Ordonanţă preşedinţială

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de …...2019, sub nr. ……/204/2019, reclamanta S.C. …… S.R.L. a chemat în judecată pe pârâta S.C. …... S.R.L., solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, pe cale de ordonanţă preşedinţială, executorie fără somaţie şi fără trecerea vreunui termen, să dispună obligarea acesteia de a-i permite trecerea cu un cablu aerian de la stâlpul montat pe domeniul public al …. …., care aparţine SDEE Electrica Muntenia Nord S.A. la instalaţia electrică deja executată în incinta halei industriale proprietatea acesteia, care să permită furnizarea utilităţii energie electrică din reţea edilitară, pe fondul ce îl deţine în proprietate, imobilul situat în ……. jud. Prahova, având nr. cadastral ….. (nr. cadastral vechi ….), înscris în cartea funciara a localităţii ….. nr. …. (nr. vechi cf ….). Solicită, totodată, obligarea pârâtei la cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat, în esenţă, că, în baza contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. …./…...201…, reclamanta a dobândit în proprietate următoarele bunuri imobile situate în ……. jud. Prahova: imobilul teren în suprafaţă indiviză de …. mp din totalul de …. mp cu nr. cadastral …., înscris în cartea funciara a localităţii …. nr. …, împreuna cu clădirea corpul 1 din construcţia C…., înscris în cartea funciară nr. ……- C….-U…..; teren în suprafaţă indiviză de ……. mp, reprezentând …..% din suprafaţa totala de ……. mp, cu nr. cadastral ….. înscris în cartea funciara a localităţii ….. nr. …., împreuna cu corpul de clădire C….- U…, cu nr. cadastral .….- C….- U…, înscris în cartea funciara nr. …..- C….- U…; teren în suprafaţa de ….. mp împreuna cu clădirile C…, C…, C…, C…, cu nr. cadastrale ….., respectiv, ……- C…, …..- C…, …..- C.., …..- C…, ….- C.., înscrise în cărţile funciare cu aceleaşi numere. Aceste terenuri şi construcţii se află pe platforma industrială a fostei S.C. …… S.A. şi le-au fost vândute de către administratorul judiciar ……. SPRL, atunci când fostul proprietar se afla în procedura de insolventa în temeiul dispoziţiilor Legii nr. 85/2006.

S-a mai arătat că, prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. …../…...201.. de BNP ….., pârâta ……. S.R.L. a cumpărat un teren în suprafaţă de …. mp, cu nr. cadastral ….., înscris în cartea funciară nr. ….. a localităţii ….., împreuna cu construcţiile ….. amplasate pe acesta, de asemenea, înscrise în cartea funciară.

În conformitate cu prevederile contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. …./…….201.., care reprezintă titlul acestuia de proprietate, în cartea funciară nr. ……., a fost notată servitutea de trecere cu piciorul şi cu orice vehicul în favoarea imobilelor cu nr. cad. ……,…… şi ….., servitutea fiind constituită prin dispoziţia vânzătorului din actul amintit, S.C. ……….. S.A.. Pe terenul aparţinând ………… S.R.L. se afla staţia trafo şi căminul de apă, care a aparţinut fostei S.C. …………… S.A., de la care erau furnizate utilităţile apă, canalizare şi energie electrică, către toate clădirile de pe platforma industrială.

Profitând de aceasta situaţie şi acţionând cu rea credinţa, pârâta a decis să debranşeze alimentarea cu apă şi energie electrică către clădirile deţinute în proprietate de aceştia şi de o altă societate, …………. S.R.L. Tot de aceea, au fost nevoiţi să întreprindă demersuri în scopul de a-şi asigura utilităţile apă, canalizare şi energie electrică prin racorduri directe la reţelele edilitare. În acest scop, a întocmit documentațiile tehnice necesare şi a obţinut într-o primă fază certificatele de urbanism nr. …../…...201… şi nr. …../…...201…. Pârâta este obligată să permită trecerile, nu a înţeles să le acorde sprijin prin furnizarea unei declaraţii în forma autentică, prin care să-şi exprime acordul în vederea traversării proprietăţii sale a conductele si cablurilor necesare, condiționând un asemenea acord de plata unor despăgubiri pentru utilizarea drumurilor de acces.

S-a precizat, că a reuşit să obţină autorizaţie de construire pentru alimentare cu energie electrică şi apă, le-au fost eliberate de oraş …….

Dacă, pentru alimentarea cu apă, a finalizat lucrările, cu toate împiedicările zilnice din partea pârâtei pentru alimentarea cu energie electrică, nici până în prezent, nu a putut termina lucrările, deoarece aceasta refuză să le permită să traverseze aerian, pe o lungime de aprox. … ml terenul proprietatea sa, peste zona pe care exista servitutea de trecere cu piciorul şi cu orice autovehicule în favoarea acestora, la o înălțime de mai mult de …. ml.

Menționează că, până acum, a fost executată staţia trafo, lucrările de instalaţie electrică în interiorul halei industriale, s-a montat pe domeniul public un stâlp de susţinere şi racordul la reţeaua SDEE Muntenia Nord SA, însă pârâta nu le permite să facă legătura cu cablu de la acest stâlp până la terenul pe care este amplasată clădirea. Operaţiunile de branşament cu cablu aerian ar dura maxim 15 minute şi nu ar crea niciun prejudiciu pârâtei.

S-a mai precizat că S.C. ……… S.R.L. a dat o declaraţie autentică prin care i-a şi-a exprimat acordul ca …………. S.R.L. să îi traverseze terenul pentru executarea şi exploatarea instalației proprii de alimentare la energie electrică din reţea edilitară, în luna …. 201…, astfel încât vecinul acestora a reuşit să finalizeze lucrările respective, însă refuză să facă acelaşi lucru şi pentru aceştia.

În drept, a invocat disp. art. 997 Cod proc. civilă.

În dovedire, a solicitat proba cu înscrisuri şi a ataşat înscrisuri (f. 12-64).

În temeiul disp. art. 999 alin. 2 C.proc.civ., a solicitat ca judecata prezentei cereri să fie făcuta de urgenţă, fără citarea pârtilor şi fără concluziile acestora.

La termenul din …...2019, pârâta a depus întâmpinare, prin care a solicitat, în principal, respingerea cererii de ordonanţa preşedinţială, ca inadmisibilă, iar, în subsidiar, ca neîntemeiată. Obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare, s-a arătat că, pentru a fi admisibilă o astfel de cerere, aceasta trebuie să îndeplinească condiţiile impuse de dispoziţiile art. 997 Cod procedură civilă. Prin cererea formulată, reclamanta arată, în mod clar, că solicită o măsură cu caracter definitiv, nelimitând în timp dreptul ce se cere a fi constituit; nu indica nici expres, nici indirect, caracterul provizoriu al acestei măsuri; reclamanta arată că, la acest moment, are asigurată furnizarea de energie electrică, cu un generator, situaţie care i-a dat posibilitatea de a-şi desfăşura activitatea anterior, fără a fi prejudiciată.

S-a mai arătat: sub aspectul caracterului urgent al măsurii - acest caracter nu rezidă din nicio împrejurare, reclamanta asigurându-şi energia electrică necesară activităţii printr-un mijloc alternativ de producere a acesteia, respectiv un generator care îi asigură cantitatea de energie necesară. Este, de altfel, o situaţie care s-a născut în anul 201… şi pe care reclamanta nu a contestat-o.

Sub aspectul afectării unui drept care s-ar păgubi prin întârziere - contractul de închiriere în discuţie a fost încheiat de aceasta la data de ….., deci acum ……. ani, iar, până la acest moment, lipsa branșamentului electric nu a constituit un motiv de pierdere a dreptului său, fiind posibilă alimentarea cu energie electrică, printr-un sistem alternativ.

S-a precizat că reclamanta nu i-a solicitat acordul pentru a le acorda dreptul de trecere pe deasupra terenului proprietatea acesteia, pentru realizarea branşamentului aerian de la stâlpul electric proprietatea ELECTRICA - aflat pe domeniul public al …….. ………. - până la clădirea industrială proprietatea reclamantei.

Menţionează că, la data de ………., cu adresa nr. ….., i-a comunicat reclamantei că a constatat o tergiversare a discuţiilor şi că procedează la întreruperea alimentării cu energie electrică. La data de …………., când reclamanta preda chiriaşului sau spaţiul pe care acum îl apreciază ca nefiind alimentat la reţeaua de energie electrică, aceasta ştia situaţia, cunoştea solicitările acesteia şi, cu toate acestea, şi-a asumat predarea, fără a înştiinţa chiriaşul asupra acestei probleme.

În cursul anului 201…., împreună cu o alta societate, ………. S.A. - şi aceasta proprietar al unei hale în cadrul …………….. .., reclamanta a purces la întocmirea documentaţiei necesare pentru edificarea unui transformator electric stradal, poziţionat pe domeniul public al UAT …………., fără ca aceştia să fie implicaţi în această procedură, în acest sens obţinându-se autorizaţia de construire nr. ………/…...201…., care se refera exclusiv la executarea postului de transformare electrică şi branşarea acestuia la reţeaua publică, în niciun caz la branşarea reclamantei la acest post de transformare.

De bună credință fiind, prin răspunsul dat solicitării reclamantei la adresa nr. ……/……...201…., a comunicat acesteia - prin SCPA ………. - că este de acord să dea acordul pentru realizarea lucrărilor, însă numai după ce i se va pune la dispoziţie proiectul de lucrări, pentru a putea dimensiona neajunsurile cauzate proprietăţii acesteia.

S-a mai precizat că niciodată până la prezenta acţiune nu s-a pus problema unui acord pentru o traversare aeriană, neexistând un proiect în acest sens, neexistând un aviz dat de SDEEE Electrica şi niciun certificat de urbanism care să solicite acordul acestora în acest sens.

Referitor la S.C. ………. S.A. - societate aflată în aceeaşi situaţie cu reclamanta, este adevărat că şi-a dat acordul pentru realizarea branşamentului electric, numai că acesta s-a realizat după ce părţile au negociat un traseu al săpăturilor, în aşa fel încât să nu fie prejudiciaţi, chestiune şi abordare cu care reclamanta nu a fost de acord, încercând să le impună punctul său de vedere ca având caracter obligatoriu.

Dispoziţiile art. 621 Cod civil, despre care face vorbire reclamanta în prezenta cauza, prevăd la alin. (2) faptul că această obligaţie subzistă numai pentru situaţia în care trecerea prin altă parte ar fi imposibilă, periculoasă sau foarte costisitoare, în speţă, reclamanta nu a făcut dovada faptului că trecerea prin altă parte ar fi imposibilă, periculoasă sau foarte costisitoare.

În drept, au fost invocate disp. art. 205, art. 997 Cod proc. civ., art. 621 Cod civil.

În dovedire, a solicitat proba cu înscrisuri.

Sub aspect probator, s-a administrat, în cauză, la cererea părţilor şi dispoziţia instanţei, proba cu înscrisuri, apreciindu-se că aceasta este admisibilă şi poate conduce la soluţionarea procesului.

Analizând cererea formulat, prin prisma susţinerilor părţilor, raportat la dispozițiile legale incidente în cauză şi probatoriul administrat, instanţa reţine următoarele:

 Potrivit art. 997 alin. 1 C.proc.civ., „instanţa de judecată, stabilind că, în favoarea reclamantului, există aparenţa de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar putea ivi cu prilejul unei executări.”

În literatura de specialitate, s-a apreciat că cererea de ordonanţă preşedinţială este admisibilă când sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele cerinţe: a) aparenţa dreptului, b) caracterul provizoriu al măsurilor, c) existenţa unor cazuri grabnice şi d) neprejudecarea fondului.

Afirmarea de către reclamant a unei aparenţe de drept este o condiţie specială care face admisibilă cererea de ordonanţă preşedinţială, desigur, dacă sunt îndeplinite şi condiţiile de exerciţiu a acţiunii civile referitoare la capacitate, calitate şi interes (art. 32 alin.1 lit. a), b) şi d) C.proc.civ.).

Astfel, s-a statuat că aparenţa de drept este în favoarea reclamantului dacă poziţia acestuia în cadrul raportului juridic pe care se grefează ordonanţa preşedinţială este preferabilă din punct de vedere legal, în condițiile unei sumare caracterizări şi analize a situației de fapt.

Întrucât aparenţa de drept este o condiţie minimală de admisibilitate, nu trebuie să se înţeleagă că o persoană al cărei drept se afirmă cu puterea evidenţei (dincolo de orice dubiu), nu ar putea apela la procedura ordonanţei atunci când sunt îndeplinite celelalte condiţii prevăzute de art. 997 C.proc.civ.

Caracterul provizoriu  al măsurilor dispuse este afirmat atât în alin.1, cât şi în alin. 5 teza ultimă ale art. 997 C.proc.civ.

Termenul provizoriu, cu antonimul definitiv, caracterizează exact specificul procedurii ordonanţei preşedinţiale, întrucât are o dublă semnificaţie.

Pe de o parte, se referă la conţinutul reversibil al măsurilor luate, în condiţiile în care, pe calea ordonanţei preşedinţiale, nu se pot lua măsuri a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situaţiei de fapt.

Pe de altă parte, se referă la durata limitată temporar a acestor măsuri.

Termenul vremelnic, folosit în vechiul Cod, acoperea numai ultima dintre semnificaţiile menţionate.

Sub acest aspect, doctrina a arătat că nu întotdeauna măsurile luate au o durată limitată în timp, fiind posibilă confirmarea acestora în procesul de fond ori necontestarea lor de către partea împotriva căreia au fost dispuse.

În alin. 2 al art. 997 C.proc.civ. se arată că ordonanţa este provizorie, iar, dacă hotărârea nu cuprinde nicio menţiune privind durata sa, măsurile dispuse vor produce efecte până la soluţionarea litigiului asupra fondului.

Deşi articolul nu precizează, soluţionarea litigiului asupra fondului presupune pronunţarea unei hotărâri definitive sau pronunţarea unei hotărâri executorii, în ambele cazuri încetând efectele ordonanţei preşedinţiale.

Caracterul urgent al măsurilor trebuie stabilit prin raportare la scopul luării acestora şi anume: a) păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere; b) prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara; c) înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.

Urgenţa luării măsurilor se apreciază în concret, atât prin raportare la conţinutul subiectiv şi obiectiv al situaţiei juridice generatoare, cât şi prin raportare la data judecării cererii.

Cerinţa neprejudecării fondului a fost legiferată în alin. 5 teza I al art. 997 C.proc.civ., text de lege potrivit căruia „pe cale de ordonanţă preşedinţială, nu pot fi dispuse măsuri care să rezolve litigiul în fond.”

Prevederea legală exclude din domeniul de aplicare al procedurii ordonanţei preşedinţiale cererile de luare a unor măsuri care presupun realizarea definitivă a fondului dreptului.

Condiţia neprejudecării fondului a determinat legiuitorul să limiteze judecata în cererea de ordonanţă preşedinţială doar la verificarea aparenţei dreptului afirmat de către reclamant.

Dată fiind această prezentare analitică a instituţiei ordonanţei preşedinţiale, prin prisma elementelor care o compun şi, în acelaşi timp, îi condiţionează incidenţa, instanţa reţine că reclamanta este proprietara imobilului situat în loc. …………. jud. Prahova şi, întrucât, pe terenul vecin aparţinând pârâtei se află staţia trafo, s-a văzut nevoită să formuleze prezenta cerere, urmare a unui eventual refuz din partea pârâtei de a îi permite trecerea cu un cablu aerian de la stâlpul montat pe domeniul public al ….……., care aparţine SDEE Electrica Muntenia Nord S.A., la instalaţia electrică deja efectuată în incinta halei industriale, proprietatea sa, care să permită furnizarea utilităţii energie electrică din reţea edilitară, pe fondul pe care pârâta îl deţine în proprietate.

Pârâta, raportat la cererea reclamantei, solicită a fi respinsă, având în vedere că, pe de o parte, nu sunt îndeplinite condiţiile în vederea admiterii ordonanţei preşedinţiale, iar, pe de altă parte, este neîntemeiată.

Dispozițiile art. 997 C.proc.civ., cum mai sus s-a reţinut, prevăd necesitatea îndeplinirii cumulative a acelor condiții şi anume urgența, caracterul vremelnic al măsurii ordonate și neprejudecarea fondului.

Condiția urgenței are în vedere o situație care implică măsuri imediate, neluarea lor putând aduce grave prejudicii sau atingeri ale drepturilor părților.

Caracterul vremelnic al măsurii ar rezulta din aceea că nu se ia o măsură definitivă, ci una cu un caracter temporar, de scurtă durată, în situația în care există şi o judecată privind fondul cauzei, măsura durând până la rămânerea definitivă a cauzei.

Neprejudecarea fondului înseamnă că instanța nu examinează ansamblul raporturilor juridice existente între părți, realizând un examen sumar al aparenței drepturilor invocate, acestea fiind evidente, fără a mai fi necesară o examinare amănunțită sub aspectul substanțialității lor.

Față de obiectul cererii, se constată că niciuna dintre aceste trei condiții care se cer a fi întrunite în mod cumulativ nu sunt îndeplinite în prezenta cauză, ceea ce duce la inadmisibilitatea acesteia în procedura specială și derogatorie de la dreptul comun, a ordonanței președințiale. Astfel, condiția neprejudecării fondului este încălcată,  deoarece reclamanta  solicită instanței să oblige pârâta la a-i permite trecerea cu un cablu aerian, de la stâlpul montat pe stâlpul montat pe domeniul public al ….……., care aparţine SDEE Electrica Muntenia Nord S.A., la instalaţia electrică deja efectuată în incinta halei industriale, proprietatea sa, care să permită furnizarea utilităţii energie electrică din reţea edilitară, pe fondul pe care pârâta îl deţine în proprietate.

Opinează instanţa că solicitările din cuprinsul cererii de chemare în judecată echivalează cu analiza pe fond a cauzei, practic cu reţinerea unui drept în favoarea reclamantei. Or, în aceste conditii, instanta apreciază condiția neprejudecării fondului ca fiind încălcată.

Nici condiția vremelniciei nu este îndeplinită, întrucât, prin obligarea pârâtei la a-i permite reclamantei să treacă cu un cablu aerian pe terenul proprietatea celei dintâi şi, astfel să se realizeze, efectiv, procedura de alimentare cu energie electrică, având în vedere avizele obţinute de către reclamantă, ar avea un caracter definitiv şi nu provizoriu. Atât doctrina, cât şi practica judiciară au statuat, în mod constant, că un raport juridic civil, având ca obiect obligaţia de a face, nu poate fi supus pe calea ordonanţei preşedinţiale.

Chiar dacă nu este necesar să existe o acţiune de fond introdusă pentru a fi emisă o ordonanţă preşedinţială, instanţa reţine că, în speţă, măsura solicitată de către reclamantă, cum mai sus s-a reţinut, nu poate fi considerată ca având un caracter temporar, ci, dimpotrivă, unul definitiv.

Ordonanța președințială nu are ca scop stabilirea definitivă a drepturilor părtilor, or tocmai acest lucru îl solicită reclamanta în acest litigiu şi anume obligarea pârâtei la a-i permite să treacă pe terenul său cu un cablu aerian (de punctat aici ar fi împrejurarea că toate actele depuse de către reclamantă pentru dovedirea demersurilor sale în vederea obţinerii alimentării cu energie electrică pentru imobilul pe care îl deţine în proprietate sunt în sensul unei legături subterane, nicidecum aeriene), care are caracter definitiv. O astfel de măsură nu poate fi dispusă prin ordonanță președințială decât atunci când tinde la încetarea unor acte abuzive, deoarece numai în felul acesta se păstrează caracterul vremelnic, ceea ce nu se regăseşte în cauza pendinte, cu atât mai mult cu cât, cum însăşi reclamanta recunoaşte, pârâta este de acord ca aceasta să efectueze lucrările de branșare a imobilului său la rețeaua publică, amplasată pe domeniul public, însă, în mod just, cu respectarea dreptului său de proprietate.

Astfel, trecerea cu un cablu aerian pe terenul proprietatea celei dintâi şi, astfel să se realizeze, efectiv, procedura de alimentare cu energie electrică nu este o măsură care are o valabilitate limitată în timp, așa cum arată reclamanta, deoarece nu se poate efectua astfel încât să dureze numai o perioadă, urmând ca, ulterior, după soluționarea pe fond a cauzei, să se efectueze o nouă trecere cu cablul necesar, pe terenul proprietatea pârâtei, care să dureze mai mult în timp.

În continuare, se apreciază că nu este îndeplinită nici condiția urgenței. Astfel, urgența, așa cum este formulată cererea de chemare în judecată, s-ar fi bazat pe lipsa oricărei alte variante/posibilități de a branşa proprietatea reclamantei la energie electrică şi pe eventualitatea unei rezilieri a contractului pe care reclamanta l-a încheiat cu o terţă persoană, contract ce are ca obiect însuşi imobilul în litigiu. Or, din autorizaţia de construire aflată la fila …. din dosar, emisă la data de …………, se autorizează executarea lucrărilor de construire pentru alimentare cu energie electrică (extindere Les 20kV şi PTAB), însă cererea de chemare în judecată ce face obiectul dosarul de faţă a fost introdusă în luna …. a anului 201…, caz în care reclamanta nu poate justifica urgența în luarea unei astfel de măsuri.

În plus, din adresa aflată la fila 64 din dosar, rezultă că S.C. ………… S.R.L., societatea care a închiriat de la reclamantă imobilul în litigiu, a notificat-o pe aceasta din urmă că, începând cu ……., contractul de încheiere va fi reziliat, această dată reprezentând ultima zi în care va utiliza spațiul, anterioară fiind celei în care se pronunţă prezenta hotărâre.

De reţinut este şi împrejurarea că acest contract de închiriere între reclamantă şi S.C. ………… S.R.L. a fost încheiat în anul 201…, deci cu aproximativ doi ani înainte de introducerea prezentei cereri de chemare în judecată, ambele părţi având cunoştinţă de situația existentă, respectiv de modalitatea în care este imobilul racordat la energie electrică.

Astfel, există urgenţă ori de câte ori dreptul părții care reclamă ar fi amenintat a se pierde cu totul, dacă această parte ar recurge la procedura obișnuită de judecată sau, cel putin, ar suferi un prejudiciu imediat, atât de grav încât să apară foarte greu de reparat. Nu se poate reţine ca fiind îndeplinită condiția urgenței pentru a fi admisă o cerere de ordonanță președințială în condițiile în care situația descrisă de către reclamantă datează din anul 201…., iar cererea de chemare în judecată să fie introdusă după aproximativ 2 ani.

Având în vedere că nu sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate a cererii de ordonanţă preşedinţială, instanţa apreciază că cererea de ordonanţă presedinţială este neîntemeiată, urmând a fi respinsă ca atare.

Faţă de considerentele de mai sus, văzând prevederile art. 997 alin. 1 şi 5 din Codul de procedura civilă, instanţa va respinge, ca neîntemeiată, cererea de ordonanţă preşedinţială formulată de către reclamantă.

Totodată, va lua act de precizarea ambelor părţi în sensul că vor solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.

Văzând şi disp. art. 1000 alin. 1 C.proc.civ.,

Domenii speta

Spete similare