Uzucapiune

Sentinţă civilă 661 din 03.04.2019


Acesta este document finalizat

Cod ECLIECLI:RO:JDBRLD:2019:001.000661

Dosar nr. 230/189/2018

R O M A N I A

JUDECATORIA X

JUDB

SENTINTA CIVILA NR. 661

Sedinta publica de la 03 AprX2019

Instanta constituita din:

INSTANTA

Deliberand asupra cererii formulate, instanta constata urmatoarele:

Princerereade chemare in judecata inregistrata perolulacesteiinstanteladatade 15.01.2018 subnumardedosar X reclamantii X Xsi X X in contradictoriu cu Unitatea Administrativ Teritoriala a com. X, au solicitat pronuntarea unei hotarari judecatoresti prin care sa seconstatate ca au dobandit dreptul de proprietate prin prescriptia achizitiva de 30 de ani si prin jonctiunea posesiilor asupra suprafetei de 1567 m.p. situata in sat X, com. X. jud.X, conform schitei intitulata Plan de Amplasament si delimitare a imobilului intocmita de ing. X X X, avand urmatoarele delimitari: 2A - Arabil - 613 m.p. si 1 CC - Curti Constructii - 954 m.p. pe care se afla construita casa de locuit C1 (suprafata construita 146 m.p.), cu urmatoarele vecinatati: Nord: DN 24 A, Est: X X si X X, Sud: fam. X si Fam. X, Vest: X Xsi X X.

In motivarea in fapt, au aratat reclamantii ca prin contractul de vanzare cumparare autentificat sub nr. X din 21.08.1990 la Notariatul de Stat Local X au dobandit in proprietate o casa de locuit formata din 2 camere, o camara, un chiler, un hol si constructii gospodaresti anexe construita din valatuci si acoperita cu tabla situata in sat X, com. X, jud. X, impreuna cu intreaga suprafata din ingraditura imobilului, asa dupa cum rezulta din schita care face parte din contract, in act fiind specificata suprafata de 250 m.p. teren aferent locuintei. Desi in actul de vanzare cumparare autentic din 21.08.1990 a fost trecuta suprafata de 250 m.p., in realitate, conform schitei anexa la contract, suprafata real masurata era de 1.567 m.p.

Precizeaza reclamantii ca vecinatatile din actul de vanzare cumparare autentificat sub nr. X din 21.08.1990, indica suprafata din ingraditura ca fiind cea identificata in schita cadastrala de1.567 m.p. Din 21.08.1990, data incheierii contractului autentic de vanzare cumparare si pana in prezent, reclamantii mentioneaza ca au exercitat o posesie continua, neintrerupta, netulburata, publica si sub nume de proprietari asupra suprafetei de 1.567 m.p. teren aferent locuintei proprietatea situata in satX, com. X. jud. X, in limitele aceleiasi ingradituri existente.

Totodata arata ca inaintea datei de 21.08.1990 (timp de 4 luni), in perioada 12.04.1990 (data dobandirii imobilului) si 21.08.1990 (data instrainarii catre noi a imobilului), terenul din ingraditura casei a fost in posesia numitilor X X si X X care de asemenea au exercitat o posesie continua, neintrerupta, netulburata, publica si sub nume de proprietari asupra suprafetei de 1.567 m.p. teren aferent locuintei in limitele aceleiasi ingradituri existente, asa dupa cum rezulta din contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 1138 din 12.04.1990 la Notariatul de Stat Local X si schita aferenta care face parte integranta din contract.

Prin contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 1138 din 12.04.1990 la Notariatul de Stat Local X, numitul X X le-a transmis sotilor X X si X X suprafata de teren din ingraditura de 1.567 m.p., in acte fiind trecuta suprafata de 250 m.p.. La randul lui X X stapanea terenul de 250 m.p. (respectiv 1.567 m.p.) din anul 1986 in baza Sentintei Civile nr. 2492 din 08.11.1986 a Judecatoriei X, sentinta prin care in cadrul iesirii din indiviziune, s-a atribuit lui X X intreaga masa succesorala a tatalui sau X X, respectiv cota de 1/2 din casa si terenul aferent de 250 m.p. (1.567 m.p.).

Arata ca cealalta cota de 1/2 din casa si terenul aferent de 250 m.p. (1567 m.p.) era deja in proprietatea lui X X in baza contractului autentificat sub 2481 din 07.09.1984 prin cumparare de la mama sa X Maria. In toata perioada din 1986, pana la momentul instrainarii terenului - din 12.04.1990, numitul X X a exercitat o posesie continua, neintrerupta, netulburata, publica si sub nume de proprietar asupra suprafetei de 1.567 m.p. teren aferent locuintei in limitele aceleiasi ingradituri existente.

Mentioneaza ca numitul X X dobandise la randul lui terenul de la tatal sau pe nume X X, asa dupa cum rezulta din Registrul Agricol din perioada 1959 - 1963, unde X X figureaza cu suprafata de 12 ari - "vatra sat - curte" registru in care membru de famX- fiu apare si X X. In registru cadastral al posesorilor din anul 1989 apare inregistrat numitul X X cu suprafata de 1.613 m.p. in sat X, com. X, jud. X. Sustine ca fiecare dintre acesti titulari au stapanit tot terenul din ingraditura de 1.567 m.p. dar la momentul vanzarii, in acte a fost trecuta suprafata de 250 m.p., datorita actiunii Legilor 58/1974 si 59/1974 si in toata perioada, institutia prescriptiei achizitive nu a fost intrerupta.

Sustin reclamantii ca din certificatul fiscal nr. 11368 din 16.10.2017, eliberat de Primaria Comunei X, rezulta ca sunt inscrisi cu suprafata de 1.600 m.p. (1.200 m.p. teren agricol intravilan si 400 m.p. teren curti constructii) iar impozitele sunt achitate la zi. Din Adeverinta nr. X din 16.10.2017, eliberata de Primaria Comunei X, rezulta ca X X, figureaza cu casa de locuit de 120 m.p. din anul 1910. Din adresa nr. X din 13.11.2017, eliberata de Primaria Comunei X, rezulta ca terenul in suprafata de 1.567 m.p. nu face parte din domeniu public al statului sau a Unitatea administrativ teritoriala a com. X si nu a facut obiectul Legii Fondului Funciar. Din certificatul de sarcini nr. X din 10.11.2017, eliberat de O.C.P.I. X rezulta ca nu sunt sarcini asupra terenului.

In drept, au invocat dispozitiile art. 930 din Noul Cod civil art. X Cod civil.

Parata Unitatea Administrativ Teritoriala a com. X nu a formulat intampinare.

In dovedirea cererii reclamantii au solicitat incuviintarea probei cu inscrisuri proba cu martorii X X si X X si expertiza topometrica.

Sub aspectul probatoriului, instanta, conform art. 258 si art. 255 Cod procedura civila, a incuviintat proba cu inscrisurile depuse la dosarul cauzei, audierea martorilor X X si X X si proba cu expertiza tehnica in specialitatea topografie, cadastru si geodezie, apreciind aceste probe ca fiind legale, pertinente si de natura sa duca la solutionarea cauzei.

Analizandactelesilucrariledosaruluiinstanta retineurmatoarele:

In fapt, prin contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. X la data de 21.09.1990 (f. 14) de Notariatul de Stat Local X, jud. X reclamantii au dobandit in proprietate de la vanzatorii X X si X X o constructie situata in sat X, com. X, jud. X impreuna cu suprafata de teren de 250 de metri.

Anterior, numitii X X si X X dobandisera constructia si terenul ce au facut obiectul contractului de vanzare-cumparare mentionat in temeiul contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 1138 din 12.04.1990 (f. 17) de Notariatul de Stat Local X, jud. X de la numitul X X.

De asemenea, prin sentinta civila nr. 2492 din 08.11.1986 pronuntata de Judecatoria X in dosarul nr. 3050/1986 (f. 20-21) numitului X X i s-a atribuit intreaga masa succesorala a defunctului X X, compusa din ? casa de locuit si din suprafata de teren de 250 mp situata in sat X, com. X, jud. X, cealalta jumatate fiind instrainata tot acestuia de mama sa, numita X X prin contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 2481 din 07.09.1984.

In drept, cu titlu preliminar, se noteaza ca potrivit art. 82 alin. 1 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil: „Dispozitiile art. 930-934 din Codul civil referitoare la uzucapiunea imobiliara se aplica numai in cazurile in care posesia a inceput dupa data intrarii in vigoare a acestuia. Pentru cazurile in care posesia a inceput inainte de aceasta data sunt aplicabile dispozitiile referitoare la uzucapiune in vigoare la data inceperii posesiei. Cu privire la imobilele pentru care, la data inceperii posesiei, inainte de intrarea in vigoare a Codului civil, nu erau deschise carti funciare, raman aplicabile dispozitiile in materie de uzucapiune din Codul civil din 1864.”

Avand in vedere aceste dispozitii, precum si faptul ca pentru imobilul ce face obiectul prezentului litigiu nu a fost deschisa carte funciara, instanta va analiza institutiile de drept material prin prisma vechii reglementari, si anume Codul civil din 1864.

Uzucapiunea reprezinta un mod originar de dobandire a drepturilor reale principale prin posesia bunurilor care formeaza obiectul lor in toata perioada prevazuta de lege si prin exercitarea pozitiva a dreptului de optiune cu privire la uzucapiune, ca drept potestativ. Din aceasta perspectiva, uzucapiunea desemneaza atat efectul achizitiv al posesiei indelungate, ca stare de fapt, cat si faptul juridic in sens restrans, constand in insasi aceasta posesie, care trebuie sa fie utila, sa aiba o anumita durata si, in cazul uzucapiunii scurte, sa indeplineasca si alte conditii speciale.

Totodata, uzucapiunea este instituita de lege si ca o sanctiune indreptata impotriva proprietarului sau titularului altui drept real asupra bunului care s-a dezinteresat de soarta acestuia, lasandu-l in mainile posesorului. Avand in vedere ca uzucapiunea are o dubla natura juridica, fiind atat un beneficiu acordat posesorului care a stapanit bunul, cat si o sanctiune impotriva proprietarului, rezulta ca actiunea pentru constatarea dobandirii dreptului de proprietate prin uzucapiune trebuie indreptata impotriva adevaratului proprietar.

Potrivit art. 1890 Cod civil din 1864 ”Toate actiunile atat reale cat si personale, pe care legea nu le-a declarat neprescriptibile si pentru care n-a defipt un termen de prescriptie, se vor prescrie prin 30 ani, fara ca cel ce invoca aceasta prescriptie sa fie obligat a produce vreun titlu, si fara sa i se poata opune reaua-credinta”. De asemenea, potrivit art. 1846 Cod civil din 1864 ”Orice prescriptie este fondata pe faptul posesiunii, posesiunea fiind detinerea unui lucru sau folosirea de un drept, exercitata, una sau alta, de noi insine sau de altul in numele nostru”, iar conform art. 1847 Cod civil din 1864 ”ca sa se poata prescrie se cere o posesiune continua, neintrerupta, netulburata, publica si sub nume de proprietar.”

Prin urmare, pentru a putea fi admisa o actiune avand ca obiect constatarea dobandirii dreptului de proprietate prin uzucapiunea de lunga durata, este necesara intrunirea urmatoarelor conditii: posesorul a posedat bunul in tot timpul prevazut de lege (30 de ani) si posesia sa a fost utila, adica neafectata de vreun viciu, cu precizarea ca regularitatea posesiei, adica faptul ca aceasta este utila, se prezuma. Se mai observa ca sub imperiul vechii reglementari, viciile posesiei erau in numar de patru, respectiv discontinuitatea, violenta, clandestinitatea si echivocul.

Sub aspectul continuitatii posesiei, instanta retine ca potrivit art. 1848 Cod civil din 1864, posesia este continua daca este exercitata in mod regulat, fara intermitente anormale. De asemenea, se observa ca potrivit art. 1850 Cod civil din 1864 continuitatea si neintreruperea posesiunii sunt dispensate de proba din partea celui ce invoca prescriptia, in acest sens ca, posesorul actual care probeaza ca a posedat intr-un moment dat mai inainte, este presupus ca a posedat in tot timpul intermediar, fara insa ca aceasta sa impiedice proba contrara.

In ceea ce priveste caracterul netulburat al posesiei, acesta consta in inceperea si conservarea in mod pasnic a posesiei, anume nu prin acte de violenta in contra sau din partea adversarului, dupa cum se deduce din art. 1851 Cod civil din 1864.

In ceea ce priveste caracterul public al posesiei, acesta presupune, dupa cum rezulta din art. 1852 Cod civil din 1864, ca posesia sa nu fie exercitata in ascuns de adversar, anume de adevaratul proprietar.

Caracterul neechivoc al posesiei presupune aspectul ca reclamantul a intrat in stapanirea imobilului teren cu intentia de a se comporta in calitate de proprietar si nu cu intentia de a-l detine pentru altul. Se observa ca in cuprinsul art. 1854 Cod civil din 1864 este reglementata o prezumtie relativa de neprecaritate.

In legatura cu jonctiunea posesiilor, se retine ca potrivit art. 1860 Cod civil din 1864 orice posesor posterior are facultatea, spre a putea opune prescriptia, sa uneasca posesiunea sa cu posesiunea autorului sau.

In speta, instanta apreciaza ca nu sunt intrunite in persoana reclamantilor conditiile pentru a opera uzucapiunea de lunga durata, cu jonctiunea posesiilor autorilor, in ceea ce priveste dreptul de proprietate asupra terenului in suprafata de 1567 mp, situat in sat X, com. X, jud. X, pentru considerentele ce succed.

In principal, instanta constata ca numitul X X nu a exercitat o posesie asupra terenului in litigiu pentru dobandirea dreptului de proprietate prin efectul prescriptiei achizitive, avand in vedere modalitatea de dobandire a ? din terenul situat in sat X, com. X, jud. X, respectiv prin contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 2481 din 07.09.1984 de la autoarea sa, numita X X.

Instanta retine incidenta art. 5 din Constitutia Republicii Socialiste Romania din 1965, republicata, conform caruia economia nationala a Romaniei este o economie socialista, bazata pe proprietatea socialista asupra mijloacelor de productie. Potrivit art. 6, proprietatea socialista asupra mijloacelor de productie este fie proprietate de stat - asupra bunurilor apartinand intregului popor, fie proprietate cooperatista - asupra bunurilor apartinand fiecarei organizatii cooperatiste.

Pe de alta parte, posesia implica existenta simultana a doua elemente constitutive, respectiv elementulmaterial (corpus) care presupune contactul efectiv cu lucrul si elementul psihologic sau intentional (animus possidendi) care se caracterizeaza prin vointa celui ce stapaneste lucrul de a se comportat cu privire la aceasta ca un proprietar sau ca un titular al altui drept real. Lipsa elementului psihologic face ca persoana care detine lucrul sa nu aiba calitate de posesor, ci pe aceea de simplu detentor. Detentorul precar este cel care stapaneste lucrul nu pentru sine, ci pentru altul.

Instantaconstata ca, inainte de anul 1991, terenurile au fost scoase din circuitul civil, in baza Legii nr. 58/1974 si Legii nr. 59/1974, prin acestea, dreptul de proprietate privata restrangandu-se considerabil.Sistematizarea a fost impusa, astfel ca prin art. 1 din Legea nr. 58/1974, s-a stabilit ca prin sistematizare trebuie sa se asigure restrangerea perimetrelor construibile ale localitatilor la strictul necesar si folosirea optima a pamantului, care reprezinta o importanta avutie nationala.

Fata de aceste dispozitii legale, avand in vedere regimul juridic al terenurilor civile, prin care terenul era preluat de stat si atribuit doar in folosinta cumparatorilor o suprafata de teren de 250 m.p. X X a cunoscut ca terenul nu poate fi detinut cu titlu de proprietate, in putere proprie, in conditiile in care detinerea in proprietate, altfel decat era prevazuta in mod restrictiv de legea in vigoare, contravenea ordinii sociale instituie de regimul comunist. Retinand aceste argumente, instanta apreciaza ca, in perioada de dinainte de anul 1990, desi X X ar fi avutcontact direct cu terenul (elementul corpus) nu a detinut si elementul intentional. Rezulta ca acesta nu a exercitat o posesie asupra terenului, ci a fost detinut cu titlu de detentie precara, intrucat X X cunostea sau cel putin trebuia sa cunoasca ca, in conditiile legislatiei in vigoare de la acel moment, nu putea fi proprietar asupra unui teren, ci proprietatea asupra terenurilor apartinea statului.

Specificul detentiei precare nu este izvorul din care rezulta, ci consta in faptul ca stapanirea lucrului este lipsita de elementul intentional, psihologic al posesiei, esential fiind faptul ca, stapanirea materiala a lucrului se exercita pentru altul si nu pentru sine.

In ceea ce priveste perioada ulterioara, respectiv de la momentul instrainarii terenului prin contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. X din 12.04.1990 (f. 17) de Notariatul de Stat Local X, jud. X catre numitii X X si X X, cand detentia precara s-ar fi putut interverti in posesie, si pana in prezent nu au trecut mai mult de 30 de ani pentru ca reclamantii sa poata dobandi dreptul de proprietate asupra suprafetei de teren in litigiu prin joctiunea posesiilor.

Asadar, rezulta ca reclamantii nu au dovedit ca X X a posedat, in nume propriu terenul in litigiu din 1984 si pana la momentul instrainarii, respectiv 12.04.1990, iar de la acel moment si pana in prezent, reclamantii si autorii lor, nu au exercitat posesia mai mult de 30 de ani.

Totodata, instanta constata ca reclamantii, potrivit adresei nr. 4722 din 02.07.2018 (f. 46) emisa de Primaria com. X s-au inscris in evidentele fiscale pentru a plati impozitele aferente imobilului din sat X, com. X, jud. X incepand cu anul 2000, desi au invederat ca ocupa imobilul din anul 1990 odata cu incheierea contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. X la data de 21.09.1990 (f. 14) de Notariatul de Stat Local X, jud. X.

Or, una dintre conditiile pentru dobandirea dreptului de proprietate privata prin uzucapiune este caracterul public al posesiei care nu se rezuma insa doar la perceptia persoanelor care se intersecteaza fizic cu proprietatea reclamantului sau care il cunosc pe reclamant (vecini, rude, prieteni de familie), ci vizeaza, in opinia instantei, si modalitatea in care persoana parcurge toate formalitatile administrative spre a aduce la cunostinta publicului dreptul de care se prevaleaza.

Similar se prezinta situatia si in ceea ce priveste elementul intentional al posesiei, care trebuie sa aiba in vedere comportamentul persoanei fata de bun ca un veritabil proprietar, ceea ce presupune implicit si perspectiva pe care aceasta persoana o are si fata de obligatiile ce decurg din acest statut.

Astfel, instanta apreciaza ca proba privind inscrierea in evidentele fiscale are o importanta crescuta, pentru ca inscrierea intr-un registru public ofera un grad mare de certitudine momentului de la care incepe stapanirea materiala a bunului si pentru ca in acest mod se atesta asumarea de catre titularul de rol fiscal a obligatiilor aferente proprietatii, consolidand astfel aspectele faptice privind stapanirea sub nume de proprietar.

Or, avand in vedere relatiile transmise instantei din partea Primaria com. X si tinand seama de faptul ca deschiderea rolului fiscal nu presupune, ca in cazul inscrierii in cartea funciara, prezentarea unui titlu de proprietate neviciat, rezulta ca reclamantii nu a probat faptul ca ar fi exercitat, in propria persoana, o posesie utila incepand cu anul 1990.

Fata de toate considerentele expuse, instanta apreciaza ca nu sunt intrunite conditiile necesare pentru a se constata dobandirea de catre reclamanti a dreptului de proprietate asupra imobilului situat in sat X, com. X, jud. X, motiv pentru care se va respinge ca neintemeiata cererea de chemare in judecata formulata de reclamantii X Xsi X X in contradictoriu cu parata UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALA X, prin PRIMARUL COMUNEI X.

5