Fond funciar nulitate absolută procese verbale de punere în posesie

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA CÂMPULUNG*

 SENTINŢA CIVILĂ Nr.-/2018

Şedinţa publică de la 16 Mai 2018

Instanţa constituită  din:

PREŞEDINTE

GREFIER

La ordine, pronunţarea asupra cauzei Civile privind pe reclamanţii CB-PCB-PF şi pe pârâţii ME,  BE,  SM,  CLP, CC,  CA,  CN, CM,  CI, PV, PI, SS, SG, OV, CLFF,  CJFF, având ca obiect - fond funciar nulitate absolută procese verbale de punere în posesie  nr. 6/20.03.2012 . nr. 9/20.03.2012, nulitate parţială Hotărâre nr. 2174 din 07.03.2012.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică nu au răspuns părţile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Dezbaterile şi susţinerile părţilor au avut loc în şedinţa publică din data de 09.05.2018 şi au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta sentinţă, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea data de 16.05.2018

INSTANŢA

Sub numărul ...../205/2017 s-a înregistrat pe rolul instanţei, cererea formulată de  reclamanţii CB-PCB-PF în contradictoriu cu pârâţii ME,  BE,  SM,  CLP, CC,  CA,  CN, CM,  CI, PV, PI, SS, SG, OV, CLFF,  CJFF, prin care s-a solicitat constatarea nulităţii absolute parţiale a procesului verbal de punere în posesie nr. 6/20.03.2012 pentru suprafaţa de 20ha4800mp teren păşune alpină emis pârâţilor ME, BE, SM, SG şi a  procesului verbal de punere în posesie nr.9/20.03.2012 pentru suprafaţa de 20ha4800mp teren păşune alpină emis pârâţilor CLP, CC, CA, CN, CM,  CI, PV, PI, SS, OV  de  către CLFF  şi constatarea nulităţii absolute parţiale a  Hotărârii nr. 2174 din 07.03.2012 Anexa 17, poziţiile 5 şi 8 pentru respectivele suprafeţe de teren şi cheltuieli de judecată.

În considerente, arată reclamanţii că cele două procese verbale de punere în posesie încalcă dreptul de proprietate publică al Comunei B. asupra Muntelui O....,  cauzele de nulitate absolută  fiind cele prevăzute de art. III al.1 lt.A, pct. 1, lit.b, lit .d din Legea 169/1997 şi art. 13 din Legea 18/1991..

Sub acest aspect, arată reclamanţii a fost relevat cu ocazia judecării cauzei civile nr. ..../12.08.2003* din probatoriul efectuat cu ocazia judecăţii purtate între alte persoane  rezultând că, pârâta, CLFF a procedat la punerea în posesie  pe domeniul public al Comunei B.

La  acea dată,  în Sentinţa Civilă nr. ...../.2016, pronunţată de Judecătoria C.....judeţul A....., definitivă prin Decizia Civilă nr...../18.04.2017 s-a constatat că punerile în posesie efectuate de CLFF au depăşit limita Muntelui B....asupra cărora pârâţii din prezenta cauză şi pârâţii din prezenta cauză  justifică un drept de proprietate, dar pentru că pârâţii din prezenta cauză nu fuseseră chemaţi în judecată, instanţa nu s-a  putut pronunţa  asupra  acestor  puneri în posesie.

Precizează reclamanta că este proprietara Muntelui O..... în suprafaţă de 340ha şi  250ha pădure, care fac parte din domeniul public al Comunei B. conform Hotărârii Consiliului Local nr.19/27.08.1999 Anexa 4 şi HG nr. 447/2002 Anexa 18 publicată în Monitorul Oficial  nr. 609/16.08.2002.

În anul 1997, reclamanta a  edificat o  Stână  pe  acel Munte,  introdusă şi aceasta în O.... în domeniul public al comunei-Anexa 4 la Hotărârea Consiliului Local nr. 19/27.08.1999, stână ce figurează pe suprafaţa S2, identificată  în raportul de expertiză întocmit de către expert MFC, ca aparţinând  Muntelui O...., aspect ce se coroborează şi cu declaraţiile proprietarilor de animale audiaţi ca martori în prima cauză, care au închiriat  păşunea  şi  au precizat  că  sunt  2 stâni  diferite.

În privinţa limitelor Muntelui O.... arată reclamanta că a depus la dosar schiţa  cadastrală a acestuia însuşită de Primăria Comunei.... şi OSA prin semnare  şi  ştampilare, prin care se identifică limitele  păşunii din acest munte

şi Protocolul din 1983 prin care Consiliul Local B. a predat către OSA păşunile unde la poziţia 44 figurează şi Obârşie, cu 340ha,  parcelele 68-72. O.....

Precizează reclamanta că prin adresa nr.211/12.04.2014 CLFF recunoaşte că nu a  solicitat  niciodată predarea  acestei păşuni  şi  nu  deţine  HG  de  trecere  a  păşunii  în domeniul public al localităţii.

În ceea ce-i priveşte pe pârâţi, arată reclamanta că aceştia deţin în proprietate, în indiviziune cu pârâţii din prima cauză, Muntele B...., conform actului de vânzare nr. 834/1922, fiindu-le reconstituită suprafaţa de 266,26 ha gol alpin.

Punerile în posesie însă  au operat dincolo de limitele golului alpin al Muntelui B....  în golul alpin al muntelui învecinat O...., care în mod eronat a fost măsurat de expert  topograf  CD,  cu  încălcarea disp. art.13 al.3. din Legea 18/1991..

Totodată, precizează reclamanta că pârâţii au deţinut acest munte, în indiviziune, au  fost reconstituiţi  tot în  stare de indiviziune, astfel că în mod nelegal li s-a emis proces verbal de punere în posesie şi titlu de proprietate în  nume  propriu  în  condiţiile  în  care nu  există nici un act de partaj asupra  terenului.

În drept, au  fost invocate dispoziţiile  Legii 169/1997, Legii 18/1991, Legii 1/2000, Legii 213/.......

Faţă de acţiunea principală, la data de 19 octombrie 2017 s-a formulat întâmpinare din partea pârâţilor BE, SM, SG şi ME, prin care au solicitat respingerea cererii.

În considerente, pârâţii arată că  sunt  proprietarii  unei suprafeţe de 20 ha4800mp păşune alpină, conform actului de vânzare din 1922 şi a  procesului verbal de punere în posesie nr. 6/20.03.2012.

Arată  pârâţii că în mod eronat reclamanţii consideră  că o parte din  Muntele O....  face  parte din Muntele B...., că expertul MFC care a efectuat  măsurători eronate, că  ei  nu  recunosc  această  expertiză,  ci  pe cea  efectuată  de expertul CD

La aceeaşi  dată, data SM, a formulat o întâmpinare separată  prin care arată că Muntele B...., a intrat în  circuitul  civil  în 1922, astfel că  nu a  făcut  parte din domeniul public al  niciunei localităţi, regimul  său  juridic  este  diferit de  cel al  Muntelui O...., pârâţilor au solicitat reconstituirea în Muntele B.... şi  aşa au fost reconstituiţi, iar  Sentinţa Civilă nr. ...../.2016, pronunţată de Judecătoria C......, judeţul Argeş, definitivă prin Decizia Civilă nr....../18.04.2017 nu  le  este opozabilă  pentru  că  nu au  fost  parte în  proces.

Precizează  pârâtul că reconstituirea lui a operat în Muntele B.... conform  actelor  primare,  munte  care nu a  aparţinut  domeniului public al  niciunei localităţi.

La data de 13 noiembrie 2017, reclamanţii au formulat  răspuns la întâmpinare,  prin  care a reiterat practic argumentele din acţiune.

Ulterior, pârâtele au produs şi  alte înscrisuri pe care le-au intitulat „întâmpinare”cu  depăşirea termenului procedural prevăzut de  art. 201 Cod Procedură Civilă,  respectiv  25 zile de la comunicarea cererii de chemare  în judecată, ceea ce  atrage  sancţiunea procedurală prevăzută de  art.185 Cod Procedură Civilă,  respectiv decăderea din dreptul de exercitarea dreptului  de a  mai  formula întâmpinare şi de  a mai  ridica  excepţii procedurale,  mai  puţin  cele  de ordine publică.

În cauză, s-a administrat proba cu acte şi s-a dispus ataşarea dosarului nr. 718/205/2013* al Judecătoriei Câmpulung.

Examinând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine cele ce succed.

Cauza dedusă judecăţii are ca obiect dreptul de proprietate asupra unor terenuri păşune alpină, reconstituite în baza Legii 247/2005 – în muntele B.....

Muntele B.... şi Muntele O.... sunt munţi de încreţire, nefiind separaţi în mod integral de curs de apă să formeze o vale, astfel încât păşunile alpine din cei doi munţi vin una în continuarea celeilalte, ceea ce a constituit o serioasă problemă la momentul identificării în teren.

Prin actul de vânzare-cumpărare încheiat la 01.08.1922, autentificat la Tribunalul Muscel sub nr. 834 şi transcris sub numărul 2717/1922, FA vindea numiţilor ICC, E.I.C.C., I.I.C.C., G.N.I.M.,  N.N.I.M., N.B., S.N. B.S., N.N.C.C., N.D.S.S., G.N.C., E.N.C., D.I.S., B.B.S., muntele B.... situat în raza comunei Albeşti, cu limitele sale naturale, şi anume: ........... (f:44, 45 prim dosar fond).

Conform actului, la data vânzării, muntele nu a fost măsurat, cumpărătorii pretinzând că-l cunosc şi cumpără între limitele naturale.

Se mai constată din examinarea actului că o bună parte din preţ s-a plătit în rate poe o perioadă de 3 ani, că s-a intrat în posesia bunului imobil de la data plăţii arvunei, şi că toţi cei 13 cumpărători s-au obligat să rămână în stare de indiviziune vreme de 5 ani şi să administreze bunul prin intermediul unei delegaţii de 3 persoane  cumpărători.

Nici din actele depuse în prezenta cauză, nici din actele depuse în dosarul nr. ..../205/2011 (ataşat) nu rezultă dacă celelalte două treimi din preţul imobilului s-au achitat de către cumpărători şi nici dacă au ieşit din indiviziune în 1927 şi în ce modalitate.

După apariţia Legii 247/2005, moştenitorii cumpărătorilor din actul primar au cerut reconstituirea dreptului de proprietate pentru întregul munte, între limitele naturale, probându-şi dreptul de proprietate cu actul primar din 1922, de unde rezultă că ulterior cumpărării autorii lor nu au mai ieşit din indiviziune, ci au păstrat această stare până la naţionalizare, situaţie în care titlul de proprietate şi procesul verbal de punere în posesie trebuiau emise pe numele autorilor, în indiviziune, urmând ca ulterior moştenitorii să procedeze la partaj în baza titlului.

Prin H.C.J. 1683/15 12.2010 s-a validat dreptul de proprietate pentru 240 ha gol alpin şi 42,40 ha teren pădure, dar împotriva acestei hotărâri, pârâţii din prezenta cauză au formulat plângere în baza Legii 247/2005, plângere înregistrată pe rolul instanţei sub nr. 298/205/2011.

În respectiva plângere, petenţii arătau la acea dată că muntele B...., între vecinătăţile sale naturale are 177 ha pădure şi 539 ha gol alpin, conform planurilor parcelare şi măsurătorilor topo efectuate.

Ulterior, plângerea a fost precizată la data de 22.03.2011 (f:67 dosar ataşat), petenţii arătând că înţeleg să ceară reconstituirea doar pentru 266,26 ha gol alpin şi 135 ha pădure din totalul de 717,21 ha al muntelui B...., întrucât pentru restul suprafeţei există deja hotărâri de validare.

De asemenea. s-a solicitat reconstituirea în baza planului parcelar întocmit de expert CD

Un prim aspect ce trebuie avut în vedere este acela că prin Legea 247/2005 se permitea petenţilor să efectueze expertize extrajudiciare în vederea identificării amplasamentului din actele primare, ce se puteau prezenta instanţei odată cu plângerea.

Gândită ca o măsură de urgentare a procesului de reconstituire a proprietăţii, această dispoziţie s-a dovedit în timp un dezastru, petenţii înţelegând să măsoare unde şi cum doreau, după care refuzau expres să achite contravaloarea unei expertize judiciare, pe considerentul că legea le permite să identifice amplasamentul  şi extrajudiciar.

Aceasta a fost situaţia şi în cazul de faţă, unde expertul topograf a măsurat nu doar golul alpin al muntelui B...., ci şi golul alpin al Muntelui O...., rezultând o suprafaţă mult mai mare decât cea reală.

Astfel, deşi în partea descriptivă a memoriului tehnic expertul arată că Muntele B.... se învecinează la N cu Muntele O...., ca în act, în realitate, verificându-se în teren de către expertul desemnat în cauză se constată că măsurătorile expertului topograf s-au extins pe întregul gol alpin al Muntelui O...., ajungând până la muntele G...., aşa cum membrii CFF şi cei bătrâni dintre proprietari i-au indicat expertului ca vecin nordic (f:144dosar ataşat).

Ca atare, instanţa a modificat H.C.J. 1683/15.12.2010, anexa 37, în ceea ce-i priveşte pe petenţi şi a dispus validarea, pe lângă suprafeţe deja validate, şi a suprafeţei de 401,25 ha teren conform măsurătorilor efectuate de topograf.

Se remarcă reaua-credinţă cu care acţionează CLFF, care nu validează petenţii cu mai mult teren decât are muntele B...., dar contribuie efectiv la inducerea în eroare a instanţei sub acest aspect.

Ulterior, sentinţa de reconstituire este atacată cu un recurs nemotivat şi constatat nul, nici acela nefiind formulat de pârâta CLFF.

Ulterior rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti, pârâta prezintă CJFF propunerea sa şi hotărârea judecătorească, aceasta din urmă emiţând H.C.J. 2174/07.03.2012, fără să observe că anexa 17 este greşit întocmită.

Astfel, în condiţiile în care actul primar era un act de vânzare-cumpărare în indiviziune, în condiţiile în care nu s-a prezentat nici un act de partaj ulterior acestuia, iar prin sentinţa civilă nr. 598/2011 se dispune reconstituirea întregii suprafeţe şi punerea în posesie a tuturor petenţilor pentru suprafaţa reconstituită, din examinarea anexei 17 rezultă că pârâta CLFFl propune validarea pe auitori distincţi, ca şi când aceştia ar fi ieşit vreodată din indiviziune, dar pe suprafeţe diferite,fără a se putea stabili ce criterii s-au avut în vedere când pentru unii moştenitori s-au înregistrat 40,96 ha şi pentru alţii 20,48 ha teren.

Se ajunge astfel în situaţia în care, conform anexei, la poziţia 7 un singur moştenitor primeşte 20,48 ha, în timp ce la poziţia 8 sunt 10 moştenitori cu 20,48 ha, fără a se putea preciza care a fost cota-parte din preţul muntelui pe care autorii lor au plătit-o efectiv către vânzătoare.

Procedând astfel, reconstituirea a operat cu încălcarea disp. art.9 şi 11 din Legea 18/1991, art.6, 24 din Legea 1/2000, art.26, 31, 36 din HG 890/2005, art.61 din HG 890/2005.

Ulterior obţinerii hotărârii de validare s-a procedat la punerea efectivă în posesie conform anexei 17 a H.C.J. 2174/2012, emiţându-se mai multe procese verbal de punere în posesie.

Transpunând în teren aceste procese verbale de punere în posesie, cu ocazia expertizei se constată că o parte dintre ele au fost emise pe golul alpin al muntelui O.....

Pentru a ajunge  la această concluzie expertul a avut în vedere nu doar actele puse la dispoziţie de părţi, ci şi cele puse la dispoziţie de OSA, harta amenajistică din 1949 şi MUFB B...., amenajamentul din anul 1985 al OSA – păşuni şi harta amenajistică, Monit. Of. nr.54/09 iunie 1912 – unde apare ca proprietar chiar vânzătoarea către autorii pârâţilor, MUFB B.... 1948 – Trupul B...., Foaia de inventar a proprietăţilor statului din 1940, planurile topografice şi ortofotoplanurile obţinute din baza de date O.C.P.I.

Analizând în mod coroborat aceste documente se ajunge la concluzia că hotarul dintre cele două goluri alpine este situat pe suprafaţa S8, linia nordică a acestei suprafeţe, reprezentată îngroşat pe schiţa-plan anexă raport de expertiză (f:339).

Mai rezultă din R.E.T. că mai există două procese verbale pe punere în posesie nelegal emise pentru moştenitorii autorilor N.N.I.M. şi G.N.C., tot pe suprafaţa  S2–Muntele O...., dar moştenitorii acestor autori nu au fost chemaţi în judecată de reclamanţi, astfel încât situaţia juridică a acestora nu poate fi stabilită în acest cadru procesual, urmând ca reclamanta să demareze un demers separat în acest sens.

În ceea ce-i priveşte pe aceşti din urmă moştenitori ai  cumpărătorilor  iniţiali, situaţia lor  este  puţin  diferită, iar confuzia  lor  este  justificată.

Astfel, conform raportului de expertiză întocmit de către expert MFC, moştenitorii autorului NIM, respectiv pârâţii BE, MI, SM şi SG au fost  puşi în posesie  cu suprafaţa de 144349mp teren pădure, în Muntele B.... la  hotarul  cu  Muntele J....  în aria S4, dar  şi cu suprafaţa de 103840mp  teren pădure în aria S3 identificate tot  în Muntele B...., în vecinătatea  Văii  B..... .

Alături de aceste două suprafeţe  reconstituite pe vechiul amplasament al în Muntelui B.... , însă  aceloraşi  pârâţi, în  calitate de  moştenitorii ai autorului comun Nae I. Marin  li  s-a emis şi procesului verbal de punere în posesie nr. 6/20.03.2012 pentru suprafaţa de 20ha4800mp teren  amplasat în aria S2, ce  face parte .Muntele O.....

Este adevărat  că  autorul lor a cumpărat, în indiviziune  cu alţii Muntele  B...., că  reconstituirea s-a solicitat  şi s-a  obţinut  în Muntele B...., că o parte a punerii în posesie  a operat pe suprafaţa Muntelui B...., dar procesul verbal de punere în posesie a cărui nulitate absolută  o solicită reclamanţii este în golul alpin  al Muntelui O.... în vecinătatea  Muntelui G...., ce  face  parte  din  domeniului public al  localităţii B.

Ori asupra acestui act, reclamanta are şi interes şi calitate  procesuală  să solicite nulitatea absolută.

În acest context, în baza art. III al.1 lit.b din Legea 169/1997, instanţa va constata nulitatea  absolută  a procesului-verbal de punere în posesie nr. 6/ 20.03.2012 pentru suprafaţa de 20 ha 4800 mp păşune şi a Hotărârii  Comisiei  Judeţene de Fond Funciar A.... Nr. 2174/  7.03.2017, anexa 17, poz.5 .

În privinţa celorlalţi pârâţi, aceştia sunt  moştenitorii autorului coindivizar GNC, care de asemenea s-au întemeiat pe actul de vânzare-cumpărare încheiat la 01.08.1922, autentificat la Tribunalul Muscel sub nr. 834 şi transcris sub numărul 2717/1922, FA, au cerut  şi obţinut  reconstituirea dreptului de proprietate în Muntele B.... şi  au obţinut, după  cum se constată în schiţa de plan anexă a  raportului de expertiză întocmit de către expert MFC cu trei puneri în posesie distincte:184.600mp teren pădure în vecinătatea Muntelui J...., în aria S4 identificate pe  schiţă;  103840mp teren pădure în aria S3 identificate tot  în Muntele B...., în vecinătatea  Văii  B...;  204819 mp  păşune prin procesul verbal de punere în posesie nr.9/ 20.03.2012, în  aria S2,  arie aferentă  Muntelui O.....

Va reţine instanţa că şi în cazul acestui  proces-verbal de punere în posesie , reclamanta are şi interes şi calitate  procesuală  să solicite  constatarea nulitatăţii absolute, odată ce s e suprapune  peste  terenul  domeniului public al  localităţii B

Pe cale de consecinţă, în baza art. III al.1 lit. b din Legea 169/1997, instanţa va constata nulitatea absolută a procesului-verbal de punere în posesie nr. 9/ 20.03.2012, dar şi a Hotărârii  CJFF Nr. 2174/  7.03.2017, anexa 17, poz.8 .

În ceea ce priveşte dreptul de proprietate al reclamanţilor, instanţa constată cele ce  succed :

Prin procesul verbal din 27.02.1990 s-a predat către localitatea B.păşunea din muntele O.... (f: 12 dosar fond), în baza protocolului încheiat între MAIA şi MAPMI, de către OSA.

Ulterior preluării păşunii, aceasta şi-a edificat în golul alpin o stână proprie, după cum rezultă din actele depuse la filele 21–23 prim dosar fond. Acest aspect se coroborează şi cu depoziţiile martorilor care au închiriat păşunea în calitate de proprietari de turme, care arată că în zonă sunt două stâne diferite (a se vedea declaraţia martorului Şucu Viorel Ion). Şi anterior apariţiei Legii 18/1991, păşunea alpină a muntelui O.... fusese înregistrată în inventarul C.A.P., acesta fiind şi motivul pentru care OSA a predat-o direct acestei comune.

Prin Hotărârea nr.19 din 27 august 1999 se aprobă inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al comunei B......., în care apare atât păşunea alpină a muntelui O...., cât şi stâna (f:52 – 60), iar ulterior, prin HG 447 din 16 mai 2002, publicată în Monit. Of. nr. 609 din 16 august 2002(f:45) se atestă intrarea în domeniul public al judeţului A... – municipii, oraşe, comune a bunurilor din anexele 1 -100, în temeiul Legii 213/......

Anexa 18 a acestei hotărâri este inventarul comunei B., aşa cum a fost aprobat prin H.C.L. 19/27 august 1999.

În acest context, instanţa apreciază că păşunea alpină din muntele O.... a intrat în mod legal în domeniul public al comunei B.

Din cealaltă parte, pârâta CLFF arată prin răspunsul la interogatoriu (f:188 dosar rejudecare), întrebarea 5, că din punctul său de vedere muntele O.... aparţine statului, se află pe raza administrativă a comunei, deci trebuia predat către această comună, nu către comuna B. Prin adresa nr. 211 din 12 febr.2014 (f:172 dosar rejudecare) recunoaşte însă că nu a solicitat niciodată predarea acestei păşuni către comuna şi nu deţine Hotărâre de Guvern  de trecere a păşunii în domeniul public al localităţii.

Ori, în condiţiile în care nu a solicitat niciodată atribuirea acestei păşuni în domeniul public local al său, cu atât mai surprinzătoare apare acţiunea de punere în posesie a pârâţilor pe domeniul public al altei localităţi

Pentru  aceste  considerente, instanţa  va admite în parte acţiunea şi va constata nulitatea absolută a actelor de reconstituire, emise cu încălcarea legii şi va respinge excepţiile invocate de pârâţi .

În privinţa cererii referitoare la cheltuielile de judecată, aceasta  va  fi respinsă, reţinându-se  că  din dosarul cauzei  nu  rezultă existenţa  şi cuantumul acestora.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Admite în parte, acţiunea formulată de reclamanţii CB-PCB-PF în contradictoriu pârâţii ME,  BE,  SM,  CLP, CC,  CA,  CN, CM,  CI, PV, PI, SS, SG, OV, CLFF,  CJFF şi  în consecinţă:

Constată nulitatea absolută a procesului-verbal de punere în posesie nr. 6/ 20.03.2012 pentru suprafaţa de 20 ha 4800 mp păşune şi a procesului-verbal de punere în posesie nr.9/ 20.03.2012 pentru suprafaţa de 20 ha 4800 mp păşune.

Constată nulitatea absolută parţială a Hotărârii  CJFF Nr. 2174/  7.03.2017, anexa 17, poz.5 şi 8.

Respinge excepţiile lipsei interesului şi a calităţii procesuale invocate de pârâţi.

Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare.

Cererea de apel se va depune la Judecătoria Câmpulung

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 16.05.2018.

PREŞEDINTE,GREFIER,

............... ...........

Domenii speta

Spete similare