Conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe (art.336 ncp)

Sentinţă penală 890 din 25.06.2019


Prin rechizitoriul din data de 11.10.2017 emis în dosarul nr. … al Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului … sub aspectul acuzaţiei de conducere pe drumurile publice a unui vehicul sub influenţa alcoolului prevăzute de  art. 336 alin. (1) Cod penal.

În actul de sesizare s-a reţinut, în esenţă, că fapta inculpatului …, care, la data de 16.01.2017, in jurul orei 11:42, a condus autoturismul marca Volkswagen Golf, având nr. de înmatriculare …, pe str. SE.., mun. Oradea, jud. Bihor, având o alcoolemie peste limita legală, respectiv 2,95 g/l alcool pur în sânge la prima proba, recoltata la ora 12:56, si 2,85 g/l alcool pur în sânge la cea de-a doua probă, recoltată la ora 13:56, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de conducere pe drumurile publice a unui vehicul sub influenţa alcoolului prevăzută de  art. 336 alin. (1) Cod penal.

În susţinerea acuzaţiei au fost administrate în cursul urmăririi penale următoarele mijloace de probă: declaraţiile inculpatului …; declaraţia martorului …; buletinul de analiza toxicologica-alcoolemie nr.179/A1/73-74/17.01.2017, emis de către S.M.L. Bihor.

Prin încheierea judecătorului de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Oradea nr. … din data de 02.02.2018 s-a constatat legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi s-a dispus începerea judecăţii.

Judecata s-a desfăşurat potrivit procedurii de drept comun, inculpatul recunoscând comiterea faptei de care a fost acuzat, contestând însă nivelul alcoolemiei reţinut în actul de sesizare.

În cursul cercetării judecătoreşti au fost administrate următoarele mijloace de probă: declaraţia inculpatului (filele 15 - 17), înscrisuri (filele 39, 40, 55, 64 – 66, 87, 110 şi 111), declaraţiile martorilor … (filele 48 - 50), … (filele 57 şi 58), …(fila 83).

Analizând materialul probator administrat în cauză instanţa reţine:

Instanţa constată că nici acuzarea şi nici apărarea nu au contestat următoarele fapte sau împrejurări de fapt:

a.la data de 16.01.2017, în jurul orei 11:42, inculpatul … a condus autoturismul marca „Volkswagen Golf”, având nr. de înmatriculare …, pe str. SE.., mun.Oradea, jud.Bihor;

b.începând cu seara zilei de 15.01.2017, orele 16, 00 – 17,00 până în dimineaţa zilei de 16.01.2017, orele 1,00 – 2,00, inculpatul împreună cu mai multe persoane au consumat băuturi alcoolice iar ulterior în jurul orei 9.30-11 a mai consumat două pahare de vin ;

c.la data faptei inculpatul manifesta o relativă dependenţă de alcool, consumând zilnic băuturi alcoolice (astfel cum rezulta din propria declaraţie);

d.inculpatul … autovehiculul martorului …, provocându-i daune materiale.

Instanţa apreciază drept credibilă declaraţia martorului … (filele 30 – 33 din dosarul de urmărire penală şi 48 – 50 din dosarul instanţei) având în vedere şi datele transmise de către Serivciul de Telecomunicaţii Speciale Unitatea Militară 0572 Bucureşti (filele 55 şi 56 din dosarul instanţei). Astfel, martorul … a arătat că, după tamponarea uşoară, inculpatul a părăsit locul accidentului, fiind urmărit în trafic de către martor care a şi încunoştinţat organele de poliţie.

Din imaginile înregistrate pe suport optic, care au fost vizualizate de instanţă în şedinţa publică din data de 05.10 2018, se pot trage două concluzii importante; mai întâi, din modul de manipulare a autovehiculului marca „Volkswagen Golf”, având nr. de înmatriculare … de inculpatul … rezultă cel puţin o suspiciune rezonabilă că inculpatul se afla sub influenţa băuturilor alcoolice faţă de manevrele efectuate şi de comportamentul în trafic; apoi, inculpatul … nu avea cum să nu constate accidentul produs faţă de manevrele efectuate.

Instanţa opinează că inculpatul …, aflat sub influenţa băuturilor alcoolice (aşa cum a şi recunoscut prin raportare la consumul de alcooo care a început 15.01.2017, orele 16, 00 – 17,00 şi a durat până în dimineaţa zilei de 16.01.2017, orele 1,00 – 2,00) fiind reluat în jurul orei 9.30, nu a oprit la semnalele martorului, pe care l-a observat în trafic, din cauza faptului că circula sub influenţa băuturilor alcoolice.

Această situaţie este perfect explicabilă faţă de nivelul extrem de ridicat al alcolemiei în condiţiile în care din buletinul de analiza toxicologică nr.179/A1/73-74/17.01.2017, emis de catre S.M.L. Bihor, rezultă ca inculpatului … i-au fost prelevate doua probe biologice, prima la ora 12:56, rezultând o alcoolemie de 2,95 g/l alcool pur in sânge, si cea de-a doua la ora 13:56, rezultând o alcoolemie de 2,85 g/l alcool pur în sange.

Instanţa constată că inculpatul … se afla în faza de eliminare în condiţiile în care alcoolemia acestuia era în descreştere la aproximativ o oră de la momentul la care a condus autovehiculul de drumurile publice.

Instanţa reţine că prin decizia nr. 732 din 16 decembrie 2015 a Curţii Constituţionale (publicată în Monitorul Oficial al României nr. 69 din 27 ianuarie 2015), prin care s-a constatat că sintagma la momentul prelevării mostrelor biologice din cuprinsul dispoziţiilor art. 336 alin. (1) din Codul penal este neconstituţională, s-a reţinut că art. 336 alin. (1) Cod penal nu a preluat identic textul art. 87 alin. (1) din OUG nr. 195/2002, ci a modificat condiţiile de incriminare în ceea ce priveşte momentul la care este necesară existenţa îmbibaţiei alcoolice în sânge pentru a se putea constata întrunirea elementului material al laturii obiective a infracţiunii. Astfel, dacă din reglementarea anterioară se desprindea cerinţa ca îmbibaţia alcoolică în sânge, peste limita prevăzută de lege, să existe la momentul conducerii autovehiculului, noua reglementare prevede condiţia ca autorul faptei să aibă o îmbibaţie alcoolică de peste 0.80 g/l alcool pur în sânge în momentul prelevării mostrelor biologice.

În paragraful 26 al deciziei s-a reţinut că îmbibaţia alcoolică se determină prin analiza toxicologică a mostrelor biologice recoltate la un moment de timp mai mult sau mai puţin îndepărtat de momentul săvârşirii infracţiunii, care este cel al depistării în trafic a conducătorului vehicului, condiţia ca îmbibaţia alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge să existe la momentul prelevării mostrelor biologice plasând, astfel, consumarea infracţiunii la un moment ulterior ei, în condiţiile în care de esenţa infracţiunilor de pericol este faptul că acestea se consumă la momentul săvârşirii lor. S-a mai reţinut că, odată cu oprirea în trafic încetează starea de pericol pentru valorile sociale ocrotite de dispoziţiile art. 336 din Codul penal, astfel încât, raportat la momentul prelevării mostrelor biologice, tragerea la răspundere penală nu se justifică. Stabilirea gradului de îmbibaţie alcoolică şi, implicit, încadrarea în sfera ilicitului penal în funcţie de momentul prelevării mostrelor biologice, care nu poate fi întotdeauna imediat următor săvârşirii faptei, constituie un criteriu aleatoriu şi exterior conduitei făptuitorului în vederea tragerii la răspundere penală, în contradicţie cu normele constituţionale şi convenţionale.

Instanţa constată că, potrivit art. 88 alin. (6) din OUG nr. 195/2002, persoana care conduce pe drumurile publice un vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere, testată cu un mijloc tehnic omologat şi verificat metrologic şi depistată ca având o concentraţie de peste 0,40 mg/l alcool pur în aerul expirat este obligată să se supună recoltării mostrelor biologice, în vederea stabilirii îmbibaţiei de alcool în sânge.

Conform art. 190 alin. (8) Cod procedură penală, în cazul conducerii unui vehicul de către o persoană aflată sub influenţa băuturilor alcoolice sau a altor substanţe, recoltarea de probe biologice se efectuează din dispoziţia organelor de constatare şi cu consimţământul celui supus examinării de către un medic, asistent medical sau de o persoană cu pregătire medicală de specialitate, în cel mai scurt timp, într-o instituţie medicală, în condiţiile stabilite de legile speciale.

Condiţiile în care se realizează recoltarea sunt prevăzute de art. 194 din Hotărârea Guvernului nr. 1391/2996 şi de art. 10 din Ordinul nr. 1512 din 12.12.2013 pentru aprobarea Normelor metodologice privind recoltarea, depozitarea şi transportul probelor biologice în vederea probaţiunii judiciare prin stabilirea alcoolemiei sau a prezenţei în organism a substanţelor sau produselor stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora în cazul persoanelor implicate în evenimente sau împrejurări în legătură cu traficul rutier emis de Ministerul Sănătăţii, astfel cum a fost modificat şi completat prin Ordinul nr. 277 din 11.03.2015 al Ministerului Sănătăţii, potrivit cărora, pentru determinarea alcoolemiei se recoltează două probe biologice la interval de o oră între prelevări.

Instanţa consideră că prin decizia Curţii Constituţionale s-a reconfirmat valabilitatea textului de lege anterior şi că, în mod evident, se poate doar aproxima valoarea alcoolemiei la momentul depistării în trafic, sarcina probei constând doar în a dovedi că aceasta este peste limita legală, operând prezumţii atât în favoarea, cât şi în defavoarea persoanei acuzate, aceste prezumţii putând reprezenta probe certe în sensul cerut de norma penală, aşa cum s-a reţinut de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Phillips c/a Regatului Unit.

Astfel, Curtea a considerat că, pe lângă faptul că este menţionat explicit la art.6 paragraful 2 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăților Fundamentale, dreptul unei persoane urmărite penal de a fi prezumată nevinovată şi de a obliga acuzarea să suporte sarcina de a proba afirmaţiile îndreptate împotriva sa intră sub incidenţa noţiunii generale de proces echitabil în sensul art.6 paragraful 1 (a se vedea, mutatis mutandis, Hotărârea Saunders împotriva Regatului Unit din 17 decembrie 1996, Culegere 1996-VI, p. 2064, pct. 68). Acest drept nu este însă absolut, întrucât orice sistem juridic operează cu prezumţii de fapt sau de drept, la care convenţia nu se opune în principiu atâta timp cât statele contractante nu încalcă anumite limite ţinând seama de gravitatea mizei în cauză şi respectând dreptul la apărare (Salabiaku împotriva Franţei, Hotărârea din 7 octombrie 1988, serie A nr.141-A, p.15-16, pct.28).

În acest cadru, raportat la nivelul alcoolemiei în aerul expirat (1,4 mg/L) stabilit la 45 de minute de la momentul la care inculpatul … a condus autovehiculul pe drumurile publice, la nivelul alcoolemiei în sânge, respectiv 2,95 g/l alcool pur în sânge la prima proba, recoltata la ora 12:56 şi 2,85 g/l alcool pur în sânge la cea de-a doua probă, recoltată la ora 13:56, având în vedere şi cantitatea de alimente declarată ca fiind consumată în 15.01.2017, după orele 16, 00 – 17,00 şi în dimineaţa zilei de 16.01.2017, precum şi greutatea (92 kg) şi înălţimea inculpatului (1,78 m) instanţa apreciază că există un dubiu semnificativ cu privire la realitatea cantității de alcool pe care inculpatul a declarat că a consumat-o înainte de a intra în Hotelul Elite, în maşina personală. 

Astfel, în literatura de specialitate în domeniul medicinei legale s-a arătat în mod constant că absorbţia digestivă a alcoolului are loc, în principal, la nivelul stomacului şi duodenului (viteza de absorbţie depinde de prezenţa alimentelor în stomac). După absorbţie, alcoolul este vehiculat de sânge. Cantitatea (concentraţia) de alcool din sânge exprimată în grame la litru (g‰) defineşte alcoolemia. După ingestie, alcoolemia este maximă după 1 oră – l oră şi 30 minute, când stomacul conţine alimente (proteinele şi lipidele întârzie absorbţia; cel mai rapid se absorb băuturile cu o concentraţie alcoolică de 10 20‰ şi carbonatate).

Dinamica alcoolului etilic în organism poate fi redată grafic sub forma curbei de alcoolemie, alcătuită din: o porţiune ascendentă, abruptă, denumită panta de invazie sau de creştere, un vârf, ce corespunde alcoolemiei maxime şi o porţiune descendentă, lentă, respectiv panta de eliminare. Datorită existenţei unei cantităţi limitate de enzimă alcool¬dehidrogenază, la nivelul ficatului nu pot fi degradate mai mult de 8 10 g de alcool etilic într o oră. Acest lucru, corelat cu faptul că alcoolul etilic nu se acumulează în organism (deci nu poate fi folosit după un anumit interval de timp sau atunci când necesităţile energetice ale organismului ar cere o), face ca alcoolemia să scadă cu o rată relativ fixă de 0,15 g‰ pe oră în primele 5 6 ore.

Prin urmare, instanţa apreciază ca nefiind credibilă declaraţia inculpatului … referitoare la consumul de alcool după finalizarea activităţii de conducere pe drumurile publice, aceasta fiind o apărare stereotipă a persoanelor acuzate de comiterea acestor infracţiuni şi care nu au fost surprinşi în trafic de organele de poliţie.

Astfel, instanţa apreciază că, în condiţiile în care organele de urmărire penală au dovedit dincolo de orice îndoială rezonabilă faptul că inculpatul … a condus pe drumurile publice un autovehicul având o alcoolemie peste limita legală, nu poate fi reţinută apărarea constând într-o declaraţie a inculpatului, inconsecventă şi făcută pro causa cu privire la consumul de alcool. În plus, faţă de cantitatea de alcool pe care inculpatul declară că ar fi consumat-o şi de perioada de timp de consum instanţa apreciază că ar fi fost exclus ca aceasta să se afle în faza de eliminare 45 de minute mai târziu.

În aceaste condiţii, instanţa opinează că buletinul de analiză toxicologică reprezintă un mijloc de probă de o fiabilitate superioară declaraţiei cu privire la consumul băuturilor alcoolice dată de către inculpat, care, dincolo de existenţa unui interes procesual în cauză, este puţin probabil să reţină ora exactă la care a consumat o anumită băutură alcoolică sau alta. Prin urmare, atunci când declaraţiile inculpatului vin în contradicţie cu un mijloc de probă ştiinţific în care sunt relevate calcule biochimice lipsite de subiectivitate, instanţa va da prevalenţă acestui din urmă mijloc de probă.

Aşadar, instanţa va înlătura din declaraţia inculpatului existenţa unui consum de alcool, reţinând ca fiind improbabil un astfel de consum în condiţiile în care inculpatul se afla în mod cert în faza de eliminare.

În aceste condiţii, faţă de cantitatea de alcool reţinută ca fiind consumată, de concentraţia de alcool a băuturilor consumate, având în vedere greutatea (92 kg) şi înălțimea (1,78 m) inculpatului, nivelul de alcoolemie  la ora 11:42 era în jurul valorii de 3,00 g/l alcool pur în sânge.

În drept, fapta inculpatului … care, la data de 16.01.2017, in jurul orei 11:42, a condus autoturismul marca „Volkswagen Golf”, având nr. de înmatriculare …, pe str. SE.., mun.Oradea, jud.Bihor, avand o alcoolemie peste limita legala, respectiv 2,95 g/l alcool pur in sânge la prima proba, recoltata la ora 12:56, si 2,85 g/l alcool pur in sânge la cea de-a doua proba, recoltată la ora 13:56, întruneşte sub aspect obiectiv şi subiectiv elementele constitutive ale infracţiunii de conducere pe drumurile publice a unui vehicul având o alcoolemie peste limita legală, prevăzute de art. 336 alin. (1) Cod penal.

Sub aspectul laturii obiective instanţa reţine că elementul material al infracțiunii constă în conducerea pe drumurile publice de către inculpatul … a unui autovehicul având o îmbibaţie alcoolică peste limita legală de 0,80 gr ‰ alcool pur în sânge. Urmarea imediată constă în starea de pericol pentru relațiile sociale privind siguranța circulației rutiere. Legătură de cauzalitate rezultă din materialitatea faptei (ex re).

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a acţionat cu vinovăţie în modalitatea intenţiei indirecte, conform dispoziţiilor art. 16 alin. (3) lit. b) Cod penal, întrucât inculpatul a prevăzut rezultatul faptei sale şi deși nu a urmărit producerea lui prin săvârşirea faptei, a acceptat această posibilitate.

Faţă de criteriile de individualizare prevăzute de art. 74 Cod penal, instanţa consideră că este important de analizat, pe de o parte, faptele comise [a) împrejurările şi modul de comitere a infracţiunilor, precum şi mijloacele folosite; b) starea de pericol creată pentru valorile ocrotite; c) natura şi gravitatea rezultatelor produse ori a altor consecinţe ale infracţiunii; d) motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit], iar pe de altă parte persoana inculpatului [e) natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; f) conduita după săvârşirea infracţiunilor şi în cursul procesului penal; g) nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială].

În ceea ce priveşte fapta comisă, instanţa reţine că inculpatul … a comis o infracţiune la regimul rutier având o cantitatea extrem de ridicată de alcool în sânge, producând şi un accident rutier.

Conducerea autoturismului de către o persoană aflată sub influenţa băuturilor alcoolice cu un nivel al alcoolemiei ca cel avut de inculpat constituie un pericol direct şi imediat atât la adresa sănătăţii şi integrității corporale a celui care se angajează într-o asemenea activitate ilicită dar şi a celorlalți participanți la trafic.

În ceea ce priveşte persoana inculpatului instanţa va avea în vedere că acesta a mai comis o infracţiune concurentă, dar de altă natură, procesul penal cu privire la această din urmă acuzaţie fiind plasat de inculpat în antecedenţa cauzală a consumului de alcool. Pe de altă parte, instanţa reţine că inculpatul nu a recunoscut fapta de care a fost acuzat.

Instanţa opinează că regimul sancţionator care trebuie impus inculpatului nu trebuie să urmărească numai gravitatea infracțiunii comise, ci şi efectul pe care pedeapsa o va produce  produce asupra publicului.

Punând în balanţă atât elementele ce atrag o gravitate ridicată a faptei, cât şi cele personale favorabile inculpatului …, instanţa apreciază că doar aplicarea unei pedepse cu închisoarea va fi de natură să ducă la realizarea scopului şi funcţiilor pedepsei.

Pentru aceste considerente, în baza art. 396 alin. (1) şi (2) Cod procedură penală îl va condamna pe inculpatul … la o pedeapsă de 1 an şi 3 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului prevăzute de art.336 alin.(1) Cod penal.

Instanşa va constata că infracţiunea pentru care s-a dispus condamnarea inculpatului … în prezenta cauză este concurentă cu infracţiunea pentru care s-a dispus condamnarea inculpatului la o pedeapsă de 2 ani închisoare cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pentru o perioadă de 4 ani prin sentinţa penală nr. 15/07.02.2017 pronunţată de Tribunalul Bihor în dosar nr. ..../111/2013, definitivă prin decizia penală nr. 710/A/08.12.2017 pronunţată de Curtea de Apel Oradea.

În baza art. 16 alin. (1) din Legea nr. 187/2012 raportat la art. 97 alin. (1) Cod penal instanţa va anula suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicate prin sentinţa penală nr. 15/07.02.2017 pronunţată de Tribunalul Bihor în dosar nr. ..../111/2013, definitivă prin decizia penală nr. 710/A/08.12.2017 pronunţată de Curtea de Apel Oradea .

In baza art. 10 din Legea nr. 187/2012 raportat la art. 40 alin. (1) Cod penal raportat la art. 39 alin. (1) lit. b) Cod penal va contopi pedeapsa de 1 an şi 3 luni închisoare aplicată prin prezenta hotărâre cu pedeapsa de 2 ani închisoare dispusă prin sentinţa penală nr. 15/07.02.2017 pronunţată de Tribunalul Bihor în dosar nr. ..../111/2013, definitivă prin decizia penală nr. 710/A/08.12.2017 pronunţată de Curtea de Apel Oradea, şi va aplica pedeapsa de 2 ani închisoare pe care o sporeşte cu un spor de 1/3 din cealaltă pedeapsă (spor fix şi obligatoriu), în final inculpatul … urmând să execute pedeapsa rezultantă de 2 ani şi 5 luni închisoare.

În temeiul art. 45 alin. (1) Cod penal va interzice inculpatului … pe o durată de 4 ani de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri exercitarea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat şi dreptul de a ocupa o funcție sau de a exercita o profesie de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru săvârșirea infracțiunii, cu titlu de pedeapsă complementară (aplicată prin sentinţa penală nr. 15/07.02.2017 pronunţată de Tribunalul Bihor în dosar nr. ..../111/2013, definitivă prin decizia penală nr. 710/A/08.12.2017 pronunţată de Curtea de Apel Oradea).

În temeiul art. 45 alin. (1) şi (5) Cod penal va interzice inculpatului … pe durata executării pedepsei rezultante exercitarea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat şi dreptul de a ocupa o funcție sau de a exercita o profesie de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru săvârșirea infracțiunii, cu titlu de pedeapsă accesorie (aplicată prin sentinţa penală nr. 15/07.02.2017 pronunţată de Tribunalul Bihor în dosar nr. ..../111/2013, definitivă prin decizia penală nr. 710/A/08.12.2017 pronunţată de Curtea de Apel Oradea).

Instanţa constată că în cauză sunt îndeplinite condiţiile obiective şi subiective prevăzute de art. 91 Cod penal pentru a se dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultante de 2 ani şi 5 luni închisoare aplicate inculpatului ...

Cu privire la condiţiile obiective instanţa constată că pedeapsa stabilită inculpatului … de 2 ani şi 5 luni închisoare este inferioară limitei de 3 ani.

Cu privire la condiţiile subiective instanţa reţine că

a) inculpatul … nu este recidivist

b) inculpatul … şi-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii;

c) inculpatul … nu s-a sustras de la urmărire penală ori judecăţii şi nici nu a încercat zădărnicirea aflării adevărului ori a identificării şi tragerii la răspundere penală a autorului sau a participanţilor;

Prin urmare, în raport de persoana inculpatului …, de conduita avută anterior săvârşirii infracţiunii, de starea de sănătate a acestuia precum şi de posibilităţile sale de îndreptare, instanţa apreciază că aplicarea pedepsei este suficientă şi, chiar fără executarea acesteia, condamnatul nu va mai comite alte infracţiuni, însă este necesară supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.

În baza art. 97 alin. (2) Cod penal raportat la art. 91 Cod penal va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultante de 2 ani şi 5 luni închisoare pe un termen de supraveghere de 4 ani, stabilit conform art. 92 alin.(1) Cod penal.

În baza art. 97 alin. (2) Cod penal termenul de supraveghere de 4 ani stabilit prin prezenta se va calcula de la data rămânerii definitive a sentinţei penale nr. 15/07.02.2017 pronunţată de Tribunalul Bihor în dosar nr. ..../111/2013, respectiv de la data de 08.12.2017.

În baza art. 93 alin. (1) Cod penal, pe durata termenului de supraveghere, instanţa îl va obliga pe inculpat să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a).să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probaţiune Bihor;

b).să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c).să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d).să comunice schimbarea locului de muncă;

e).să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. (2) lit. b) Cod penal pe durata termenului de supraveghere, va impune inculpatului următoarea obligaţie: să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de Serviciul de Probaţiune Bihor sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate

În baza art. 93 alin. (3) Cod penal, pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 de zile, în cadrul Primăriei …, respectiv în cadrul Mănăstirii ….

Va dispune suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata termenului de supraveghere.

În baza art. 404 Cod procedură penală va atrage atenţia inculpatului asupra prevederilor art. 96 Cod penal privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere cu consecinţa executării pedepsei în regim privativ de libertate în cazul nerespectării măsurilor şi/sau obligaţiilor impuse ori în cazul comiterii de noi infracţiuni în cursul termenului d supraveghere.

În baza art. 274 alin. (1) Cod procedură penală va obliga pe inculpat la plata sumei de 1600 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului, faţă de culpa infracţională a acestuia.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

În baza art. 396 alin. (1) şi (2) Cod procedură penală condamnă pe inculpatul … la o pedeapsă de 1 an şi 3 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului prevăzute de art.336 alin.(1) Cod penal.

Constată că infracţiunea pentru care s-a dispus condamnarea inculpatului … în prezenta cauză este concurentă cu infracţiunea pentru care s-a dispus condamnarea inculpatului la o pedeapsă de 2 ani închisoare cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pentru o perioadă de 4 ani prin sentinţa penală nr. 15/07.02.2017 pronunţată de Tribunalul Bihor în dosar nr. …../111/2013, definitivă prin decizia penală nr. 710/A/08.12.2017 pronunţată de Curtea de Apel Oradea.

În baza art. 16 alin. (1) din Legea nr. 187/2012 raportat la art. 97 alin. (1) Cod penal anulează suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicate prin sentinţa penală nr. 15/07.02.2017 pronunţată de Tribunalul Bihor în dosar nr. …./111/2013, definitivă prin decizia penală nr. 710/A/08.12.2017 pronunţată de Curtea de Apel Oradea .

In baza art. 10 din Legea nr. 187/2012 raportat la art. 40 alin. (1) Cod penal raportat la art. 39 alin. (1) lit. b) Cod penal contopeşte pedeapsa de 1 an şi 3 luni închisoare aplicată prin prezenta hotărâre cu pedeapsa de 2 ani închisoare dispusă prin sentinţa penală nr. 15/07.02.2017 pronunţată de Tribunalul Bihor în dosar nr. …./111/2013, definitivă prin decizia penală nr. 710/A/08.12.2017 pronunţată de Curtea de Apel Oradea, aplică pedeapsa de 2 ani închisoare pe care o sporeşte cu un spor de 1/3 din cealaltă pedeapsă (spor fix şi obligatoriu), în final inculpatul … urmând să execute pedeapsa rezultantă de 2 ani şi 5 luni închisoare.

În temeiul art. 45 alin. (1) Cod penal interzice inculpatului pe o durată de 4 ani de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri exercitarea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat şi dreptul de a ocupa o funcție sau de a exercita o profesie de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru săvârșirea infracțiunii, cu titlu de pedeapsă complementară aplicată prin sentinţa penală nr. 15/07.02.2017 pronunţată de Tribunalul Bihor în dosar nr. ..../111/2013, definitivă prin decizia penală nr. 710/A/08.12.2017 pronunţată de Curtea de Apel Oradea.

În temeiul art. 45 alin. (1) şi (5) Cod penal interzice inculpatului pe durata executării pedepsei rezultante exercitarea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat şi dreptul de a ocupa o funcție sau de a exercita o profesie de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru săvârșirea infracțiunii, cu titlu de pedeapsă accesorie aplicată prin sentinţa penală nr. 15/07.02.2017 pronunţată de Tribunalul Bihor în dosar nr. ..../111/2013, definitivă prin decizia penală nr. 710/A/08.12.2017 pronunţată de Curtea de Apel Oradea.

În baza art. 97 alin. (2) Cod penal raportat la art. 91 Cod penal dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultante de 2 ani şi 5 luni închisoare pe un termen de supraveghere de 4 ani, stabilit conform art. 92 alin.(1) Cod penal.

În baza art. 97 alin. (2) Cod penal termenul de supraveghere de 4 ani stabilit prin prezenta se va calcula de la data rămânerii definitive a sentinţei penale nr. 15/07.02.2017 pronunţată de Tribunalul Bihor în dosar nr. ..../111/2013, respectiv de la data de 08.12.2017.

În baza art. 93 alin. (1) Cod penal, pe durata termenului de supraveghere, obligă pe inculpat să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a).să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probaţiune Bihor;

b).să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c).să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d).să comunice schimbarea locului de muncă;

e).să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. (2) lit. b) Cod penal pe durata termenului de supraveghere, impune inculpatului următoarea obligaţie:

-să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de Serviciul de Probaţiune Bihor sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate

În baza art. 93 alin. (3) Cod penal, pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 de zile, în cadrul Primăriei …, respectiv în cadrul Mănăstirii ...

Dispune suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata termenului de supraveghere.

În baza art. 404 Cod procedură penală atrage atenţia inculpatului asupra prevederilor art. 96 Cod penal privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 274 alin. (1) Cod procedură penală obligă pe inculpat la plata sumei de 1600 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică, azi, 25.06.2019