilor interne ale CEC BANK S.A., aceasta fiind o altă modalitate de modificare unilaterală a contractelor de depozit ale apelanților, modificare la care aceștia nu rezultă că au consimțit. În plus, intimata nu a dovedit că ar fi convenit cu apelanții în sensul că tăcerea acestora, respectiv lipsa unui răspuns într-un anumit termen la orice modificare adusă de bancă contractelor, este considerată acceptare a noilor condiţii. Atâta timp cât depozitele erau pe termen nedeterminat, intimata nu avea dreptul să declare inactive conturile recurenților și nici să procedeze la radierea lor, aceasta fiind ținută de restituirea sumelor depozitat. În ceea ce privește restituirea sumelor actualizate depuse, era necesar ca instanța de fond şi tribunalul să dea eficienţă jurisprudenței CEDO, înlăturând discriminarea instituită prin OUG nr. 156/2007, obligând intimata la restituirea sumelor actualmente depuse de recurenți în perioada 1990, 1991.

În temeiul contractului de depozit, intimata avea obligația de a păstra şi restitui sumele depuse împreună cu dobânzile aferente, însă susține că aceste conturi nu mai există datorită Circularei aprobate de Consiliul de Administrație al CEC din data de 03.08.2005. Din punctul lor de vedere un astfel de document nu justifică desființarea unui contract de depozit valabil încheiat, care poate înceta fie prin voința părților, fie la termen, fie în alte modalități, dar nicidecum prin voința unilaterală a intimatei, care nici măcar nu le-a adus la cunoştinţă acest aspect.

Prin Circulare interne nu pot modificate dispozițiile legale în vigoare la momentul încheierii contractului de depozit şi, de altfel, nu pot fi ignorate obligațiile pârâților de a le aduce la cunoștință orice modificări intervenite în derularea raporturilor contractuale.

Intimata avea obligația să îi informeze asupra comisionului practicat cu privire la sumele depozitate de către recurenți întrucât între părți, contractul este legea acestora, efectele sale fiind guvernate de principiul forţei obligatorii.

Conform dispoziției legale şi ulterior prin OUG nr. 156/2008 s-a instituit cadrul legal pentru acordarea efectivă, de urgenţă, a despăgubirilor în cazul persoanelor care au constituit depozite la CEC în vederea achiziționării de autoturisme. De asemenea, se poate face referite şi la hotărârile CEDO; Curtea consideră că echilibrul just nu poate fi păstrat prin privarea recurenților nu numai de valoarea reactualizată a depozitului lor bancar, ci şi de orice despăgubiri în această privință, motiv pentru care s-a constatat o încălcare a art. I din Protocolul nr. l.

Trebuie remarcat faptul că intimata a folosit banii aproximativ 20 de ani şi consideră nelegale şi neîntemeiate motivele intimatei potrivit cărora la momentul de faţă sumele depuse ar fi inexistente, că au fost denominate, câtă vreme sumele apelanților au fost folosite atâția ani.  În opinia lor instanța de fond ar fi trebuit să dea eficienţă dispozițiilor legale privind contractul de depozit şi jurisprudenței C.E.D.O., prin acordarea posibilității reale a deponenților de a-şi recupera sumele depuse la CEC BANK pe considerentul că sunt în continuare titulari de cont şi proprietari ai sumelor de bani depuse.

La pronunțarea hotărârii instanța de apel nu a avut în vedere OUG nr. 156/2007, Legea nr. 232 din 31 octombrie 2008 pentru aprobarea Ordonanței de urgenţă a Guvernului nr. 156/2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozit la Casa de Economii si Consemnațiuni C.E.C. - S.A. în vederea achiziționării de autoturisme şi care la articolul 1, alineatul (l) prevede că „Persoanele fizice care până la data de 15 februarie 1992 au efectuat depuneri de sume la Casa de Economii și Consemnațiuni C.E.C. - S.A., precum cele care au transferat aceste sume după 22 decembrie 1989 în conturile Băncii Române pentru Dezvoltare - B.R.D.în vederea achiziționării de autoturisme, au dreptul să obțină despăgubiri bănești dacă depozitele astfel constituite, existente în conturile active ale Casei de Economii Consemnațiuni C.E.C. - S.A., respectiv ale Băncii Românca pentru Dezvoltare - BRD. - S.A., îndeplinesc condiția neafectării soldului inițial”.

În ceea ce privește valoarea cuantumului libretelor CEC, recurenta (...) a făcut o estimare aproximativă a sumelor, respectiv pentru libretele CEC ale celor doi intervenienți apelanți a apreciat o valoare de 10.000 Ron pentru fiecare, iar in ceea ce privește carnetul CEC pe numele acesteia, a apreciat valoarea de 20.000 Ron incluzând şi cheltuielile de judecată ocazionate. Solicită actualizarea celor trei sume separat, raportat la rata inflației, iar pentru carnetul CEC cu dobândă, calcularea dobânzii, astfel încât să rezulte valoarea reală a sumelor.

Intimata pârâtă CEC Bank nu a formulat întâmpinare însă, prin notele de şedinţă depuse la dosar la data de 27 mai 2019 a invocat excepţia nulităţii recursului pentru nemotivare, iar pe fond, respingerea recursului ca nefondat.

Examinând recursul declarat, prin prisma regulilor de drept aplicabile, conform prevederilor art. 483, alin. 3 şi 4 din Cod procedură civilă, instanţa a reţinut următoarele:

Potrivit art. 1, alin. 1 din O.U.G. nr. 156/2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. - S.A. în vederea achiziţionării de autoturisme, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 232/2008, cu modificările şi completările ulterioare, persoanele fizice care până la data de 15 februarie 1992 au efectuat depuneri de sume la Casa de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. - S.A., precum şi cele care au transferat aceste sume după 22 decembrie 1989 în conturile Băncii Române pentru Dezvoltare - B.R.D. - S.A., în vederea achiziţionării de autoturisme, au dreptul să obţină despăgubiri băneşti dacă depozitele astfel constituite, existente în conturile active ale Casei de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. - S.A., respectiv ale Băncii Române pentru Dezvoltare - B.R.D. - S.A., îndeplinesc condiţia neafectării soldului iniţial.

În sensul acestei ordonanţe de urgenţă, depozitele existente în conturile active care îndeplinesc condiţia neafectării soldului iniţial, sunt acele depozite constituite din sume reprezentând avansuri sau depuneri integrale în vederea achiziţionării de autoturisme, existente în sold, fără dobânda aferentă şi din care nu s-au efectuat retrageri (art. 1, alin. 2).

În raport cu aceste dispoziţii, este esenţial să se stabilească dacă sumele depuse de către recurenţi au vizat achiziţionarea de autoturisme, adică dacă sumele respective au reprezentat parte (avans) din preţul de achiziţie a unui autoturism.

Din libretele de economii depuse la dosarul cauzei rezultă că nu aceasta a fost destinaţia sumelor în discuţie, fiind vorba despre economii cu dobândă şi câştiguri în autoturisme.

Această posibilitate de a câştiga autoturisme nu schimbă natura juridică a sumelor menţionate, acestea având natura unor depozite bancare.

Din cuprinsul recursului, Curtea a constatat că recurenţii ignoră Legea nr. 348/2004 privind denominarea monedei naţionale, modificată şi completată, care stabilea următoarele: la data de 1 iulie 2005, moneda naţională a României, leul, va fi denominată astfel încât 10.000 lei vechi, aflaţi în circulaţie la această dată, vor fi preschimbaţi pentru 1 leu nou. Denominarea reprezintă acţiunea de reducere a valorii nominale a însemnelor monetare (art. 1, alin. 1 şi 2).

Aşadar, este eronat (de exemplu) să se aibă în vedere, în prezent, aceeaşi sumă de 5000 lei, întrucât aceasta a devenit 0,50 lei, conform denominării.

În baza tuturor acestor considerente şi în temeiul art. 496, alin. 1 din Cod procedură civilă, Curtea a respins recursul, ca nefondat.

Domenii speta

Spete similare